1,134 matches
-
științei: obiectul de studiu nu este un dat aprioric, ci rezultatul unei construcții nelimitate; d. schimbări majore în limbajul științelor: accentuarea valențelor pragmatice ale enunțurilor științifice și transferul acestora în variate contexte sociale. Contextul epistemologic contemporan, favorabil în principiu „noii epistemologii” infiltrate simțitor și în inima științelor socio-umane, presupune, după cât s-a putut observa, mutații fundamentale și la nivelul științelor educației, în special în planul relațiilor stabilite între obiect și subiect: „Dacă era primei revoluții industriale a dus la inversarea raporturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
plan superior, stăpânul mașinii moderne, stăpânul propriului său destin” (Roman, V., Noua revoluție industrială, Editura Politică, București, 1983). Am încercat să adâncim și pe această cale argumentarea privitoare la expansiunea și deschiderea științelor socio-umane, implicit a științelor pedagogice către noile epistemologii, legitimate să inducă un spirit nou în cunoașterea științifică actuală. În literatura de specialitate contemporană se formulează tot mai multe puncte de vedere care tratează tema „epistemologiei sociale”, ca încercare dedepășire a stadiului cercetărilor micro ale epistemologiei subiective individuale, printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
privitoare la expansiunea și deschiderea științelor socio-umane, implicit a științelor pedagogice către noile epistemologii, legitimate să inducă un spirit nou în cunoașterea științifică actuală. În literatura de specialitate contemporană se formulează tot mai multe puncte de vedere care tratează tema „epistemologiei sociale”, ca încercare dedepășire a stadiului cercetărilor micro ale epistemologiei subiective individuale, printr-un stadiu de nivel macro. Aceasta corespunde analizelor interacționale din societate și memoriei exosomatice. Teoria formulată de Jesse Shera și Margaret Egan (vezi Maria Cornelia Bârliba, Introducere
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pedagogice către noile epistemologii, legitimate să inducă un spirit nou în cunoașterea științifică actuală. În literatura de specialitate contemporană se formulează tot mai multe puncte de vedere care tratează tema „epistemologiei sociale”, ca încercare dedepășire a stadiului cercetărilor micro ale epistemologiei subiective individuale, printr-un stadiu de nivel macro. Aceasta corespunde analizelor interacționale din societate și memoriei exosomatice. Teoria formulată de Jesse Shera și Margaret Egan (vezi Maria Cornelia Bârliba, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990) definește epistemologia socială
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ca încercare dedepășire a stadiului cercetărilor micro ale epistemologiei subiective individuale, printr-un stadiu de nivel macro. Aceasta corespunde analizelor interacționale din societate și memoriei exosomatice. Teoria formulată de Jesse Shera și Margaret Egan (vezi Maria Cornelia Bârliba, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990) definește epistemologia socială ca studiu al proceselor, „prin care societatea ca un întreg se preocupă să dobândească o perspectivă sau o relație inteligibilă față de mediul ambiant total-fizic, psihologic și intelectual”. Epistemologia socială, înțeleasă de către unii
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ale epistemologiei subiective individuale, printr-un stadiu de nivel macro. Aceasta corespunde analizelor interacționale din societate și memoriei exosomatice. Teoria formulată de Jesse Shera și Margaret Egan (vezi Maria Cornelia Bârliba, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990) definește epistemologia socială ca studiu al proceselor, „prin care societatea ca un întreg se preocupă să dobândească o perspectivă sau o relație inteligibilă față de mediul ambiant total-fizic, psihologic și intelectual”. Epistemologia socială, înțeleasă de către unii autori, cum ar fi M. Ciganik, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Cornelia Bârliba, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990) definește epistemologia socială ca studiu al proceselor, „prin care societatea ca un întreg se preocupă să dobândească o perspectivă sau o relație inteligibilă față de mediul ambiant total-fizic, psihologic și intelectual”. Epistemologia socială, înțeleasă de către unii autori, cum ar fi M. Ciganik, ca un instrument pentru organizarea managementului și pentru controlul tezaurului cunoașterii umane, este o dovadă a deschiderii cercetărilor epistemologice către „zona socialului intelectualizat”. Acest aspect este, într-o oarecare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de copii (v.Fraser, J. Barry, Classroom Environment, 1986). Câteva exemple bune ale studiilor privitoare la mediul clasei (mai vechi ca an de apariție) pot include autorii: Jackson (1968), Cusink (1973), Rutter (1979), Stake și Easley (1980). Ca fundamente de epistemologie psihopedagogică, paradigmele care orientează domeniul de studiu al managementului clasei, reliefate și în studiile anterior menționate, dar sub altă denumire, sunt, în proporții diferite, atât paradigma normativă, cât și paradigma interpretativă. Prima dintre acestea, paradigma normativă, introduce realitatea în datele
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
scopul îmbunătățirii intervențiilor în situații manageriale normale, cât și identificarea situațiilor de criză educațională, care suscită o anumită soluționare, cu rapiditate, promptitudine și seriozitate. Bibliografietc "Bibliografie" Ball, S., Davitz, J., Psihologia procesului educațional, E.D.P., București, 1978. Barliba, Cornelia, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990. Bârzea, Cezar, Arta și știința educației, E.D.P., București, 1995. Berry, Sharon R., 100 Ideas that work! Discipline în the classroom, Colorado Springs, Colorado, 1995. Blaga, L., Elanul insulei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Bruner, J., Procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
didactice care lecturează aceste rânduri, în scopul completării lor cu ideile și atitudinile personale. Bibliografie generalătc "Bibliografie generală" Acland, Andrew Floyer, Negocierea, Editura Național, București, 1998. Ball, S., Davitz, J., Psihologia procesului educațional, E.D.P., București, 1978. Barliba, Cornelia, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990. Bârzea, Cezar, Arta și știința educației, E.D.P., București, 1995. Berry, Sharon R., 100 Ideas that work! Discipline în the classroom”, Colorado Springs, Colorado, 1995. Blaga, L., Elanul insulei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Bruner, J., Procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
din cauza subtilității teoretice crescânde. Dezbaterile majore purtate până în prezent au vizat, pe rând, raportul între natura umană prezumată și evoluția politicii internaționale, opțiunea între metoda calitativă și cea cantitativă, adevăratul rol al instituțiilor internaționale în politica mondială sau provocările la adresa epistemologiei pozitiviste. Liberalii și realiștii s-au confruntat asupra binomului putere valori și relevanțele lor asupra politicii internaționale. Cea de-a doua dezbatere a fost declanșată de provocarea adresată de curentul behaviorist ce insista asupra căutării maximei obiectivități în științele sociale
RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
o componentă esențială a științei, iar știința și oamenii de știință nu ar trebui să se situeze niciodată deasupra criticii publicului. Aceasta deoarece, pe de o parte, știința este prin ea însăși o activitate socială, dependentă și permeabilă la ideile, epistemologiile și supozițiile implicite ale culturii înconjurătoare, iar, pe de altă parte, oamenii de știință sunt motivați de aceleași interese egoiste ca și semenii lor obișnuiți. Inclusiv în aplicațiile practice ale științei. Din aceste rațiuni, cărora li se adaugă interesele și
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
exclude jucătorii din jocurile de limbaj și sărăcește potențialul de cunoaștere a realității. Pe deasupra, știința actuală are din ce în ce mai vizibil tendințe de ideologizare, similare religiei, magiei sau mitologiei. Sumarizând, cele mai dese critici emise de numeroși gânditori asupra statutului actual al epistemologiei reprobabile sunt: * dreptul de preemțiune asupra gnoseologiei: adevărata cunoaștere este furnizată doar de știință numai cu o metodologie legitimată ca științifică și prin intermediul unui discurs denotativ; * autoritarismul judecăților universale, metalimbajul și "divinația" aserțiunilor emise de știință despre ea însăși; * legitimarea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Sustainable Development, Greenleaf Publishing Sheffield, Londra, 2002. http://www.research.ibm.com/files/pdfs/2010 IBM pdf IBM RSC,[online], available: http://public.dhe.ibm.com/common/ssi/ecm/en/gbe03226 usen/ GBE03226USEN. Irimie, S., și Cărămidaru, I., "Funcția pragmatică a unei epistemologii postmoderne pentru managementul valorilor etice în organizațiile economice", în Amfiteatru economic, nr. 23, februarie, 2008. International Society of Sustainability Professionals ISSP Releases 2010 Special Report, [online], available: http://sustainabilityprofessionals.org/, [02.03.2011]. International Society of Sustainability Professionals -ISSP, The
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ethics.ubc.ca/papers/invited/ colero.html 44 Frank Outlaw, Quotations Weblog, http://www.quotationspage.com/weblog/2008-04-08-who-is-frank-outlaw/[accesat 10.07.2012]. 45 OECD, Managing Ethics in the Public Service, 1999. 46 Sabrina Irimie, Ibrian Cărămidaru, "Funcția pragmatică a unei epistemologii postmoderne pentru managementul valorilor etice în organizațiile economice", în Revista Amfiteatru economic, nr. 23, februarie, 2008. 47 Ordin nr. 1270 din 30.11.2005 privind aprobarea "Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluarii cu nitrați din surse
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
H. a publicat traduceri în spaniolă din poezia italiană modernă, apărute în Spania sau în America Centrală, eseuri despre literatura disidentă rusă (de la Maiakovski la Soljenițân), tipărite în 1980, și o substanțială Introducción a la literatura del siglo XX, „eseu de epistemologie literară” (1976), în care realizează o sinteză între viziunea analitică scientistă și spiritualismul creștin. A fost unul dintre intelectualii care au crezut în posibilitatea realizării unei sinteze între credință și știință. Din aceeași perspectivă integratoare a ființei umane în ideea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
În sensul clasic al cuvântului, așa cum au propus cei care s-au Înscris mai ales În marea școală kantiană, o viziune totală asupra omului și a lumii, structurată pe marile linii ale gândirii grecești, incluzând o logică, o etică, o epistemologie etc., vezi Fichte sau Hegel. Dar, după părerea mea, Nietzsche se constituie Într-un pol al modernității gândirii și prin latura formal-eseistică a gândirii sale! El nici nu este un filozof de formație, ci a ținut cursuri de clasicitate greacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
este văzut în contextul original" .84 Ideea, conceptul, faptul istoric există mai degrabă prin semnificația lor decât prin ele însele. Este victoria definitivă a nominalismului asupra realismului, universalia definindu-se acum strict ca nomina, sau, cum remarcă Laurence Wood, triumful epistemologiei în detrimentul ontologiei specifice preocupărilor medievale. Odată cu postmodernismul va veni rândul hermeneuticii să exprime spiritul timpului. Scrierea istoriei în viziunea antică și medievală era simplex narratio gestarum, simpla relatare a lucrurilor așa cum s-au întâmplat într-adevăr (ut gestae). Martorul ocular
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
istoric. Conținutul ei constă în revelația istorică a lui Dumnezeu în figura istorică a lui Iisus Hristos și în evaluarea precisă, prin interpretare istorică, a dovezilor pe care creștinismul primar le oferă despre acesta"44. Din dorința de a respecta epistemologia istorică enunțată de Troeltsch sau de a-l învinge pe istoricul neîncrezător chiar cu armele sale, Pannenberg devine victima pozitivismului atunci când contestă evangheliile sinoptice ca mărturii verosimile despre Iisus. Mai mult, el limitează credința, speranța în cele nevăzute, la simpla
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
deși în mod eronat plasează Soarele în vecinătatea centrului ei). ¶ Marie-Jean de Condorcet publică una dintre primele și cele mai importante lucrări de stiință probabilităților. ¶ Thomas Reid publică Essays on the Intellectual Powers of Man în care este continuată critică epistemologiei lui Hume. Apare dialogul critic The Progress of Românce de Clară Reeve. ¶ Edmund Cartwright inventează un război de țesut total mecanizat; îl folosește în 1787 în fabrica să, dar, fiind imperfect, trece la producția în masă abia în secolul al
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în ordinea logico-rațională, avem de-a face cu „imaginea-om”, considerat o formă a cunoașterii științifice-raționale, ca un epistem, simbol uman; acesta este omul care ne apare ca o imagine simbolică sau ca un element operațional în spațiul cunoașterii, al epistemologiei; c) în ordinea umană, avem de-a face cu „omul-subiect”, considerat subiect cunoscător, persoana umană ca ființă reflexivă, conștientă de sine, dar și de lume. Din cele de mai sus rezultă faptul că persoana are două dimensiuni: omul că ființă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Flegel, N., Social psychiatry, S. Karger, Basel, 1969. Petro, C., „Concetti attua i della malattia mentale”, în Igiene ment., 2-3, 20, 181, 1976. Pfister-Ammende, M., „Geistige Hygiene”, în Psychohygiene, Wissenschaft und Praxis, B. Schwabe and Co., Bassel, 1939. Piaget, J., Epistemologie des sciences de l’homme, Gallimard, Paris, 1970. Picat, J., Contribution à l’étude epidémilogique d’un grupe, de schizopirènes, teză în medicină, Paris, 1968. Platon, Oeuvres, vol. I-II, Pleiade, Paris. Plutarch, Despre mânie, despre liniștea sufletească, despre limbuție
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și a existenței sale istorice, dublată de ortodoxia marxistă, a fost o metodă prin care cei care au folosit-o au căutat a produce cunoaștere în paradigma marxismului/stalinismului național. Altfel spus, ontologia etnică a devenit metodă de lucru a epistemologiei naționale, sub auspiciile puterii. în acest caz, trimiterea la teoria lui Michel Foucault despre putere și discurs este inevitabilă. Folosind un principiu de bază al dialecticii marxiste, unitatea și opoziția/lupta contrariilor, se observă că, indiferent de prezența sau absența
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
introductive, semnate de echipele de colaboratori - un fel de ghid de interpretare a lecturii. Primul dintre ele, „Cinci puncte de plecare în studiul sociabilității”, face o analiză a memoriei autobiografice, concretizată în diversele „istorii” din perspectiva unificatoare a axiologiei și epistemologiei. Sunt identificate elementele care stau la baza discursului naratorilor, care dau sens și valoare vieții: direcționare, libertate, relații sociale, spațiu și timp. Pe măsură ce se dezleagă mecanismele memoriei, se conturează o identitate supusă mișcării în raporturile mereu schimbătoare dintre istorie și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în sutele de articole apărute în „Țara noastră”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Azi”, „Credința”, „Adevărul literar și artistic”, „Semnalul” (1939-1940, unde a fost și redactor), „Evenimentul zilei”, „Fapta” ș.a. Activitatea de popularizare a unor aspecte din domeniul științelor exacte și al epistemologiei evoluează de la prezentările comentate prin periodice sau conferințe la încercările de sistematizare, din perspectiva teoriei cunoașterii, propuse în volumele Spiritul științific (1938), Certitudine și adevăr (1945), Limitele cunoașterii științifice (1945). M. crede în necesitatea unei viziuni de ansamblu asupra lumii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]