4,425 matches
-
unor noi documente în Luceafărul, 4, nr. 4(63), 15 februarie 1961, p. 9. a lui 6. V[asile] Voiculescu - Durerea în Neamul Românesc, 13, nr. 117, luni, 30 aprilie 1918, p. 1, col. 4, sus. 7. Nichifor Crainic în epistola, localizată - Iași și datată 27 april[ie] 1918, trimisă lui Alexandru Vlahuță, afirmă fără echivoc: „Poezia doctorului e foarte energică, fără să aibă altă concepție. D[omnu] Iorga o admite și - încă o dată m-am încredințat cu bucurie - îl admite
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
și a creat Basil Munteanu, îl constituie cartea Corespondențe 4, gândită și restituită de soția și colaboratoarea sa, Emmanuela Munteanu. Astăzi, la aproape opt luștri de la dispariția lui Basil Munteanu, nu avem, încă, o carte sau două care să cuprindă epistole trimise de profesorul și istoricul literar. De asemenea, nu s-au publicat numeroasele misive primite de la cărturarii, savanții și erudiții învățați ai Europei, pe care i-a cunoscut și i-a apreciat, așa cum rezultă din mărturiile contemporanilor și ale sale
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
trimise de profesorul și istoricul literar. De asemenea, nu s-au publicat numeroasele misive primite de la cărturarii, savanții și erudiții învățați ai Europei, pe care i-a cunoscut și i-a apreciat, așa cum rezultă din mărturiile contemporanilor și ale sale. Epistolele trimise prozatorului Mihai Niculescu (1909-1994) și care se publică, acum, întâia oară, se constituie în câteva pilduitoare mărturii privitoare la exil și condiția exilatului, precum și la activitatea de cercetare științifică și academică, pe care o desfășurau unii dintre intelectualii români
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
trei ani, 1965-1967, cât a fost profesor la Sorbona, l-a preocupat prezența românilor în spațiul cultural francez, a cercetat arhivele franceze și a publicat articole, însemnări și note în presa literară de la noi. Elocvente sunt, în acest sens, și epistolele pe care le trimite din Paris lui Marin Bucur (1929-1994) în care biograful află importante știri despre oameni, reviste și cărți din orașul lumină al Europei. Remarcăm dorința expresă a cărturarului Gheorghe Bulgăr de a fi prezent în unele reviste
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
Soția mea trimite complimente soției d[umi]tale și amândoi vă exprimăm prietenia și afecțiunea noastră foarte sinceră. Ai d[umnea]v[oastră], Maria și Gh. Bulgăr [Scriitorului Marin Bucur, Bulevardul Republicii, nr. 73, Bucarest, Roumanie] Note z Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Roland Barthes - Critique et vérité. Paris, 1966. 2. Ovidiu Cotruș (1926-1977), istoric și critic literar. Redactor al revistei Familia între anii 1965-1972. 3. Pierre-Henri Simon, critic literar și eseist
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
în întregime, a fost vândută în 1955 editurii lui Salman Schocken, un asociat al lui Max Brod. În schimb, scrisorile ei către artist nu au supraviețuit. Tot ce se știe despre ea ca persoană constă în informații indirecte, desprinse din epistolele lui Kafka. Din acest motiv, ea apare cititorilor precum un personaj mitologizat de imaginația kafkiană, la fel ca Hermann Kafka în "Scrisoare tatălui". Primul Război Mondial izbunește la 28 iulie 1914, după asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul Imperiului Austro-Ungar, la
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
N. Iorga, Camil Petrescu, Lucian Blaga, George Oprescu, Tudor Vianu, Constantin Noica și mulți, foarte mulți alții, care au consemnat în memoriile, jurnalele și literatura lor epistolară faptele de cultură ale acestui erudit cărturar. Revelatoare și demne de reținut sunt epistolele lui Constantin Noica, Lucian Blaga și excelentul profil pe care i-l face George Oprescu, ce se publică, acum, întâia oară și care surprind aspecte fundamentale ale biografiei creatoare a celui mai însemnat istoric de artă din secolul trecut. Mărturiile
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
și microexegezele sale. Încă de la debutul în volum, Am plecat din sat (1939), și până spre sfârșitul deceniului al șaptelea al secolului trecut, Perpessicius 1 a scris și emis aprecieri critice extrem de prețioase despre epica acestui inconfundabil narator al Transilvaniei. Epistolele lui Perpessicius, necunoscute până acum, relevă excelentele relații existente între cei doi importanți scriitori și cărturari care s-au respectat și prețuit. Istoricul și criticul literar Perpessicius, în proverbiala lui bonomie și înțelegere, a intuit, fără ezitare, valoarea estetică a
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
tale, Perpessicius [Domniei sale domnului Ion Vlasiu, Strada Dr. Romniceanu, nr. 13, Raion Lenin, București; Expeditor - Perpessicius, Strada Mihai Eminescu, nr. 122, Raion 1 Mai, București]. * București, 27 iulie 1966 Scumpe domnule Vlasiu, Îți mulțumesc mișcat, pentru preabunele, nemeritate, amabilități ale epistolei 6 d[umi]tale. Mulțumirea e a cititorului, și mă bucur a fi fost unul din ei. Tot ce spuneți despre genul sau specia scrisului d[umnea]v[oastră] e pe cât de just, pe atâta și de relativ. Important e
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
1961, 465 pagini. 4. Perpessicius a fost întemeietorul și directorul Muzeului Literaturii Române în răstimpul 1957-1970. 5. Barbu Lăzăreanu (n. 1881 - m. 1957) cercetător literar și publicist. Director general al Bibliotecii Academiei Române în anii 1948-1957. 6. Se face trimitere la epistola lui Ion Vlasiu, București, 11 iulie [1]966, care s-a publicat în articolul nostru, Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu în România literară, 43, nr. 2, [vineri], 14 ianuarie 2011, p. 16, col. 1-4 + facsimil. 7. Ion Vlasiu
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
acele vremuri, iar din vasta sa colecție s-au publicat 1 , selectiv, doar câteva misive provenite de la oameni de litere și cercetători români și străini. Însă pentru elaborarea unei temeinice monografii a lui Artur Gorovei este necesară cunoașterea integrală a epistolelor acestuia trimise confraților săi de aici și din Europa. Revelatoare prin conținut și stil epistolar mi se par a fi misivele pe care tânărul Artur Gorovei i le trimite lui Titu Maiorescu, personalitatea cea mai însemnată și mai influentă a
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
Revelatoare prin conținut și stil epistolar mi se par a fi misivele pe care tânărul Artur Gorovei i le trimite lui Titu Maiorescu, personalitatea cea mai însemnată și mai influentă a epocii sale. Titu Maiorescu, așa cum rezultă și din aceste epistole, dar și din cele pe care i le-a adresat lui Artur Gorovei, a recunoscut și încurajat valorile autentice, a intervenit ori de câte ori a fost necesar și s-a bucurat că intuițiile sale au funcționat fără erori. Stabilirea, definitivă, a cărturarului
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
cunosc și știu bine că-i nenorocit. Dacă veți găsi că merită sprijinul d[umnea]v[oastră], vă rog să i-l acordați. Primiți, vă rog, domnule Maiorescu, și cu această ocazie, respectuoasele mele salutări. Artur Gorovei Note Originalele acestor epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române, 1. Scrisori către Artur Gorovei. Ediție îngrijită și introducere de Maria Luiza Ungureanu. șBucureștiț, Editura Minerva, 1970, 545 pagini. 2. Alexandru Marghiloman (1854-1925), jurist și important om politic. În acel moment era ministru de
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
Al. Dima, Al. Piru, Dimitrie Păcurariu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dumitru Micu, Pompiliu Marcea, Alec Hanță, Ion Rotaru, Al. Tudorică, Ion Diaconescu, Ghiță Florea și mulți alții. Revelatoare, în ceea ce privește viața universitară bucureșteană din anii ’70, mi se par a fi cele două epistole trimise confraților săi Alec Hanță și Pompiliu Marcea. * [București], 23 aprilie 1969 Sfântul Gheorghe Dragă Alec, Zilele trec repede, vai (Tempus fugit!) și rar timpul ne slăbește pentru a așterne câteva rânduri către amici. Eu, evident, îmi fac autocritica pentru
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
confraților săi Alec Hanță și Pompiliu Marcea. * [București], 23 aprilie 1969 Sfântul Gheorghe Dragă Alec, Zilele trec repede, vai (Tempus fugit!) și rar timpul ne slăbește pentru a așterne câteva rânduri către amici. Eu, evident, îmi fac autocritica pentru rarele epistole, dar tu, uneori, nici nu mi-ai răspuns la unele. Așa de pildă la ultima în care te rugam să-mi spui dacă ai primit scrisoarea mea anterioară, în care-ți trimisesem fișele bibliografice cuprinzând lucrările lui Al. Dima4, cum
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
din satul Grumăzești, aflat în ținutul Neamțului, unde savantul entomolog avea una dintre cele mai complete colecții de fluturi din lume. În literatura sa epistolară evocă cu talent și minuțiozitate acest topos care l-a impresionat încă din momentul descinderii. Epistolele trimise profesorului și junimistului Constantin Meissner (1854- 1942) conțin informații, mărturii și evocări privitoare la familia lui Aristide Caragea, la acest fermecător și binecuvântat loc de meditație, la oamenii din sat și de pe moșie și, mai ales, la lecturile și
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
familia lui Aristide Caragea, la acest fermecător și binecuvântat loc de meditație, la oamenii din sat și de pe moșie și, mai ales, la lecturile și cercetările pe care le întreprinde în cei doi ani cât a fost dascăl în Grumăzești. Epistolele reproduse aici, încă necunoscute, se constituie, de fapt, în veritabile descrieri ale localității Grumăzești și a modului de organizare ale muncii intelectuale pe care o va înfăptui aici. Istoricul literar, posedând lecturi întinse și asimilate, propune o restituire, în cadrul Institutului
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
este o frază scurtă, prezentă în majoritatea traducerilor ale "primei epistole a lui Ioan" și publicată începând cu secolul VII în manuscrisele latine precum Codex Legionensis și Frisingensia Fragmenta respectiv secolul IX în cazul Codexurilor Cavensis, Ulmensis și Complutensis acesta din urma apărând în anul 927 d.Hr. iar în cazul
Comma Johanneum () [Corola-website/Science/307276_a_308605]
-
International Version (NIV), the New American Standard Bible (NASB), the English Standard Version (ESV), the New Revised Standard Version (NRSV) fie au eliminat această frază fie o plasează în note de subsol, deoarece nu apare în copii mai vechi ale epistolei și nu e citată de părinții Bisericii primare, care ar fi avut multe motive să o citeze în dezbaterile lor trinitariene (de exemplu, împotriva arienilor). Majoritatea cultelor creștine sunt de acord, astăzi, că doctrina teologică din Comma este adevărată, dar
Comma Johanneum () [Corola-website/Science/307276_a_308605]
-
Bisericii primare, care ar fi avut multe motive să o citeze în dezbaterile lor trinitariene (de exemplu, împotriva arienilor). Majoritatea cultelor creștine sunt de acord, astăzi, că doctrina teologică din Comma este adevărată, dar nu este o parte originală din "Epistola lui Ioan", fiind o corupere latină apărută în anumite copii ulterioare ale manuscriselor grecești ale Bibliei Se afirmă că ea nu apare în manuscrise grecești dinaintea lui Erasmus, Erasmus incluzând-o în textul Noului Testament pentru a nu fi trecut
Comma Johanneum () [Corola-website/Science/307276_a_308605]
-
Pillat (1921-1975) continuă să rămână incompletă fără o cercetare temeinică în arhivele și bibliotecile particulare, cât și în cele ale Ministerului de Interne și ale Securității Naționale, unde, cu certitudine, se află manuscrise, însemnări, pagini de jurnal, documente și, desigur, epistole primite sau trimise de unul dintre cei mai însemnați intelectuali ai secolului douăzeci. Lecturile lui Dinu Pillat din marile literaturi ale lumii, ambianța din familia sa și întâlnirea cu G. Călinescu au constituit, desigur, trepte esențiale ale devenirii sale intelectuale
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
fapt, convingător, îl constituie un amplu eseu - Evoluția românului românesc (1855-1936) 1, atent elaborat și structurat după canoanele timpului și publicat în perioada când era elev la Liceul „Spiru Haret“ din București. De asemenea, e necesar să precizez că fiecare epistola scrisă și trimisă de istoricul literar Dinu Pillat se constituie, în chip absolut, intr-o pozitie bibliografica, ceea ce e și cazul celor trimise poeților Lucian Blaga și Petre Păscu. * [București], 23 noiembrie 1954 Stimate domnule Blaga, În decursul ultimului an
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
pentru poezie. Monica Pillat 10 [Domnului Petre Păscu, Strada Negustori, nr. 19, Sectorul 3, București, 23]. * [București, 6 octombrie 1971] Călduroase mulțumiri pentru noua atenție epigramatica. Dinu Pillat [Domnului Petre Păscu, Strada Negustori, nr. 19, București] Note * Originalele celor patru epistole ale lui Dinu Pillat, necunoscute până acum, se află la Muzeul Național al Literaturii Române - București și au următoarele numere de inventar: 20542, 26680/2, 26680/4 și 26680/1. 1. Dinu Pillat - Evoluția românului românesc (1855-1936), I, în Flamuri
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
sale pentru Nizam. De altfel, pentru Ibn ‘Arabi totul este dragoste: La Mecca, până în 1204, va termina patru lucrări: "Mișkat al-anwar" (Firida luminilor; fără nici o legătură cu tratatul omonim al imamului al-Ghazali), "Hilyat al-abdal" (Podoaba înlocuitorilor), "Taj ar-rasa'il" (Cununa epistolelor) și "Ruh al-quds" (Duhul sfințeniei). În 1204, se oprește la Mosul unde are o nouă viziune în care primește învestitura (khirqa) de la al-Khidr. De asemenea, el va scrie aici tratatul intitulat" at-Tanazzulat al-mawsiliyya" (Revelațiile de la Mosul) în care descrie tainele
Ibn Arabi () [Corola-website/Science/313913_a_315242]
-
în Occident spre a completa biobibliografiaacestui istoric și cărturar căruia îi datorăm unele descoperiri fundamentale. Literatura sa epistolară, elaborată în română, franceză, germană și engleză, conține informații și precizări extrem de valoroase pentru știința istorică națională. Elocvente în acest sens sunt epistolele trimise lui Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, Ion Bianu, Vasile Bogrea, Demostene Russo, Nicolae Cartojan, Artur Gorovei, G.T. Kirileanu, Constantin Fortunescu și alții. Revelatoare mi se par a fi și cele trei epistole trimise istoricului Constantin Moisil (1876-1958), specialist în numismatică
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]