1,135 matches
-
adevărului istoric. Dar această acuzație este complet gratuită și nu poate fi dovedită cu nici un exemplu concret, deoarece nici un profesionist nu mai construiește astăzi, În mod deliberat, istorii „neadevărate”, ficționale (așa cum făceau, În schimb, romanticii, de genul lui Bogdan-Petriceicu Hasdeu). Epistemologia prudentă a zilelor noastre nu face decât să atragă atenția asupra limitelor care stau În calea Înțelegerii trecutului. Mai mult decât atât, ea ne oferă instrumentele necesare pentru a formula propoziții de adevăr mai sigure și mai nuanțate. Fără Îndoială
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
generații biologice, cât Între două maniere de a scrie istoria. Pe de o parte, o școală conservatoare, care continuă, de-a valma, tradiția romantismului, pozitivismului și marxismului istoriografic, iar pe de altă parte, o școală modernistă sau revizionistă, inspirată de epistemologia relativismului cultural postmodern. Dar acest conflict este destul de asimetric, deoarece, din punctul de vedere al școlii moderniste, În acord cu principiile relativismului, merge orice, anything goes: avem cu toții un loc sub soare, toate curentele și toate metodele, de la pozitivism la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atinge gradul de implicare În universul celuilalt pe care Îl presupune perspectiva antropologică din ziua de astăzi, „privirea” de tip etnografic Îndreptată de intelectualii maghiari asupra româncelor Încearcă să asume un anumit grad de „detașare” și „obiectivitate”, În acord cu epistemologia pozitivistă a epocii. Se fac astfel primii pași, deocamdată timizi și ezitanți, În direcția construirii unei perspective a neutralității implicate, acea cold empathy, debarasată (sau cel puțin conștientă) de prejudecățile specifice universului mental al observatorului. Se poate constata, la capătul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-l de obiectivitate, conduc la vulgarizarea lui. Steven Weinberg 7, în cartea sa Reductionism redux, publicată în 1995, enunță: "Nu înțeleg cum cineva, în afară de George, va ști vreodată cum se simte sau ce simte George". Putem respinge (ca barieră în epistemologia conștiinței) orice încercare de a separa conștiința de cunoaștere sau subiectivitatea de obiectivitate, în activitatea cerebrală. Patricia Churchland remarcă faptul că neuroștiințele cognitive au făcut mari progrese în înțelegerea bazei neuronale în perceperea culorilor, dar au lăsat, totuși, rolul calităților
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
lipsite de posibilitatea de a fi asociate cu ceva cunoscut (adică auzirea unui cuvânt nou are loc prin înregistrarea lui semantică, fonetică, grafologică și prozodică în dubla spirală). Cuvinte inițial lipsite de conținut, cum sunt cuvintele mit, morfologie, filosofie sau epistemologie, sunt supuse unui proces cerebral de asocieri complexe, care asigură cunoașterea lor conștientă. În afara acestui proces, cuvintele se șterg din cunoașterea-conștientă fonetică. Înțelegerea transformă cuvântul în noțiune nu prin conștientizarea lui, ci prin transformarea acestuia prin trecerea de la cunoaștere conștientă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
putem reaminti ceva ce nu cunoaștem. Deci nu ne putem reaminti visele din somn fără a avea cunoașterea-conștiință activă în timpul somnului. Conștiința este abilitatea noastră de a înțelege cunoașterea, adică de a da răspunsul la întrebările "De ce?" și "Cum?". Este epistemologia cunoașterii, după cum cunoașterea este epistemologia cunoștinței. Este trecerea algoritmului cunoașterii-conștiinței raționale la algoritmul cunoașterii-conștiinței imaginative. O altă caracteristică a viselor este textul dislexic al fragmentelor de propozițiuni din vis (Allan Paivio și Roger Shepard). Trebuie adăugate, în afara acestor caracteristici, emoționalitatea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cunoaștem. Deci nu ne putem reaminti visele din somn fără a avea cunoașterea-conștiință activă în timpul somnului. Conștiința este abilitatea noastră de a înțelege cunoașterea, adică de a da răspunsul la întrebările "De ce?" și "Cum?". Este epistemologia cunoașterii, după cum cunoașterea este epistemologia cunoștinței. Este trecerea algoritmului cunoașterii-conștiinței raționale la algoritmul cunoașterii-conștiinței imaginative. O altă caracteristică a viselor este textul dislexic al fragmentelor de propozițiuni din vis (Allan Paivio și Roger Shepard). Trebuie adăugate, în afara acestor caracteristici, emoționalitatea și culoarea vie. Orbii din
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
la metoda concordanței și a diferenței, la metoda variațiilor concomitente sau la metoda reziduurilor 1. Aceste 1.Pentru detalii privind utilizarea acestor metode în cercetarea educației, vezi Holban, 1978, ultimul capitol. Abordarea mai generală a chestiunii în tratatele de logică, epistemologie sau metodologie este prezentată în lucrările enumerate la sfîrșitul capitolului. metode surprind latura calitativă a fenomenelor investigate, conducînd la selectarea și ordonarea faptelor acumulate în funcție de importanța lor pentru înțelegerea respectivelor fenomene. Cercetarea educației are însă și metode de prelucrare și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
majoritatea tipurilor de discurs și chiar acolo unde nu ne așteptăm, fiind intrigați că dăm peste ea și în „sanctuarul obiectivității”: discursul științific. Prin urmare „asistăm astăzi la deplasarea acestui trop din spațiul lingvisticii și al retoricii în cel al epistemologiei: problematica metaforei a devenit un topos central în cunoaștere. Metafora a încetat pe de o parte să fie un mit poetic, devenind principiu explicativ în știință, iar pe de altă parte să se cantoneze doar la nivel lexical, pentru a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cunoștințe, „adevăruri”. Metafora este o excelentă și sugestivă modalitate sugestivă prin care fenomene complexe pot fi înțelese, comprehendate datorită analogiei puse în joc, deși ea lasă loc unor multiple interpretări și prin extensie unei doze de indecizie, susținându-se, „împotriva epistemologiei neopozitiviste că, în științe, metaforele sunt implicate în elaborarea de concepte.” (Ducrot, 1996:381). 3. 5. Direcția de adecvare a limbajului la lume Ideea unor direcții de adecvare între limbaj și lume este propusă de Searle și Vanderveken. Astfel, pentru
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
adevărat dacă el relevă starea de lucruri reală. Adevărul enunțului constă în acordul (sau corespondența) sa cu realitatea”, mai concret spus, enunțul „<<zăpada este albă>> e adevărat, dacă și numai dacă zăpada este albă” (Alfred Tarski, Adevăr și demonstrabilitate, în Epistemologie - orientări contemporane, selecția textelor I. Pârvu, 1974:294-295). Searle, parafrazându-l pe Tarski, va spune că „afirmațiile sunt adevărate dacă și numai dacă ele corespund faptelor. [...], care nu fac parte din afirmații. [...], iar <<fapt>> se definește ca fiind acel ceva
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
din cauza subtilității teoretice crescânde. Dezbaterile majore purtate până în prezent au vizat, pe rând, raportul între natura umană prezumată și evoluția politicii internaționale, opțiunea între metoda calitativă și cea cantitativă, adevăratul rol al instituțiilor internaționale în politica mondială sau provocările la adresa epistemologiei pozitiviste. Liberalii și realiștii s-au confruntat asupra binomului putere valori și relevanțele lor asupra politicii internaționale. Cea de-a doua dezbatere a fost declanșată de provocarea adresată de curentul behaviorist ce insista asupra căutării maximei obiectivități în științele sociale
Introducere: domeniul Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
către sine pentru a-și regăsi utilitatea corpului și a simțurilor, de a fi din nou în lume, în mediul său natural. Filosofia lui Descartes caută în primul rînd să rezolve problema cunoașterii, dar cunoașterea aceasta este o acțiune umană, epistemologia trimite la antropologie. O filosofie axată pe om și care presupune , pentru a fi posibilă, dezvoltarea și unitatea a ceea ce putem numi corpul uman, exclude o apropiere exclusive rațională de divin. În viziunea lui Descartes ființa umană nu este “compartimentabilă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
abordare a informației și este o nouă filosofie a informației care trebuie să fie coloana vertebrală a dezvoltării competențelor viitorilor specialiști ai informării, documentării și bibliotecilor. Ca să fiu mai explicit, sunt înclinat să introduc cursuri de filosofia informației și a epistemologiei în centrul programelor de formare și să propun module care pun accentul pe managementul informației ca dispozitiv esențial de interacțiune constructivă între oameni. Aș căuta să determin studenții să exercite o privire critică asupra nevoilor și practicilor infodocumentare, de la toți
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
totalitar a determinat o reacție firească de supraviețuire pe diverse planuri, prin emergența unor forme specifice de discurs care să asigure permanența culturală și spirituală a spaiului românesc, expresia manifestării plenare a ființei umane, pe dimensiunea sa creștină. Teologia imaginii Epistemologia Imaginarului se fundează pe logica contradictoriului, logica terțiului inclus, în contrapunct cu logica terțiului exclus care a dominat gândirea occidentală a pozitivismului, a nominalismului și a materialismului. Raportul dintre logos și mythos care guvernează tradiția filosofică și culturală europeană este
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
tradiția filosofică și culturală europeană este mediat de un al treilea element, imago, specific logicii contradictoriului. Nu putem înțelege această ipoteză de lucru dacă nu facem apel la gândirea filosofului român Ștefan Lupașcu. Logica sa este strâns legată de apariția epistemologiilor moderne ale "noului spirit științific", anticipat de Hegel și reluat de Bachelard, Foucault, Derrida, Althusser și Deleuze. Încercarea de a reuni filosofia și știința constituie o provocare impresionantă pe care Lupașcu o lansează gândirii contemporane. Într-o lume în care
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
circulația valorilor religioase ce dau profunzime unei culturi, vom rămâne tributari sintezelor etnoteologice riscante, pietismelor sau ecumenismelor facile. Singura soluție ar putea să o constituie reinstituirea vechiului învățământ enciclopedic, cu ierarhia validă a științelor în care studiul teologiei să urmeze epistemologiei clasice. Dacă acest lucru este dificil de realizat, atunci să se permită laicatului creștin competent în problemele religioase să pătrundă în teologie. Cu siguranță, teologii au obligația de a superviza această imixtiune a laicatului creștin, dar nu de a-l
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fost adesea extrem de strînsă, mai ales în perioada romantismului, când Fichte, Scheiling și Hegel trăiau în mijlocul poeților și când chiar și un poet atât de pur ca Hölderlin considera de datoria lui să speculeze sistematic pe marginea unor probleme de epistemologie și metafizică, în Rusia, Dostoïevski și Tolstoi au fost adesea tratați 158 pur și simplu ca filozofi și gânditori religioși, și chiar și lui Pușkin i s-a atribuit o filozofie sui generis. *10 În timpul mișcării simboliste, in Rusia a
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
semnificația este construită social, istoric și retoric. În schimb, ceea ce se numește textualism faptul de a asimila sensul pe care oamenii îl dau unui discurs, unui text, pe care ar fi suficient să-l citești a fost puternic criticat. O epistemologie relativistă foarte la modă, care nu mai face din adevărul științific un orizont reglator al practicilor științifice, incluzând aici și propria sa activitate de cercetare, ar duce, fără îndoială, dacă s-ar generaliza, la disoluția disciplinei. Dar ea se traduce
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
privește „cadrele“, ca „structuri de date folosind la reprezentarea unor situații stereotipe“ (prin rețele de noduri și de relații Între ele), În concepția lui Marvin Minsky, acestea prezintă unele similitudini cu „schemele“ din psihologia lui F.C. Bartlett , cu „paradigmele“ din epistemologia lui Thomas Kuhn , dar mai ales cu structurile puse În evidență În gramatica de tip cazual, inaugurată de Charles J. Fillmore și agreată, Între alții, de Marianne Celce-Murcia . Cum diagramele și grafurile, În general (ca hiper-semne iconice, ori complexe iconico-indiciale
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
Europei, Raoul Girardet (coord.) Argumentul nuclear în politica externă a statelor, Rodica Dinulescu Asigurarea securității informațiilor în organizații, Bogdan-Dumitru Tigănoaia Biserica și dimensiunea socială a securității, Constantin Tanu Constructivism și securitatea umană, Ioana Leucea Euroarmata și apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene, Constantin Manolache Istoria NATO, Jiři Fidler și Petr Mareš Politica de securitate în mediul internațional contemporan. Domeniul energetic, Constantin Hlihor Soluționarea crizelor internaționale. Mijloace militare și nemilitare, Teodor Frunzeti
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
am în vedere este cel inițiat și susținut de Cheryl Misak și Robert Talisse 40: justificarea democrației liberale fără a recurge la niciun fel de principii morale, ci doar la anumite principii epistemice fundamentale (presupuse a fi) unanim acceptate în "epistemologia populară". Proiectul este cu siguranță unul filosofic, însă, după câte îmi pot da eu seama, nu unul de natură normativ-morală. El pare mai curând subsumabil epistemologiei decât filosofiei morale. Iar validitatea afirmației că acest proiect ridică o problemă pentru definirea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
morale, ci doar la anumite principii epistemice fundamentale (presupuse a fi) unanim acceptate în "epistemologia populară". Proiectul este cu siguranță unul filosofic, însă, după câte îmi pot da eu seama, nu unul de natură normativ-morală. El pare mai curând subsumabil epistemologiei decât filosofiei morale. Iar validitatea afirmației că acest proiect ridică o problemă pentru definirea filosofiei politice ca ramură a eticii nu depinde, desigur, de șansele lui de succes. Afirmația rămâne validă, altfel spus, chiar dacă ne situăm de partea celor care
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
egalitate morală, 55-56, 58, 61, 63, 70-71 egalitate politică, 55-56, 61-63, 70-73, 117 egalitatea accesului la avantaje, 19 egalitatea de respect a persoanelor, 61, 63 egalitatea în drepturi, 23, 104 egalitatea în fața legii, 23 egalitatea oportunităților, 46 empirism logic, 117 epistemologie populară, 102 etica discursului, 90 etică/filosofie morală, 32-34, 62-63, 71, 77, 97, 113, 123-124, 159-161 etică/filosofie morală aplicată, 32-34, 38, 84, 87, 89, 96-97, 143, 151, 165 etnologie, 33, 40 evaluare politică/a comportamentului politic, 15, 96, 139
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sfinte etc.. Trimiterile lui Jean Servier sunt, în primul rând, la Jeanne Favret-Saada și la celebra ei carte din 1977, Les Mots, la Mort, les Sorts, unde sunt analizate practicile vrăjitorești din Bocage. Este o lucrare provocatoare, scrisă în stilul epistemologiei lui Paul Feyerabend și Hans Peter Duerr. Ea aruncă în aer câteva dintre principiile prăfuite ale antropologiei clasice. Iată un exemplu în acest sens: "dintre toate capcanele care ne amenință în munca noastră, sunt două de care am fost învățați
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]