1,945 matches
-
nipon în timpul celui de-al doilea război mondial, ne oferă ocazia de a examina caracterul clandestin al acestei instituții și ocultarea epistemologică particulară pe care se bazează. Această dezbatere publică recentă din Japonia ne pune la dispoziție indicii privind structura epistemologică a sistemului de ocultare. Această încălcare flagrantă a drepturilor femeilor a fost adusă în atenția opiniei publice și a pus următoarea problemă: ar trebui ca statul să își asume responsabilitatea și să plătească despăgubiri victimelor sau ar trebui să existe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și rolul Fondului Femeilor Asiatice a dat naștere unor discursuri diferite în ceea ce privește responsabilitatea juridică a statului și obligațiile morale ale societății. Această controversă ne interesează în mod deosebit, deoarece diversele discursuri ne ajută să revelăm și să identificăm complexa construcție epistemologică ce definește sectorul prostituției. Dincolo de polemica legată de existența sau inexistența sclaviei sexuale militare de stat (dezbatere care se aseamănă cu cea privind existența Holocaustului și nu are legătură directă cu ceea ce ne interesează pe noi aici, adică sclavia sexuală
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
comunitare ca bază a dezvoltării durabile. Cazul Drăgușului contemporan / 14 * VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Conferința Asociației Române de Sociologie - decembrie 2005 - Forumul metodologic - Lista membrilor Forumului; Lista membrilor Consiliului Asociației Române de Sociologie - Codul deontologic RECENZII Gheorghiță Geană, Antropologia culturală. Un profil epistemologic (Marin Constantin) Dumitru Sandu, Dezvoltare comunitară (Andra Aldea, Ana Bleahu) / Monica Heintz, Despre muncă, români și postcomunism: Etica muncii la românii de azi (Bogdan Voicu) / Cristian Barna, Terorismul, ultima soluție? (Lazăr Vlăsceanu) / History and Anthropology, (Gabriel-Ionuț Stoiciu) Izolarea, factor inhibator
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
intenționate) rezultatelor cercetării. Un cod trebuie să se bazeze pe încercarea de diseminare a „celor mai bune practici” și pe influențarea clienților din mass-media în scopul evitării prezentării tendențioase a rezultatelor cercetării. RECENZII Gheorghiță Geană, (2005). Antropologia culturală. Un profil epistemologic, București, Criterion Publishing, 246 p. Antropologia culturală se află încă, din mai multe motive, într-o situație „emergentă” în România: deși instituționalizată în 1964 la Institutul „Francisc Rainer” și cuprinsă în programa Facultății de Filosofie a Universității din București din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
creației intelectuale a profesorului Geană, să examinăm, în cele ce urmează, conținutul unei cărți a cărei elaborare a constituit (în 1977) subiectul celei dintâi (după câte știm) teze de doctorat dedicată antropologiei culturale, în România. Lucrarea Antropologia culturală. Un profil epistemologic a fost, așadar, accesibilă celor interesați doar sub o formă dactilografiată, vreme de aproape trei decenii. Amânarea publicării este explicată de autor prin „dorința îmbunătățirii” sau a „dezvoltării”, într-o perioadă în care, cum spune el, „am crescut ca om
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și azi cu mult folos inițierii în antropologie, cu posibilitatea ca „hiatus”-ul respectiv să fie în mod consistent acoperit în numeroasele lucrări publicate de către profesorul Geană în perioada ulterioară susținerii tezei sale doctorale. Cartea este scrisă ca o „introducere epistemologică” (nu tematică) în antropologie, cu convingerea critică potrivit căreia „știința pornește de la concept”. Ca atare, autorul identifică „trei condiții constitutive”: condiția ontologică (în legătură cu precizarea unui domeniu antropologic propriu), condiția metodologică (rezultată din specificitatea cercetării antropologice) și condiția conceptuală (cu scopuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
științe, lucrarea de față este o aprofundare a pattern-ului disciplinar propriu antropologiei culturale. Am putea spune că este vorba, în acest caz, de o distincție similară celei dintre morfologia și sintaxa unei abordări teoretice date, în sensul că „profilul epistemologic” al antropologiei vorbește, în primul rând, de „conținutul” aceste științe și modul de organizare al acestui conținut și, abia apoi de „forma” și inventarul tematic al disciplinei în discuție. Dar maniera sintactică în care este scrisă cartea profesorului Geană apare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
România după 1990 și am devenit parte a comunității științelor sociale din România, nu am perceput niciodată că sociologia românească s-ar mărgini la resuscitarea tradițiilor de cercetare din perioada interbelică. E adevărat că mulți dintre sociologii români se revendică epistemologic drept continuatori ai acestor tradiții, însă îmi este greu să definesc întreaga comunitate ca fiind dominată de un astfel de curent. Mai degrabă aș găsi că tendința dominantă în rândul sociologilor români are un determinism marxist prin considerarea aspectelor economice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
va intra. Nu mai vorbim despre faptul că noțiunile de succes și eșec sunt ele însele discutabile și interpretabile, fiind semnificate diferit în cele două sisteme de referință. Și aceste noțiuni sunt niște constructe culturale, girate nu numai de analize epistemologice obiective, ci și de conformism, obișnuință, proiecții personale sau colective. Ceea ce școala sau profesorul consideră un eșec alții din afara sistemului școlar pot întrezări ca fiind un succes. Mai există o cheie explicativă. Determinarea mecanică dintre succesul școlar și cel social
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
2 × 8 = 16 puncte. Total punctaj: 84 + 16 = 100 de puncte (nota 10). 1. Metafora, sloganul pedagogic, „miturile” reprezintă: a) semne ale proceselor de maturizare a limbajului pedagogic; b) fenomene normale, de evoluție epistemică a pedagogiei; c) indicii de fragilitate epistemologică a pedagogiei; d) dovezi ale creativității cercetătorilor din câmpul pedagogiei. 2. Programa școlară se definește în jurul: a) tematicii și bibliografiei unei discipline; b) activităților de învățare propuse pentru o materie școlară; c) obiectivelor cadru și de referință ale unei discipline
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
punctul de vedere al calibrării gradului de adevăr cu care operează, teoria pieței concurențiale are o problemă și mai gravă de revalidare. Așa cum am arătat mai sus, prin câteva exemple de consecințe prevalent nonconcurențiale, apare o dificultate, și logică și epistemologică, de reconfirmare a temeiului pe care s-a justificat calitatea ipotezei esențiale. Nu doar faptul că ipoteza este obligată să accepte că are consecințe pe care principial le respinge ca neconsistente ar fi aspectul cel mai delicat, ci și faptul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a sensului altei variabile, și anume spațiul. Tratarea obiectuală a timpului, alături de excluderea spațiului, a naturii în general, din calculul de cost al performanței randamentale, dezvăluie originea nevrozelor de azi ale omenirii, de lecuirea cărora încearcă să se ocupe străpungerile epistemologice ale teoriei societății și economiei cunoașterii ca și ale ecologiei. Șansa de refondare a științei economice în raport cu celălalt operator de natură contextuală în care încape complexitatea, și anume spațiul, nu mai este de nimeni astăzi contestată. Este clar că Economia
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
unui capitalism prea obsedat de scopul bogăției, iar pentru aceasta a recurs la mijloace iraționale, la proceduri de distribuire a riscului obscure, la bule speculative extrem de toxice, care au spulberat încrederea în sistemul financiar global. Pentru a sublinia această revoluție epistemologică pentru Economie, putem conchide cu o mirare exprimată de John von Neumann, chiar dacă el avea alte motive: „cum poate să funcționeze sigur un mecanism compus din câteva zeci de miliarde de componente nesigure (oameni, firme, guverne - adăugirea noastră!), în timp ce computerele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ofertelor și riscului matematizat probabilistic. Obligația predictivă a economiei este simptomul unei maladii, cea a fizicalizării perspectivei, chiar din faza ei primară, când izvorul cunoașterii a stat sub spectrul mecanismului și, mai apoi, al organismului (Poincaré, 1986). Focalizarea metodologică și epistemologică în episoade odiseice ale cunoașterii, cu sensul de fixare cu lanțurile simplificării de catargul inexorabil al materialității, a rămas pentru Economie o constantă ce a încurajat pe fizicieni să ceară economiștilor să procedeze ca ei în călătoria pe marea cogniției
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
condiționat al omologării devenirii ca progres nelimitat ține de amprentarea originară a Iluminismului, și anume a perspectivei teleologice de inspirație materialistă. Dacă în etapa dominației paradigmei mecanice asupra configurării înțelegerii în Economie așa ceva părea natural, în situația reîncărcării metodologice și epistemologice în spectrul complexității predestinarea materialistă ar însemna catastrofa ultimă. Economia este în consecință unui adevărat ultimatum al științificității să se raporteze la complexitate nu doar din punctul de vedere al ipotezelor fondatoare și al consecințelor consistente cu acestea, ci și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să învețe intersubiectivitatea văzută ca joc de interese, scopuri, așteptări sau valori, ca dialectică a normei și ca discernământ procedural. Termenul distinctiv pentru această cogniție ar putea să genereze unele percepții parazitare datorită încărcăturii de sensuri provenite dintr-o polemică epistemologică (susținută printre alții de Popper (Popper, 1998b), legat de problema paradigmei tratate de Kuhn. Contextuală, ca adjectiv al cogniției, nu acoperă, în opinia mea, sensul restrictiv al paradigmei kuhniene, care se justifică în și prin contexte, ca expresie a convenției
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consistență, aceasta ține efectiv de modul în care ea explică realitatea. Cum am văzut, acest mod este unul extrem de limitat, la ceea ce noi am reprezentat sub forma suprafeței comune de intersecție a celor trei cercuri, adică spațiul raționalității economice (SRE). Epistemologic vorbind, Economia are relevanță ca SRE, celelalte stări fiind, metodologic, trecute la ceteris paribus. Doar că, în pofida corectitudinii științifice a Economiei, ceea ce intră în gaura neagră a lui ceteris paribus constituie masa preponderentă, deși, nevăzută, a aisbergului consecințelor. Explicațiile date
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
înainte de orice ne spun că natura nu face salturi. În esență, Economia trebuie să se împace cu obiectul ei de studiu. Pragmatica globală Aceeași atitudine în fața provocării ar ajuta Economia să se acomodeze la perspectiva complexității sugerate de globalizare. Practic, epistemologic vorbind, Economia se află în situația de a-și retesta enunțurile luând între ipotezele de lucru și pe cel care este considerat drept principiu ordonator al lumii actuale aflate la confluența a două paradigme, una aflată în centrul primei modernități
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca expresie unitară a condiției umane de a fi parte armonică (nu răzvrătită) a realului și a naturii umane însăși, ca distincție rațională și emoțională în ontologic; ca fenomen autoreflexiv și ca intersubiectivitate autoguvernabilă. Sistemul ca metaforă gnoseologică, nu doar epistemologică, este imaginea lumii despre ea însăși nu în sens material, al forței oarbe, mecanizate, ci ca autoproiecție în timp real a gesturilor, gândurilor, sentimentelor, emoțiilor, idealurilor, acumulările materiale și spirituale, a regulilor conviețuirii universale cu naturalul și universalul, a instituțiilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
declanșarea unei alte continuități, de altă consistență, după ce a întrerupt (nu anulat, pentru că evoluția cunoașterii este și cumulativă) continuitatea triseculară a ceasornicului, iar la rândul ei oprise (fără să o arunce la gunoi, ci păstrând-o în colecția de artefacte epistemologice) continuitatea metaforei quintomilenare a demiurgului. Istoria cunoașterii este o construcție de continuități întrerupte simbolic, metaforic, de alte continuități, pe alte niveluri de înțelegere și sinteză, tot mai cuprinzătoare a ceea ce există și trebuie explicat. Universul cunoașterii a repetat filogeneza universului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
libertății autocentrat pe singura supraputere a lumii, se regăsesc semnificații ce limitează sau deturnează opțiunile de ieșire din consecințele primei modernități. Presiunea căreia încearcă să i se răspundă cu concepte difuze de către științele sociale este nu doar una a decadenței epistemologice, ci și una a ineismului ontologic. Recursul la deschidere Și totuși, una este această tendință de resuscitare a unor valori constitutive și alta este cea de aglomerare terminologică a celor două sensuri ale magistralelor evoluției, deci și pe cel pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mult prea mare a sensului ieșirii dintr-un experiment eșuat precum comunismul. Caracterul difuz al acestei împerecheri conceptuale nu mai este deloc inocent, mai ales când transferă confuzia asupra intrării în diferența specifică a evoluției de după finalizarea tranziției postcomuniste. Nebuloasa epistemologică trădează, în acest caz, îndârjiri pentru păstrarea confortului emoțional al ideologiilor, acțiune justificabilă în reperele toleranței, efectivizată ca normă comportamentală de corectitudinea politică. Difuzia în acest caz vine din complicitate ideologică, cu atât mai năucitoare cu cât are acces la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
parte -, el a și trăit! De asemenea, Aristip a făcut și altceva decât să traverseze istoria filosofiei între două vorbe de duh, deghizat în femeie și parfumat în agora - el a propus un relativism etic, un subiectivism metodologic, un nihilism epistemologic, o patetică senzualistă, o înțelepciune existențială, o politică critică, tot atâtea mici surprize, dacă a te bucura de clipă e de-ajuns! Numai viața și opera concepute în contrapunct pot pune într-o lumină nouă gândirile de obicei studiate din
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Cirene - și Antiphon 113; și banii 111-115; și bordelul 102, 115; corpus 148; și familia 116, 122-123; și femeile 114-115; hapaxul la Platon 146-147; hedonist 101, 104, 117-118, 304; și înțelepciunea 207; și kairos 116; și libertatea 112-115; și nihilismul epistemologic 207; și onorurile 111; parfumat 106-110; ca personaj conceptual 104; și plăcerea catastematică 204-206; și plăcerea cinetică 204, 206; și plăcerea sufletului și a trupului 207-208; și politica critică 207; proasta reputație 102, 111, 205; și puterea 115-116; și râsul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe nevoia resimțită acut de unii oameni de a-și rezolva problemele indiferent de mijloace. Oricât m-aș strădui, acestui tip de psihologie nu-i găsesc nici o justificare, dimpotrivă, o consider o anti-psihologie, cu efecte devastatoare în plan existențial și epistemologic - ca urmare, imperios necesar nu doar de a o combate, ci de a o și elimina. Ce atitudine ar trebui să avem față de primele două tipuri de psihologii? După cum am văzut, fiecare își are virtuțile și limitele ei, așa încât a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]