1,899 matches
-
aur încrucișate și însoțite de omofoare roșii încărcate cu cruciulițe negre și bordate de aur. Pentru Mitropolia Basarabiei Pe scut de argint o fascie roșie, iar peste tot, pe albastru, icoana Nașterii Maicei Domnului, de aur. Scutul timbrat cu mitra episcopala de aur și așezat pe o cruce și o cârja de aur încrucișate, însoțite de omofoare albastre încărcate cu cruciulițe negre și bordate de aur. Pentru Episcopia Constanței Pe scut albastru crucea Sf. Andrei, de aur; peste tot, pe roșu
LEGE nr. 185 din 28 iunie 1930 pentru fixarea Stemelor Mitropoliilor Bucovinei şi Basarabiei precum şi Episcopiilor Constantei, Hotinului şi Oradea-Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136886_a_138215]
-
spre dreapta, cu fața și mâinile de culoare naturală, flancat la dreapta de un alfa, la stanga de un omega. Între brațele superioare ale crucei monograma lui Crist, iar între cele inferioare o ancoră, toate de argint. Scutul timbrat cu mitra episcopala de aur și așezat pe o cruce și o cârja de aur, încrucișate, însoțite de omofoare roșii încărcate cu cruciulițe negre și bordate de aur. Pentru Episcopia Hotinului Pe scut roșu o cetate cu poartă închisă și cu 2 turnuri
LEGE nr. 185 din 28 iunie 1930 pentru fixarea Stemelor Mitropoliilor Bucovinei şi Basarabiei precum şi Episcopiilor Constantei, Hotinului şi Oradea-Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136886_a_138215]
-
cetate cu poartă închisă și cu 2 turnuri crenelate, de argint; deasupra cetății o cruce de argint cu brațele trilobate, susținută de Sfinții Împărați Constantin și Elenă de aur; totul așezat pe o apă de argint. Scutul timbrat cu mitra episcopala de aur și așezat pe o cruce și o cârja de aur, încrucișate, însoțite de omofoare albastre încărcate cu cruciulițe negre și bordate de aur. Pentru Episcopia Oradea-Mare Pe scut albastru arhanghelul Mihail, de aur, cu fața și mainele de
LEGE nr. 185 din 28 iunie 1930 pentru fixarea Stemelor Mitropoliilor Bucovinei şi Basarabiei precum şi Episcopiilor Constantei, Hotinului şi Oradea-Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136886_a_138215]
-
cruce și o cârja de aur, încrucișate, însoțite de omofoare albastre încărcate cu cruciulițe negre și bordate de aur. Pentru Episcopia Oradea-Mare Pe scut albastru arhanghelul Mihail, de aur, cu fața și mainele de culoare naturală. Scutul timbrat cu mitra episcopala de aur și așezat pe o cruce și o cârja de aur, încrucișate, însoțite de omofoare roșii, încărcate cu cruciulițe negre și bordate de aur. Desbateri: Cameră Nr. 53-1929/30; Senat Nr. 46-1929/30. Votat de Adunarea Deputaților la 9
LEGE nr. 185 din 28 iunie 1930 pentru fixarea Stemelor Mitropoliilor Bucovinei şi Basarabiei precum şi Episcopiilor Constantei, Hotinului şi Oradea-Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136886_a_138215]
-
Articolul 1 Se aprobă alocarea sumei de 250 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, cu titlu de contribuție din partea statului pentru Biserică Episcopala Huși - lucrări de construcții, reconstrucții și conservare. Articolul 2 Fondurile prevăzute la art. 1 se vor aloca prin Secretariatul de Stat pentru Culte, fiind puse la dispoziția Patriarhiei Române pentru Episcopia Husilor. Articolul 3 Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare
HOTĂRÎRE Nr. 389 din 6 iunie 1995 cu privire la alocarea unor fonduri de la bugetul de stat pentru Biserica Episcopala Husi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112919_a_114248]
-
Articolul 1 Se aprobă alocarea sumei de 350 milioane lei, pentru completarea fondurilor proprii necesare începerii construcției Paraclisului episcopal din cadrul Centrului Eparhial al Episcopiei Husilor. Articolul 2 Suma prevăzută la art. 1 se aloca, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Articolul 3 Se autorizează Ministerul Finanțelor să introducă modificările corespunzătoare în
HOTĂRÎRE Nr. 796 din 12 septembrie 1996 privind alocarea de la bugetul de stat a unor fonduri pentru construirea Centrului Eparhial al Episcopiei Husilor din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115904_a_117233]
-
sub denumirea de „Biserica Greacă” cu numeroase fresce executate de pictorul Gh.Tătărăscu, Biserica „Sf.Arhangheli Mihail și Gavril” fostă geamie, transformată în 1831 în biserică ortodoxă. De asemenea, în Brăila se află sediul mondial al comunității lipovenești și biserica episcopală a creștinilor ortodocși de rit vechi. Pe lângă acestea, în Brăila pot fi admirate multe alte clădiri declarate monumente de arhiectură. Alte obiective cu valoare istorică sunt prezentate de rețeaua de hrube și fragmente din zidul cetății Brăilei (cetate demolată după
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
București absolvind Facultatea de teologie În 1904, după care se decide pentru o viață monahală (1905). În ianuarie 1907 se Înscrie la Academia duhovniceasă din Kiev și În iulie 1908 se Întoarce În țară și este numit diacon la Catedrala episcopală din Galați (1908) și la scurt timp, În octombrie 1908, este hirotonit ieromonah. Pentru calitățile sale spritituale, În 1909 este Înălțat la rangul de arhimandrit, vicar al eparhiei Dunării de Jos și director al Seminarului Teologic ”Sf. Andrei” În perioada
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
oraș de gloduri, cu o singură biserică ortodoxă cu o populație de peste 10 mii de suflete creștine... și o totală răceală față de Întemeerea unei episcopii... și acea singură biserică a ”Sf. Nicolaie” din vechime urma să-mi fie și catedrală episcopală”. Noul episcop, cunoscând bine realitățile locale, sărăcia nu doar a rețelei duhovnicești dar și impresionanta și primitiva așezare a localității, a pornit cu elan, persuasiune, cu tact și optimism, la dezvoltarea nu numai a sectorului duhovniocesc ci li a multiplelor
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Împreună să trudim la reînființarea acestei episcopii și prin ea la Întărirea credinței creștine În sufletul poporului din acest colț de țară... ne bucurăm Împreună văzând cum se Înalță În orașul Bălți, deoparte noua catedrală... iar pe de alta sălășluirea episcopală, cuvenită arhiereilor ce vor fi rânduiți de Dumnezeu... Dar, iubiții mei frați... lucrul nostru este Încă la Început. Urmează de acum Înainte, munca pentru zidirea cea sufletească a sfintei noastre biserici”. Expunerea realizărilor În decursul celor 10 ani de păstorie
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
vă rog respectuos să primească preasfinția voastră atât din sufletul meu cât și din partea cetățenilor județului ce-l conduc, cele mai călduroase mulțumiri pentru marea bunătate pe care ați benevoit a o acorda acestui județ (29-I-1934) Prefect M. Florescu. Catedrala episcopală "Sfinții Împărați Constantin și Elena", vedere dinspre sud De menționat intensa și Îndelungata legătură cu populația rurală prin vizitele frecvente În loialitățile din Eparchie și pe calea revistei ”Drum Nou” și ”Albina”. Preoții aveau obligația să aducă la cunoștiințe enoriașilor
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
a instanței judecătorești din România prin care un asemenea om este condamnat la moarte fără drept de apel. Cuprinsul titlurilor capitolelor ce definesc grupul de realizări: Partea I: Realizări bisericești (Bălțiă Cap I - Catedrala din orașul Bălți Cap II - Reședința Episcopală din Bălți Cap III - Biserici construite În orașul Bălți (5 bisericiă Cap IV- Alte bunuri bisericești (9 construcțiiă Cap V - Dotări bisericești În orașele Hotin și Soroca (5 obiective) Reședința episcopală Bălți, vedere generală Partea a II-a: Realizări bisericești
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Cap I - Catedrala din orașul Bălți Cap II - Reședința Episcopală din Bălți Cap III - Biserici construite În orașul Bălți (5 bisericiă Cap IV- Alte bunuri bisericești (9 construcțiiă Cap V - Dotări bisericești În orașele Hotin și Soroca (5 obiective) Reședința episcopală Bălți, vedere generală Partea a II-a: Realizări bisericești În cuprinsul Eparhiei Cap I - Organe administrative În Eparhie(6) Cap II - Școli Eparhiale (3 instituții) Cap III - Activitatea clerului (8 obiective) Cap IV - Tipărituri Cap V - Opere de binefacere Cap
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Și-a dat doctoratul la București În 1983. Sub raportul opțiunei religioase a fost la Început frate la Schitul Nechit jud. Neamț și apoi la Mănăstirea Neamț - 1943-1957. În 10 martie 1951 este numit ieromonah slujind ca preot la Catedrala Episcopală din Iași (1958-1962ă fiind totodată și bibliotecarul mitropoliei. În curând este numit stareț al Mănăstirii “Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava În intervalul 1960-1966. La 2 februarie 1962 este hirotonisit arhimandrit iar În intervalul martie 1966 și până În decembrie 1970
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
perfecționeze aparatul tehnic al puterii într-o manieră mai occidentală, fără a se abate însă de la logica orientală a concentrării puterii prin strivirea oricărei veleități de independență socială. În spiritul unei și mai mari subordonări decît în Bizanț, a ierarhiei episcopale față de țar, puterea rusă se caracterizează astfel în latura ei cea mai extremă, prin simbioza religiei cu politica, prin instituționalizarea birocratică a Bisericii ortodoxe aflate în serviciul statului, ca și prin totala absență a celei mai palide forme de democrație
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
episcopilor corespunzători credo-ului fiecărei mi-norități. În felul acesta s-au menținut și consolidat numeroase identități în același timp religioase, lingvistice și etnice în-treținînd mereu vie flacăra aspirațiilor naționaliste în secolul al XIX-lea. Se întîmpla chiar ca unele autorități episcopale să reziste turcilor guvernînd în plină autoritate. Astfel a fost cazul Muntenegrului, independent în fapt după secolul al XIV-lea, susținut de Rusia după 1711 și condus pînă în 1852 de un prinț-episcop asistat de un guvernator laic.257 Cea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
încheia astfel ostilitățile seculare cu rivala sa ortodoxă de la Belgrad. Călugării franciscani îi binecuvîntează pe ucigași, unul dintre ei, Miroslav Philipovitch-Mastorovitch, ducînd zelul pînă într-atît încît se erijează în conducătorul celui mai înspăimîntător dintre lagăre, cel de la Jasenovac. Membrii ierarhiei episcopale se implică mai puțin direct însă cîțiva, cum ar fi arhiepiscopul de Sarajevo, Mgr Sarig, aprobă convertirile forțate ale sîrbilor or-todocși338, în vreme ce alții, cum ar fi Mgr Stepinac, colegul său de la Zagreb se limitează la a se păstra în rezervă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aristocratică, cuprindea și creștini. 72 Bogumilii se trag dintr-un curent religios maniheist venit din Persia (întruchipat de Mani). 73 Astfel se explică faptul că Biserica calvinistă a Ungariei este singura dintre cele reformate care și-a conservat o structură episcopală. Turcii aveau nevoie de episcopi pe cît posibil, independenți de Roma pentru a-i folosi drept intermediari politici pe lîngă supușii lor creștini de diferite confesiuni. 74 Cf. A. Leroy-Beaulieu, L'Empire des tsars et les Russes, Paris, Laffont, 1990
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
C. W. L. Metternich, Mémoires, Paris, Plon, t.3, p.505. 255 Citat în G, de Bertier, L'Époque contemporaine, op. cit., p.369. 256 Ibid., p.369-370. 257 Acest regim se întrerupe la acestă dată întrucît prințul Danilo refuză demnitatea episcopală și guvernează ca laic. 258 De la numele unui cartierului grec din Constantinopol, care în epoca otomană și-a luat această denumire prin derivare de la farul care se găsea acolo. 259Le Monde, 10 august, 1994, p.6. 260 Capitala provizorie a
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
1992, Sondeig d'opinio Catalunya, Barcelona, ICPS, 1994, p.13. 387 Nici clerul catalan nu s-a comportat diferit, dar a rămas mai marginal. Ca urmare, în 1991, stimulați de exemplul Iugoslaviei, episcopii de Catalania au cerut separarea de Conferința episcopală spaniolă. Această revendicare a avut un slab ecou în rîndurile populației. 388 L'Hebdo (50), 15 decembrie 1994, citat p.13. 389 K. Popper, Misère de l'historicisme, Paris, Plon, 1956, p.IV. 390 T. Marshall, "Leo Strauss, la philosophie
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
rămas până la trecerea în veșnicie. În anul 1994, Episcopia Caransebeșului a fost reactivată, primul ei ierarh fiind episcopul vicar de la Arad, Emilian Birdaș (1921-1996), fost episcop al Albei Iulia din 1975 până în 1990. La Caransebeș a început construcția unei catedrale episcopale și a reluat tipărirea Foii Diecezane și a Calendarului Românului. Trece la Domnul în 5 aprilie 1996. Din 12 august 1996 și până în noiembrie 2005, vreme de mai bine de nouă ani, Eparhia Caransebeșului a fost condusă de Preasfinția Sa
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de generalul bizantin Narses (552), iar lombarzii veniți în Italia în anul 468, având capitala la Pavia, sunt încreștinați treptat de către catolici. Călugărul anglo-saxon Willibrord, însoțit de alții, a trecut în Germania, unde a convertit mulți frizoni, înființând un scaun episcopal la Utrecht, pus sub jurisdicția Romei (739). Carol cel Mare, în timpul domniei sale, în orice teritoriu cucerit, a organizat episcopate și abații noi. Deși germanii păgâni au mai opus rezistență încreștinării, fiindcă îi urau pe romani și aveau concepția cultului pentru
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Marineasa, Timișoara, 2008, pp. 84-109. În privința proprietății, a se vedea Antony Flew, Dicționar de filozofie și logică, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006, p. 332. 2 În provincia romană Scythia Minor sau Dacia Pontică (Dobrogea), exista un scaun episcopal la Tomis (Constanța), unde păstorea pe la 290 episcopul cu nume latin Evanghelicus, cum aflăm din Viața Sfinților Epictet și Astion, care au pătimit pentru Hristos în timpul împăratului Dioclețian, în cetatea Halmyris (Halmiridensis) sau Salmorus, din Sciția Mică (azi cetatea Zaporojenilor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
din orașele de la Dunăre. Unul dintre aceștia, preotul Montanus din Singidunum (Belgradul de astăzi - n.a.), oraș situat pe malul drept al Dunării, la vărsarea Savei, foarte aproape, peste apă, de fosta provincie Dacia Traiană, pe aceeași linie cu cetățile-orașe, centre episcopale Margus, Viminacium și foarte puțin la vest de linia de demarcație a teritoriului de formare a limbii române stabilită de învățatul Jirecék. Preotul Montanus (mons- montis înseamnă munte, antroponimul Munteanu fiind foarte răspândit la români, având noi și un macrotoponim
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
purtate de același vârtej hunic populații mai mult sau mai puțin cunoscute din vastitatea stepei euro-asiatice. Vizigoții trecuseră la sudul Dunării la anul 381, parte din ei fiind creștinați de Ulfila, în rit arian, la Dunărea de jos cu centrul episcopal la Durostorum (Dîrsta - Silistra - n.a.). Gepizii, împreună cu alte seminții germanice și iraniene locuiau în zona de nord-vest a Daciei Decebaliene. Fie că erau germanici, fie că erau iranieni sau huni (turco-mongoli - n.a.), aceste populații nu ajunseseră la stadiul de a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]