4,405 matches
-
Și nu numai. Epistolele lui Pamfil Șeicaru sunt ample, conțin numeroase stiri si informații prețioase despre oameni si evenimente si se constituie în autentice mărturii privitoare la dramele secolului de curând încheiat. Remarcabilă sub toate aspectele, aici menționate, este si epistola, necunoscută până acum, trimisă poetului si eseistului Nichifor Crainic si care a fost generată de un articol privitor la posteritatea lui Ion Theodorescu-Sion, publicat în revista Glasul Patriei, revistă destinată, în exclusivitate, românilor din exil. Epistola e, de fapt, o
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
aici menționate, este si epistola, necunoscută până acum, trimisă poetului si eseistului Nichifor Crainic si care a fost generată de un articol privitor la posteritatea lui Ion Theodorescu-Sion, publicat în revista Glasul Patriei, revistă destinată, în exclusivitate, românilor din exil. Epistola e, de fapt, o zguduitoare confesiune despre România interbelică, despre pictorii ei si, apoi, despre unele realități incomode create de un sistem acultural, opresiv si intolerant. Misivele lui Pamfil Șeicaru existente în arhive publice si particulare, cât si în marile
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
și extrem de interesantă, conține știri și precizări de o reală valoare în ceea ce privește itinerariul său literar și teologic în anii grei și insuportabili ai unui comunism, de cea mai tristă amintire, prin care a trecut, fiind adesea marginalizat și profund traumatizat. Epistolele trimise lui Marin Preda, Nicolae Steinhardt și Marin Bucur, necunoscute până acum, contribuie prin informațiile și notele pe care le cuprind, la întregirea profilului unui veritabil intelectual și cărturar, care s-a impus, pentru totdeauna, în literatura și cultura națională
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
prin informațiile și notele pe care le cuprind, la întregirea profilului unui veritabil intelectual și cărturar, care s-a impus, pentru totdeauna, în literatura și cultura națională prin opere și cărți referențiale. Disocierile și nuanțatele interpretări teologice din una din epistolele trimise lui Nicolae Steinhardt, precizările referitoare la poeta Zorica Lațcu și informațiile despre o nouă traducere a Bibliei, cum i se confesează subtilului istoric și critic literar Marin Bucur, completează fericit imaginea unui cărturar din stirpea celor aleși și deosebit de
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
amnistia aleșilor locali declarați incompatibili sau aflați în conflict de interese. Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, vineri, că nu respinge ideea lui Crin Antonescu privind amnistia și crede că ar trebui redactat un ”Cod al incompatibilităților” pe înțelesul tuturor. În epistola trimisă de primari președintelui PNL sunt inserate citate din Immanuel Kant sau Abraham Lincoln, despre dreptate, merit sau respect. Deșii edilii îi sunt foarte recunoscători lui Antonescu, co-președintele USL, Victor Ponta, îl suspectează pe liberal că încearcă să le ia
Primarii îi mulțumesc prin citate din Kant lui Antonescu pentru că îi apără by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35133_a_36458]
-
ajutat în plan științific și moral. Literatura sa epistolară, de altfel numeroasă, cuprinde scrisori trimise lui Ștefan Ciobanu, I.C. Chițimia, Dan Simonescu, Ovidiu Papadima, Teodor Vârgolici, Stela Toma, Nicolae Florescu, Mircea Anghelescu, Ștefan S. Gorovei, Marin Bucur și multor altora. Epistolele pe care le expediază istoricului și criticului literar Marin Bucur (1929-1994) conțin note și precizări, valoroase, despre opera sa și cea a lui Nicolae Cartojan, precum și câteva acide acolade despre trecerea României de la comunism la o altă societate. Impresiile sale
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
l-au adus o seamă de colege și de colegi. Vă mulțumesc că nu ați lipsit de la acest simposion sărbătoresc și vă reînnoiesc, atât doamnei Ana Tăușan cât și dumneavoastră, expresia vechii mele prietenii. E. Turdeanu Note Originalele celor două epistole, necunoscute până acum, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Alexandru Piru (1917-1993), istoric și critic literar, prof.univ.dr.doc. la Facultatea de Litere a Universității din București. A fost ales senator în Parlamentul României la propunerea prof. univ.
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
Pașoptiștii, se știe, dar se trece repede cu vederea, au avut parte de numeroase experiențe de gen (chiar dacă adeseori acestea au fost deturnate blând sub forma „surghiunului” mănăstiresc). Chiar începuturile literaturii noastre sunt marcate de un astfel de caz: tragica epistolă pe care nefericitul Cocrișel o trimite celor în drept să-l răscumpere. Cazuistica e, cum se vede, diversă. Investigarea ei s-a lăsat așteptată. Lipsea, pe deasupra, și instrumentarul teoretic (sau metodologic) adecvat. Așa încât, deși „cererea” era reală (căci, într-o
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
Pillat (1921-1975) continuă să rămână incompletă fără o cercetare temeinică în arhivele și bibliotecile particulare, cât și în cele ale Ministerului de Interne și ale Securității Naționale, unde, cu certitudine, se află manuscrise, însemnări, pagini de jurnal, documente și, desigur, epistole primite sau trimise de unul dintre cei mai însemnați intelectuali ai secolului douăzeci. Lecturile lui Dinu Pillat din marile literaturi ale lumii, ambianța din familia sa și întâlnirea cu G. Călinescu au constituit, desigur, trepte esențiale ale devenirii sale intelectuale
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
fapt, convingător, îl constituie un amplu eseu - Evoluția românului românesc (1855-1936) 1, atent elaborat și structurat după canoanele timpului și publicat în perioada când era elev la Liceul „Spiru Haret“ din București. De asemenea, e necesar să precizez că fiecare epistola scrisă și trimisă de istoricul literar Dinu Pillat se constituie, în chip absolut, intr-o pozitie bibliografica, ceea ce e și cazul celor trimise poeților Lucian Blaga și Petre Păscu. * [București], 23 noiembrie 1954 Stimate domnule Blaga, În decursul ultimului an
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
pentru poezie. Monica Pillat 10 [Domnului Petre Păscu, Strada Negustori, nr. 19, Sectorul 3, București, 23]. * [București, 6 octombrie 1971] Călduroase mulțumiri pentru noua atenție epigramatica. Dinu Pillat [Domnului Petre Păscu, Strada Negustori, nr. 19, București] Note * Originalele celor patru epistole ale lui Dinu Pillat, necunoscute până acum, se află la Muzeul Național al Literaturii Române - București și au următoarele numere de inventar: 20542, 26680/2, 26680/4 și 26680/1. 1. Dinu Pillat - Evoluția românului românesc (1855-1936), I, în Flamuri
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
intermezzo-ul unor stagii de creație în Austria. Doar că aici, în loc să-și continue seria de romane polițiste sau să-și redacteze teza de doctorat, bărbatul se angajează într-o serie de confesiuni terapeutice. Cea mai importantă pondere în aceste „epistole” cu destinatari greu de identificat o are viața erotică a bărbatului, pe cât de variată, pe atât de dezabuzată și de scăzută în temperatură pasională. Situat la antipodul lui Don Juan - la care au trimis primii comentatori ai romanului -, bărbatul din
Bovarism masculin by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3579_a_4904]
-
și microexegezele sale. Încă de la debutul în volum, Am plecat din sat (1939), și până spre sfârșitul deceniului al șaptelea al secolului trecut, Perpessicius 1 a scris și emis aprecieri critice extrem de prețioase despre epica acestui inconfundabil narator al Transilvaniei. Epistolele lui Perpessicius, necunoscute până acum, relevă excelentele relații existente între cei doi importanți scriitori și cărturari care s-au respectat și prețuit. Istoricul și criticul literar Perpessicius, în proverbiala lui bonomie și înțelegere, a intuit, fără ezitare, valoarea estetică a
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
tale, Perpessicius [Domniei sale domnului Ion Vlasiu, Strada Dr. Romniceanu, nr. 13, Raion Lenin, București; Expeditor - Perpessicius, Strada Mihai Eminescu, nr. 122, Raion 1 Mai, București]. * București, 27 iulie 1966 Scumpe domnule Vlasiu, Îți mulțumesc mișcat, pentru preabunele, nemeritate, amabilități ale epistolei 6 d[umi]tale. Mulțumirea e a cititorului, și mă bucur a fi fost unul din ei. Tot ce spuneți despre genul sau specia scrisului d[umnea]v[oastră] e pe cât de just, pe atâta și de relativ. Important e
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
1961, 465 pagini. 4. Perpessicius a fost întemeietorul și directorul Muzeului Literaturii Române în răstimpul 1957-1970. 5. Barbu Lăzăreanu (n. 1881 - m. 1957) cercetător literar și publicist. Director general al Bibliotecii Academiei Române în anii 1948-1957. 6. Se face trimitere la epistola lui Ion Vlasiu, București, 11 iulie [1]966, care s-a publicat în articolul nostru, Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu în România literară, 43, nr. 2, [vineri], 14 ianuarie 2011, p. 16, col. 1-4 + facsimil. 7. Ion Vlasiu
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
descifrabil, de care profesorul însuși era conștient și pe care reușea să-l descâlcească, nu fără dificultate, Ștefania, fiica profesorului,care îndeplinea și funcția de secretar al acestuia. E drept că fostul elev îl consolează cu umor, într-una din epistole, citând o spusă a păr. Moldovan - „eu am învățat să scriu, cine vrea să știe ce am scris, să învețe să citească” - dar într-o scrisoare de mai târziu, îi recomandă cu respect, ca altă dată P. S. Ploscaru, că „ar
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
probitate științifică și morală e discutabilă. O sursă de informații biografice, literare, culturale și politice o constituie, desigur, corespondența trimisă de Nichifor Crainic, timp de șase decenii, familiei și unora dintre confrații săi. Remarcabile, sub cele mai diverse aspecte, sunt epistolele pe care le trimite lui Alexandru Vlahuță, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Alexandru Busuioceanu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Emanoil Bucuța, Aida Vrioni, Gheorghe I. Brătianu, G.D. Mugur, Constantin Angelescu, Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu și mulți
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
trimite lui Alexandru Vlahuță, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Alexandru Busuioceanu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Emanoil Bucuța, Aida Vrioni, Gheorghe I. Brătianu, G.D. Mugur, Constantin Angelescu, Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu și mulți, foarte mulți alții. Epistolele adresate, în timp, soției sale, Aglaia Crainic (1891-1946) și fiicei, Fortuna Ioana Crainic (1921-1983), sunt extrem de interesante și conțin o sumă de note, precizări și date privitoare la oameni, locuri, fapte și mentalități ce au menirea de a contribui la
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
oameni, locuri, fapte și mentalități ce au menirea de a contribui la rescrierea unei biografii clare și exacte a celui ce încă mai suportă indiferența și oprobriul unora care nu l-au citit sau recitit. Revelatoare sunt și cele două epistole, ce se publică acum întâia oară, trimise soției sale, Aglaia Crainic, medic, cu studii strălucite la Viena, în care poetul Șesurilor natale evocă oameni și fapte ce se cuvin a fi reținute. Impresionează capacitatea de a nara și a portretiza
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Aurel Cioran, scrisori trimise de acesta, scrisori primite de el (de la Emil Cioran și de la alții), o convorbire purtată de Anca Sîrghie cu Eleonora Cioran, o secțiune de „ilustrații”. Mai sunt prezenți în carte, ca emițători sau ca primitori de epistole, Constantin Noica, Bucur Țincu, Antonie Plămădeală, Marin Sorescu, Aurel Rău, Sanda Stolojan, George Bălan, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Dan C. Mihăilescu, H.R. Patapievici, Irina Mavrodin, Sorin Ilieșiu, Vlad Zografi și încă alții. I-au scris lui Aurel Cioran în diverse
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
Zanca despre Georg Cristoph Lichtenberg. „Poezia e rugăciune“ În APOSTROF (nr.2, 273), sunt publicate trei scrisori inedite trimise de N. Steinhardt lui I. Negoițescu. Sunt texte splendide și merită să le citim. Ținem să reproducem aici măcar una dintre epistole, pe cea mai scurtă, care este un elogiu adus artei înțelese ca apropiere de Dumnezeu: „Iubite Nego, Ia aminte, părerea că arta e diavolească poate fi o ispită a diavolului însuși. Cred că adevărul e cu totul altul și că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3803_a_5128]
-
o stare a conștiinței în alta, căci „realitatea” căreia trebuie să i se integreze nu este una recognoscibilă, ci străină și neclară. Dar cum cadrul real al întâmplărilor prin care trec cei doi nu servește oricum decât drept pretext al epistolelor lor de dragoste, el nu poate constitui un impediment în calea comunicării celor doi. Astfel, Sașa trăiește o a doua viață, prin intermediul epistolelor confesive către Volodia, care o ajută, de fapt, să depășească evenimentele traumatizante, de la boala sau moartea părinților
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
cum cadrul real al întâmplărilor prin care trec cei doi nu servește oricum decât drept pretext al epistolelor lor de dragoste, el nu poate constitui un impediment în calea comunicării celor doi. Astfel, Sașa trăiește o a doua viață, prin intermediul epistolelor confesive către Volodia, care o ajută, de fapt, să depășească evenimentele traumatizante, de la boala sau moartea părinților și relațiile amoroase eșuate, până la cea mai mare dintre pierderi, a adevăratei iubiri. Proza lui Șișkin, poematică, intensă - străbătută de semnificații subterane, de
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
Literatura sa epistolară, amintită cândva aici, e cu mult mai bogată, mai interesantă si, evident, conține o sumă semnificativă de informații literare si culturale care întregesc, fericit, imaginea unui scriitor si cărturar preocupat de viața spirituală a unei Românii bulversate. Epistolele trimise istoricului literar si prozatorului Marin Bucur (n. 1929 - m. 1994), pe când acesta se afla la Paris pentru a cerceta relațiile literare si culturale dintre cele două țări romanice, surprind cu finețe interesul si dragostea nemărginită pe care cei doi
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
bibliografia lui Dinu Pillat, așa cum arată acum, putem afirma că este incompletă, iar unele poziții bibliografice nu conțin toate elementele descrierii științifice. Sunt omise, din motive inexplicabile, catagrafia manuscriselor, a scrisorilor emise și, evident, primite, precum și unele microeseuri extrem de valoroase. Epistolele trimise, în timp, lui G. Că-linescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Cezar Petrescu, Ovidiu Papadima, Teodor Vârgolici, Dumitru Micu, Marcel Duță, Marin Bucur și mulți alții ar fi trebuit să întregească bibliografia lui Dinu Pillat care, pe nedrept, a suportat
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]