6,495 matches
-
alt val de arestări. În perioada 1958-1959, au fost arestați cei din jurul Patriarhului, slujitori considerați de încredere, teologi, dar și mulți preoți care "unelteau" împotriva regimului. Au fost formate loturi de "uneltitori", precum "Rugul Aprins", "Vâforata", sau lotul preoților de la Episcopia Aradului. Acești clerici au fost "demascați" că "ascultau posturile străine de radio", comentând negativ, că țineau "ședințe legionare" în care educau tinerii etc. simpla calitate de a fi credincios sau teolog însemna, pentru torționarii regimului comunist, a fi legionar, după cum
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
1994 Episcop Vicar; Arhiepiscopii și Mitropolitul Bartolomeu al Vadului, Feleacului și Clujului - și el mare cărturar; Nifon al Târgoviștei - urmașul său în structurile ecumenice internaționale, Andrei al Alba Iuliei; Pimen al Sucevei și Rădăuților; Arhiepiscopii: Epifanie - urmașul său la scaunul Episcopiei Buzăului și Vrancei; Casian al Dunării de Jos - căruia i-a fost mentor și îndrumător; Calinic al Argeșului și Mușcelului; Gherasim al Râmnicului; Damaschin al Sloboziei și Călărașilor, trecut și el între timp la viața cea veșnică în luna aprilie
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
succesor al său la scaunul de Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului; Ioan al Covasnei și Harghitei - pe care l-a susținut încă de la începutul activității sale pastorale și misionare în ținutul carpatic al României; Timotei al Aradului; apoi Episcopii Vicari mai tineri cum ar fi: Visarion Bălțat Rășinăreanul - chiar Episcopul său Vicar din toamna anului 1997 - anul începerii purtării crucii suferinței de către vrednicul mitropolit, care i-a fost un foarte apropiat, sincer și fidel ucenic, în prezent Episcop al
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
regimu[l] de astăzi este trecător, credința va învinge, comuniștii sunt trădătorii țării, noi preoții să fim la datorie. Anglo-americanii ne vor salva de haosul comunist” (Ibidem, dos. nr. 701, vol. II, f. 329, 346) sau, la predarea patrimoniului fostei episcopii de Huși, desființată de puterea comunistă, la 28 februarie 1949, episcopul Grigorie Leu era de părere că: „până după Paști se vor produce schimbări în țară și străinătate, care poate nu va mai fi nevoie de a preda inventarul” (Ibidem
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
de călugări se înmulțește încontinuu cu elemente îndoctrinate cu idei contrarevoluționare, [și care] prezintă un pericol social” și, în consecință, propunea ca: „elementele legionare și elementele care au avut funcțiuni în aparatul de stat burghezo-moșieresc”, care sunt călugări în mănăstiri, episcopii, mitropolii și patriarhie, să fie scoși din monahism, să li se interzică portul hainei călugărești și să nu li se mai permită întoarcerea la mănăstiri; desființarea seminariilor monahale și interzicerea de către călugări și călugărițe a frecventării cursurilor la Institutul Teologic
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
I, f. 132; Tot despre problema desființării mănăstirii Hurez este și ultima parte din nota informativa, datată 20 octombrie 1961: „ (...) La mănăstirea Hurezi - Vâlcea, este mare confuzie. Departamentul Cultelor dorește desființarea dreptului de stavropighie patriarhală și trecerea mănăstirii în patrimoniul Episcopiei Râmnicului Vâlcii, [iar] patriarhul nu vrea să renunța la acest drept. În mănăstire domnește părerea că această trecere este tot una cu desființarea mănăstirii. Ca urmare, stareța mănăstirii a venit la București pentru lămuriri de la patriarh” (A.C.N.S.A.S., fond
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
regimul[l] de astăzi este trecător, credința va învinge, comuniștii sunt trădătorii țării, noi preoții să fim la datorie. Anglo-americanii ne vor salva de haosul comunist” (Ibidem, dos. nr. 701, vol. II, f. 329, 346) sau, la predarea patrimoniului fostei episcopii de Huși, desființată de puterea comunistă, la 28 februarie 1949, episcopul Grigorie Leu era de părere că: „până după Paști se vor produce schimbări în țară și străinătate, care poate nu va mai fi nevoie de a preda inventarul” (Ibidem
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
de călugări se înmulțește încontinuu cu elemente îndoctrinate cu idei contrarevoluționare, [și care] prezintă un pericol social” și, în consecință, propunea ca: „elementele legionare și elementele care au avut funcțiuni în aparatul de stat burghezo-moșieresc”, care sunt călugări în mănăstiri, episcopii, mitropolii și patriarhie, să fie scoși din monahism, să li se interzică portul hainei călugărești și să nu li se mai permită întoarcerea la mănăstiri; desființarea seminariilor monahale și interzicerea de către călugări și călugărițe a frecventării cursurilor la Institutul Teologic
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
I, f. 132; Tot despre problema desființării mănăstirii Hurez este și ultima parte din nota informativa, datată 20 octombrie 1961: „ (...) La mănăstirea Hurezi - Vâlcea, este mare confuzie. Departamentul Cultelor dorește desființarea dreptului de stavropighie patriarhală și trecerea mănăstirii în patrimoniul Episcopiei Râmnicului Vâlcii, [iar] patriarhul nu vrea să renunța la acest drept. În mănăstire domnește părerea că această trecere este tot una cu desființarea mănăstirii. Ca urmare, stareța mănăstirii a venit la București pentru lămuriri de la patriarh” (A.C.N.S.A.S., fond
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
Mircea cel Bătrân, București, Editura Corint, 2000, pag. 188-191. [4]. Vasile Drăguț, Arta românească, București, Editura Vremea, 2000, pag. 85-86. [5]. Arhim. Gamaliil Vaida, Mânăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea Voievod cel Mare. 600 de ani de existență, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Râmnicu-Vâlcea, 1986, pag. 22. [6]. DRH B, I, pag. 28. Arhivele Naționale București, Condica mănăstirii Cozia, nr. 712, f. 244 v. - 247, copie. [7]. DRH B, I, pag. 28-30. [8]. Idem, pag. 42-45; Arhivele Naționale București, Condica
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Metropole de Moldavie", în EBPB, II, București, 1991, p. 133-150; Răzvan Theodorescu, Implicații balcanice ale Începuturilor Mitropoliei Moldovei, în vol. Românii în istoria universală, III/l, p. 543-566; M. Păcurariu, op. cit, p. 273-285; Ștefan Andreescu, Mitropolia de Halici și episcopia de Asprokastron. Cateva observații, în vol. Național și universal în istoria românilor. Studii oferite prof. dr. Șerban Papacostea cu ocazia împlinirii a 70 de ani, București, 1998, p. 125-136. [vi] Despre acest epitet în titulatura Mitropoliților Ungrovlahiei, vezi Nicolae Șerbănescu
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Oane, Marian Pătrașcu, Petre Petria, Gh Ploaie, Al. Popescu-Mihăești, Silviu Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului și apărut sub egida și cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Vâlcea. ** Arhim. Gamaliil Vaida ─ Mănăstirea Cozia, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Rm. Vâlcea, 1986, p. 24). Rezumat Domnitorul Mircea cel Bătrân a dus aproape trei decenii lupte dure cu adversarii interni și externi pentru pacea și prestigiul Țării Românești. Ziua de 31 ianuarie 1418, atunci când a trecut la
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
vechii ierarhi mai sunt încă în funcție aceștia au fost permanent bănuiți, pe bună dreptate, de intenția de depărtare de comuniști. În acest scop, încă din anul 1945 s-a făcut o atentă verificare a ierarhilor și potențialilor candidați la episcopie care ar fi putut conveni puterii comuniste, iar prin prezentarea unui referat de către autoritățile de stat în ședința sinodului permanent al B.O.R. din data de 26 mai 1946, s-a început trecerea la pensie a unor ierarhi pe motiv
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
Tatăl ceresc, de la Care vine tot darul desăvârșit și care comunică unitatea în Duhul Sfânt sau în „comuniunea Duhului Sfânt”, conform expresiei Sfântului Apostol Pavel. Dar El comunică acest har al unității în Trupul eclezial al Fiului Său, organizat în episcopii, în Biserici locale care se află în duhul frățietății, al sinodalității și, deci, al unitații. Pluralitatea episcopilor repartizați în mai multe orașe nu contrazice faptul că Domnul nostru Iisus Hristos prezidează fiecare Euharistie, căci episcopii în slujirea lor nu sunt
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
originea în structura politică a Imperiului Roman care a format Pentarhia - cu cele cinci Patriarhii unite între ele și care sunt: Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Ierusalim. Existența mai multor dioceze nu împarte și nu desparte Biserica deoarece fiecare dioceză (episcopie) cuprinde și formează Biserica catolică (universală), cu condiția ca episcopul ei să fie în deplină comuniune de credință și sfințenie cu ceilalți episcopi. Pe de altă parte, când eparhiile dintr-un teritoriu mai mare se (re)grupează într-o formă
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
o formă de „primat între egali” - ca arhiepiscopie, mitropolie sau patriarhie, nu înseamnă că această alăturare a lor are drept scop formarea Bisericii cea Una. Departe de aceasta: Biserica Una există deja în plenitudine, cum am mai spus, în fiecare episcopie. Însă comuniunea sacramentală a episcopilor și coordonarea lor sub forma unui „primat” exprimă natura specific divină a unității, după modelul Sfintei Treimi. Această viziune teologică a unității Bisericii unice în multiplicitatea locurilor și-a găsit expresia istorică în canonul 34
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
sub forma unui „primat” exprimă natura specific divină a unității, după modelul Sfintei Treimi. Această viziune teologică a unității Bisericii unice în multiplicitatea locurilor și-a găsit expresia istorică în canonul 34 apostolic. Această regulă a Bisericii vechi susține ca episcopii fiecărei țări să-și aleagă un primat și să nu facă nimic fără acesta, în afară de cele ce privesc propria sa dioceză; dar nici acesta nu trebuie să adopte hotărâri și să ia decizii de unul singur fără consultarea celorlalți - potrivit
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
județul Mehedinți la 30 martie 1840 constituie un demers necesar mai ales că aceasta făcea parte dintr-un document cu caracter general:''Delă pentru cercetarea și aflarea științelor celor mai sistematicești atingătoare de mânăstirile și bisericile din eparhia acestei Sfinte Episcopii, de cine anume sunt zidite și preînoite , cu argheologia lor ctitoriceascăde privileghiuri sau alte monumentale științe mai însemnătoare''2 . Această lucrare statistică a fost ordonată de către Departamentul Logofeției Treburilor Bisericești și Instrucțiunii Publice din Țara Românească urmând a fi executată
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
Treburilor Bisericești și Instrucțiunii Publice din Țara Românească urmând a fi executată de ocârmuirile tuturor județelor, în colaborare cu Eparhiile de care acestea depindeau 3. În cazul de față Județul Mehedinți și celelelte județe ale Olteniei se grupau în Eparhia Episcopiei Râmnicului Noul Severin al cărui arhiereu era de mai mulți ani episcopul Neofit . Cum acesta era în acea perioadă '' pe picior de plecare '' , fiind și interimar de Mitropolit la București și preocupat mai ales de permenentizarea sa în această funcție
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
al Academiei Române, Referenți științifici: Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru, Domnii: Conf. Univ. Dr. Șerban Turcuș și Cercet. Șt. Gr. I Dr. Veniamin Ciobanu. Cartea are la început o Binecuvântare scrisă de către P.S. Părinte Episcop Justin Hodea Sigheteanul - Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, Prefața semnată de Domnul Prof. Univ. Dr. Nicolae Edroiu - Membru Corespondent al Academiei Române, are o Introducere și este structurată în cinci capitole, fiecare capitol având mai multe subcapitole, concluzii, o bibliografie selectivă ce însumează peste 500 de
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
monahismului transilvan. Cu cel de-al doilea capitol autorul face o incursiune de prezentare a organizării bisericești a românilor transilvăneni și maramureșeni până în secolul al XVIII-lea, din care desprindem rolul exarhatului în dezvoltarea vieții bisericești, precum și rolul îndeplinit de Episcopia Vadului în acest sens și cel al Țării Românești. De asemenea, este prezentată amănunțit viața bisericească și evoluția acesteia în Episcopia Maramureșului. După prezentarea acestor aspecte ale organizării politico-administrative și bisericești a românilor ortodocși, începând cu cel de-al treilea
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
maramureșeni până în secolul al XVIII-lea, din care desprindem rolul exarhatului în dezvoltarea vieții bisericești, precum și rolul îndeplinit de Episcopia Vadului în acest sens și cel al Țării Românești. De asemenea, este prezentată amănunțit viața bisericească și evoluția acesteia în Episcopia Maramureșului. După prezentarea acestor aspecte ale organizării politico-administrative și bisericești a românilor ortodocși, începând cu cel de-al treilea capitol autorul trece la prezentarea temei propriu-zise a lucrării, respectiv la originile monahismului, începutul monahismului pe teritoriul țării noastre, începutul și
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
fără timp, din anul 1979 până la pensionarea sa care a avut loc în anul 2000. Slujba a fost oficiată de un impresionant sobor de preoți și diaconi avându-l ca protos pe P.S. Părinte Dr. Petroniu Sălăjanul - Arhiereu Vicar al Episcopiei Oradiei, Bihorului și Sălajului. În dimineața înmormântării și, mai cu seamă, la sfânta slujbă a participat foarte multă lume care l-a cunoscut și la prețuit în mod deosebit pe părintele lor duhovnicesc, pe cel care i-a cununat, le-
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A P. C. PR. PROF. UNIV. DR. GHEORGHE LIŢIU (1920 – 2006) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365844_a_367173]
-
numită ,, Șoapta acuarelei ,, dedicată poetului nepereche Mihai Eminescu, precum și multor alți scriitori români - oameni de mare spirit ai neamului nostru românesc - expoziție onorată de prezența multor personalități române printre care și Î.P.S. Dr, Casian Crăciun ( pe atunci, Vicar la Episcopia Dunării de Jos ), însoțit de Părintele Rafail Noica - fiul marelui filozof Constantin Noica, precum și de numeroși părinți slujitori din Protoeria Brăilei. Oamenii au avut nevoie din totdeauna de modele. S-au creat școli, s-au format discipoli în jurul cărora maeștrii
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
contat nu numai sentimentele și raționamentele de ordin național-patriotic, manifestate de boierimea olteană față de situația anacronică și păgubitoare pentru țară a averilor tuturor mănăstirilor în general, ci și un motiv mai pragmatic care putea fi eliminarea unui concurent (mănăstirile, Mitropolia, episcopia, bisericile, ca mari proprietari funciari) și slăbirea presiunii sociale asupra proprietăților boierești, precum și posibilitatea arendării acestora (ca moșii sau domenii ale statului). Tot în aceeași ordine de idei credem că trebuie să fi contat realitatea unor bugete deficitare, din ce în ce mai solicitate
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]