902 matches
-
nume"789 și, astfel, subiectul va fi "fracturat" într-o multitudine de identități prin actul percepției sau al numirii. Prin urmare, deduce criticul, caracterul nominalist al retoricii critice pare să constituie o consecință adecvată a identității sale doxastice (și nu epistemice), întrucât "se potrivește cu natura contingentă a realității sociale, în care oamenii sunt atât subiecți, cât și supuși (subjected, în limba engleză)"790. Retorica critică, deci, împărtășește cu viziunea lui Foucault orientarea nominalistă: precum istoriile lui Foucault, retorica critică se
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
proprii încorporate și nume proprii decorporate (Gardiner, 1954), nume comune proprii (Hadj Hamou, 1999), cvasinume proprii (Jespersen, 1961), nume proprii primare și secundare (Algeo, 1973), nume proprii ideale, cvasiideale și multi-designatori (Grodzinski, 1980), nume proprii uzate (Shwayder, 1961), nume proprii epistemice (Pariente, 1973), supranume (Pottier, 1954), proprionime (Boulanger, 2001), idionime directe și idionime indirecte (Forest, 1996) sunt pentru Vaxelaire o dovadă a dificultății de a distinge "în mod definitiv, numele propriu de cel comun. Este totuși inutil să recurgem la astfel
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fiind un constituent posibil al acestor lanțuri. Problema urmărită este menținerea referinței la un individ în dezvoltarea discursului, expresiile folosite de textele de ficțiune pentru a menține referința la personajele lor. Cel de al doilea concept este cel de comunitate epistemică înțeleasă ca un ansamblu de agenți care împărtășesc un anumit număr de referințe, cunoștințe și credințe, numele fiind tratat ca indice de apartenență la o comunitate epistemică. Oprindu-se asupra unor texte de ficțiune, în care numele proprii figurează în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
referința la personajele lor. Cel de al doilea concept este cel de comunitate epistemică înțeleasă ca un ansamblu de agenți care împărtășesc un anumit număr de referințe, cunoștințe și credințe, numele fiind tratat ca indice de apartenență la o comunitate epistemică. Oprindu-se asupra unor texte de ficțiune, în care numele proprii figurează în lanțuri de referință, Corblin analizează problema absenței numelui propriu, citându-l pe Charles Grivel, "un personaj fără nume nu se concepe" - absența numelui fiind excepțională, și, în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
afacerile sale "parcă (s.m.) nimeni nu l-ar fi ascultat"233, când se laudă cu ceasul împărătesc cumpărat de la Odessa, "bătrânul, care parcă (s.m.) nici nu-l auzise, se adresă doamnei"234. Verbul a părea, ale cărui valori de judecată epistemică pot merge de la ireal la probabil redă incertitudinea impresiei, fie ea ireală, analogică sau improbabilă 235: "femeia părea (s. m.) de vreo 50 de ani"236, "bătrânul părea (s.m.) că se mânie din nou"237. Verbul a părea a fost
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semnul disocierii carteziene dintre subiect și obiect și al metamorfozelor acesteia, traversând întregul univers: suflet corp, spirit materie, calitate cantitate, finalitate cauzalitate, sentiment rațiune, libertate determinism, existență esență etc. Relația logică pe care o impune este disjuncția. Ea împarte câmpul epistemic în două lumi: cea a obiectelor supuse observațiilor, experimentărilor și manipulărilor, respectiv cea a subiecților care-și pun probleme de existență, de comunicare, de conștiință și destin. De aici rezultă disjuncția între știință și filosofie, între cultura științifică (obiectivantă) și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
particula elementară este o realitate duală și oscilantă, comportându-se când ca o undă, când ca un corpuscul: "Când Niels Bohr accepta cuplarea noțiunilor contrare de undă și corpuscul, declarându-le complementare, el efectua primul pas al unei formidabile revoluții epistemice: acceptarea unei contradicții de către raționalitatea științifică"868. Morin insistă asupra acestui fapt, anume că această contradicție nu este rezultatul unei erori de raționare, ci apare printr-un demers rațional-empiric cu caracter științific, adică irupe în plină raționalitate științifică. Concluzia sa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asupra problemelor de mediu. Desigur, chiar dacă sunt de accord cu urgența unor acțiuni privind diminuarea unor dezechilibre ale mediului, trebuie să atrag atenția asupra pericolelor unei interpretări fataliste a ecologismului. Argumentele cele mai puternice ale optimiștilor pornesc de la incapacitatea noastră epistemică de a avea o cunoaștere anticipativă completă asupra viitorilor posibili, atât a acelor evoluții care depind de mintea și acțiunile noastre, cât și a celor care depind de Pământ ca ecosistem global. În primul rând, ne aflăm într-o zonă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Drept urmare, antropocentrismul este inevitabil, iar cerința de a-l evita este cel puțin confuză din punct de vedere conceptual. Argumentul lui Grey este supus unei critici care ia în considerare diferențele fundamentale dintre o înțelegere antropocentrică a eticii și situarea epistemică umană. Astfel, Val Plumwood 127 consideră că este imposibil ca oamenii să evite perspectiva epistemică specific umană. Cunoașterea omenească se bazează pe experiența omenească asupra lumii. Dar această localizare epistemică a omului nu este tot una cu antropocentrismul. Grey amestecă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
punct de vedere conceptual. Argumentul lui Grey este supus unei critici care ia în considerare diferențele fundamentale dintre o înțelegere antropocentrică a eticii și situarea epistemică umană. Astfel, Val Plumwood 127 consideră că este imposibil ca oamenii să evite perspectiva epistemică specific umană. Cunoașterea omenească se bazează pe experiența omenească asupra lumii. Dar această localizare epistemică a omului nu este tot una cu antropocentrismul. Grey amestecă în argumentul său două lucruri diferite, interesele etice și situarea epistemologică. Atunci când ne raportăm la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
diferențele fundamentale dintre o înțelegere antropocentrică a eticii și situarea epistemică umană. Astfel, Val Plumwood 127 consideră că este imposibil ca oamenii să evite perspectiva epistemică specific umană. Cunoașterea omenească se bazează pe experiența omenească asupra lumii. Dar această localizare epistemică a omului nu este tot una cu antropocentrismul. Grey amestecă în argumentul său două lucruri diferite, interesele etice și situarea epistemologică. Atunci când ne raportăm la alți oameni suntem într-un context etic, iar acest context etic presupune prin el însuși
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ne mai lua în considerare pe noi înșine și nu am mai avea nici o bază pentru a ne raporta la ceilalți. Impresia de inadecvare din argumentul lui Grey vine din confuzia dintre preocuparea etică pentru sine și eliminarea tuturor amprentelor epistemice ale sinelui, adică din confuzia dintre egoism și situarea epistemică. Situarea epistemică în propria experiență sau în experiența culturală a unui grup nu presupune faptul că nu ne putem raporta la ceilalți sau la alte grupuri. De unde rezultă că este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
am mai avea nici o bază pentru a ne raporta la ceilalți. Impresia de inadecvare din argumentul lui Grey vine din confuzia dintre preocuparea etică pentru sine și eliminarea tuturor amprentelor epistemice ale sinelui, adică din confuzia dintre egoism și situarea epistemică. Situarea epistemică în propria experiență sau în experiența culturală a unui grup nu presupune faptul că nu ne putem raporta la ceilalți sau la alte grupuri. De unde rezultă că este greșit să susținem că situarea epistemică este antropocentrică atâta timp cât facem
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
avea nici o bază pentru a ne raporta la ceilalți. Impresia de inadecvare din argumentul lui Grey vine din confuzia dintre preocuparea etică pentru sine și eliminarea tuturor amprentelor epistemice ale sinelui, adică din confuzia dintre egoism și situarea epistemică. Situarea epistemică în propria experiență sau în experiența culturală a unui grup nu presupune faptul că nu ne putem raporta la ceilalți sau la alte grupuri. De unde rezultă că este greșit să susținem că situarea epistemică este antropocentrică atâta timp cât facem distincție între
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dintre egoism și situarea epistemică. Situarea epistemică în propria experiență sau în experiența culturală a unui grup nu presupune faptul că nu ne putem raporta la ceilalți sau la alte grupuri. De unde rezultă că este greșit să susținem că situarea epistemică este antropocentrică atâta timp cât facem distincție între situarea epistemică și preocupările etice. O altă eroare cuprinsă în argumentul lui Grey ar consta în esențializarea sau reificarea categoriei de om sau ceea ce este omenesc, oferindu-i privilegii în raport cu celelalte descrieri posibile 128
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
propria experiență sau în experiența culturală a unui grup nu presupune faptul că nu ne putem raporta la ceilalți sau la alte grupuri. De unde rezultă că este greșit să susținem că situarea epistemică este antropocentrică atâta timp cât facem distincție între situarea epistemică și preocupările etice. O altă eroare cuprinsă în argumentul lui Grey ar consta în esențializarea sau reificarea categoriei de om sau ceea ce este omenesc, oferindu-i privilegii în raport cu celelalte descrieri posibile 128. Putem să ne descriem pe noi înșine și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
avea o discontinuitate, adică dacă toți oamenii unei generații ar dispărea la un moment dat și, după un timp, oricare ar fi el, oricât de mic, ar apărea o altă generație, ceea ce nu este cu putință. O problemă de tip epistemic este aceea că noi nu știm acum care sunt dorințele generațiilor viitoare. Totuși, putem argumenta că, în ciuda incertitudinii viitorului, trebuințele de bază vor fi aceleași și în viitor, pentru aer, apă, hrană, spațiu al locuirii, chiar că vor rămâne constante
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
quies "liniște"), deism (lat. deus "zeu"), deontic (gr. deon, deontos "ceea ce se cade, ceea ce este necesar"), eclectism (gr. eklego "a alege, a opta"), eidetic (gr. eidos "formă, esență"), enteleheie (gr. enteleheia, din en "în", telos "scop" și enhein "a avea"), epistemic (gr. episteme "cunoaștere, știință"), eristică (gr. eristikos, de la erizein "a discuta în contradictoriu"), esoteric (gr. esoterikos "interior"), euristic (gr. heuriskein), exoteric (gr. exoterikos "exterior" în opoziție cu esoteric), fatum (lat. "ceea ce a fost spus, predestinat"), functor (lat. functus, de la fungi
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
logico-matematică, abstracție fizică. Sintagmele terminologice întăresc caracterul științific, realizează distincțiile necesare la nivelul contextelor specializate. Numeroase alte sintagme fixe au caracter diagnostic: logică în sintagmele monoreferențiale - logică simbolică (matematică), logica probabilistică etc; subiect în asociere cu conținuturi conceptuale precum: axiologic, epistemic - subiect axiologic, subiect epistemic etc. Interpretarea monoreferențială a sensului unor termeni presupune o profundă stapânire a domeniului. Așa de pildă, element poate desemna atât particula/ particulele primordiale, din combinarea cărora s-a născut universul (sens filozofic), cât și particulele care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
terminologice întăresc caracterul științific, realizează distincțiile necesare la nivelul contextelor specializate. Numeroase alte sintagme fixe au caracter diagnostic: logică în sintagmele monoreferențiale - logică simbolică (matematică), logica probabilistică etc; subiect în asociere cu conținuturi conceptuale precum: axiologic, epistemic - subiect axiologic, subiect epistemic etc. Interpretarea monoreferențială a sensului unor termeni presupune o profundă stapânire a domeniului. Așa de pildă, element poate desemna atât particula/ particulele primordiale, din combinarea cărora s-a născut universul (sens filozofic), cât și particulele care intră în componența materiei
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
generație de sociologi nu a fost depășită până astăzi. Durkheim, Weber, Simmel și Marx au răspuns la întrebări importante și au demonstrat capacitatea intelectuală de a da sens transformărilor economico-sociale din timpul lor". Nu trebuie să uităm, dincolo de această dimensiune epistemică a valorii istoriei sociologiei, dimensiunea etică a aplecării asupra trecutului, altfel spus recunoștința și respectul pe care-l datorăm înaintașilor și efortului lor constructiv. Mulțumită lor noi avem astăzi posibilitatea de a activa într-un domeniu al cunoașterii pe care
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
pe un traseu ce pornește de la omogen spre eterogen, de la simplu la complex, de la societatea militară (omogenă, puternic coercitivă) la societatea industrială (puternic vascularizată de libertate). Progresul social este rezultatul evoluției, nu al conflictului. * Explicația de tip cauzal constituie modalitatea epistemică definitorie la care apelează, consolidând acest tip de explicație ce va avea mare succes în sociologie. Rămâne în acest fel la o exprimare unilaterală, incompletă și fragmentară a conexiunilor. * Este adeptul liberalismului politic, condamnând ca fiind nefructuoasă social orice intervenție
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni. Într-o societate liberă, cetățenii se află, în mod inevitabil, în dezacord în privința celei mai adecvate concepții religioase, morale, filosofice sau "metafizice" (fiind, totodată, îndreptățiți din punct de vedere rațional și epistemic să fie în dezacord în această chestiune). Or, într-o societate liberă și echitabilă, o constituție trebuie să poată fi justificată rațional tuturor (și nu doar majorității) cetățenilor ei rezonabili. Ca atare, într-o societate liberă și echitabilă, o constituție
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
să poată fi justificată rațional tuturor (și nu doar majorității) cetățenilor ei rezonabili. Ca atare, într-o societate liberă și echitabilă, o constituție nu poate conține idei, principii, valori sau argumente în privința cărora cetățenii sunt îndreptățiți din punct de vedere epistemic și rațional să se afle în dezacord, așa cum este cazul ideilor, principiilor, valorilor sau argumentelor religioase. Într-o societate liberă și echitabilă, o constituție trebuie să facă apel doar la idei, principii, valori sau argumente neutre sau "publice", acceptabile pentru
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
O deformare în sensul unei fenomenologii a excesului la Jean Baudrillard în Strategiile fatale ar trebui să conducă la aflarea răspunsului la între- barea : ce este mai contemporan decât contemporanul ? Răspunsul a fost dezvoltat pe un teren de vastă cuprindere epistemică de către Horia-Roman Patapievici și poartă numele de „omul recent” . Cu o evidentă întrebuințare peiorativă, omul recent reprezintă un om decuplat de la întregul capital de cunoaștere al antecesorilor săi, capital care nu poate fi numaidecât echivalat mecanic tradiției. Un al doilea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]