1,095 matches
-
morfo-clinice indică faptul că identificarea antigenului PAM 4 în aproximativ 30% dintre pancreatitele cronice ar avea semnificația unei leziuni precursoare de tipul Pan IN, aceasta fiind evidențiată nu numai prin examen histologic, dar și imunohistochimic, expresia PAM4 fiind absentă în epiteliul înconjurător, inclusiv în leziunile de metaplazie acinară ductală. Într-un alt studiu, evaluarea PAM4 în adenocarcinomul pancreatic are o sensibilitate de 71%, față de CA19-9 de numai 59% [205]. Cercetări de imunohistochimie evidențiază capacitatea PAM 4 de a diferenția adenocarcinomul ductal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
a altor două organe: rinichiul (care poate acoperi până la 50% din producția endogenă de glucoză în postul prelungit) și intestinul subțire (care poate contribui și el cu circa 10%) (5). Includerea intestinului pe această listă are la bază faptul că epiteliul intestinal, alături de ficat și rinichi, sunt singurele organe care exprimă glucozo-6 fosfataza, enzimă care leagă glicogenoliza de gluconeogeneza din piruvat (5). Contribuția gluconeogenezei la acest debit de glucoză, măsurată la 15 ore de post, este independentă dar cantitativ asociată cu
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
care declanșează procesul complex al insulinosecreției este reprezentat de transportul glucozei în celula β. Acest transport are loc printr-un proces de difuziune facilitată mediat de tipul de transportori GLUT2 și GLUT1. GLUT2 se mai găsește exprimat și în hepatocite, epiteliul intestinal și renal, precum și în unii neuroni din hipotalamusul lateral. Transportorii de glucoză sunt molecule proteice alcătuite din aproximativ 500 de aminoacizi. GLUT2, de exemplu, e format din 524 aminoacizi, iar GLUT4 (operanți în celulele musculare și adipocite) au numai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
pentru glucoză. Hexokinaza II (alcătuită din 919 aminoacizi) este exprimată în țesuturile insulinodependente, în special în mușchi și țesutul adipos, acționând în tandem cu transportorii de glucoză GLUT4. Glucokinaza (numită și hexokinaza IV) este exprimată în celulele insulare pancreatice, hepatocite, epiteliul intestinal, epiteliul renal și unele celule neuroendocrine rare, acționând în tandem cu transportorii de glucoză GLUT2. În celula β pancreatică, glucokinaza funcționează ca un senzor al glucozei („glucoreceptor”). Alături de glucokinaza din hepatocite și din unii neuroni specializați din hipotalamus, ea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
Hexokinaza II (alcătuită din 919 aminoacizi) este exprimată în țesuturile insulinodependente, în special în mușchi și țesutul adipos, acționând în tandem cu transportorii de glucoză GLUT4. Glucokinaza (numită și hexokinaza IV) este exprimată în celulele insulare pancreatice, hepatocite, epiteliul intestinal, epiteliul renal și unele celule neuroendocrine rare, acționând în tandem cu transportorii de glucoză GLUT2. În celula β pancreatică, glucokinaza funcționează ca un senzor al glucozei („glucoreceptor”). Alături de glucokinaza din hepatocite și din unii neuroni specializați din hipotalamus, ea funcționează ca
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
să fie acceptată și utilizată adecvat în practica curentă, ea trebuie explicată și motivată. Chistul renal este o leziune anatomopatologică relativ frecventă, fiind reprezentată de o dilatație chistică a unui segment de nefron sau o cavitate închisă, delimitată de un epiteliu simplu (monostratificat) și umplută cu un conținut lichid sau semisolid; ambele forme au dimensiuni mai mari de 200 mm (6). Chiștii renali se pot dezvolta în orice segment al nefronului, de la glomerul la tubul colector (2). Un rinichi poate conține
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
care au evidențiat alterări ale interacțiunilor celulă celulă și/ sau celulă matrice extracelulară în diferite organe (4). Chiștii renali în ADPKD sunt multipli, bilaterali, se formează în orice segment al nefronului (printr-o proliferare celulară și activitate secretorie anormală a epiteliului). Ei se dezvoltă difuz și progresiv, cresc lent în mărime, afectând parenchimul renal adiacent (compresie/apoptoză?) și producând IRC. Aceste caracteristici nu sunt generale, deoarece uneori (rar) în ADPKD, dezvoltarea chiștilor renali poate fi asincronă și asimetrică sau chiar unilaterală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este folosit și în sens general, la dezvoltarea întregului rinichi (10). Pronefrosul și mesonefrosul Primul element al aparatului excretor, pronefrosul, se formează la embrionul uman, din mesodermul cervical, în săptămâna a patra. Prin condensarea și polarizarea celulelor mesodermale rezultă un epiteliu primitiv care formează veziculele sau nefrotoamele pronefretice (5). Veziculele pronefretice sunt nefuncționale, nu evoluează și dispar (degenerează) în ziua 24. Canalul pronefretic anterior și tubulii rudimentari degenerează. Mesonefrosul este format din glomeruli și tubi care se deschid direct în canalul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
dispar (1, 5). Metanefrosul Rinichiul definitiv sau metanefrosul se formează (în săptămâna a cincea) din două componente tisulare diferite (fig. 2.2) (10): Interacțiunile reciproce dintre mugurele ureteral și mesenchimul renal produc ramificarea seriată a mugurelui și diferențierea mesenchimului în epitelii celulare polarizate și fibroblaste interstițiale. Dezvoltarea rinichilor începe cu contactul intim între mugurele ureteral și mesenchimul renal din blastemul metanefretic; la locul de contact, între celulele lor componente are loc un fenomen de inducție reciprocă (fig. 2.3) care determină
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
celule epiteliale primitive. Se produce astfel o inducție multiplă, în mai multe trepte (3). Celulele mesenchimale induse, care sunt destinate să formeze nefronii, agregă în jurul vârfurilor ramurilor mugurilor ureterici și apoi formează niște condensări. Concomitent se produce conversia mesenchim fi epiteliu primitiv, caracterizată prin două fenomene: (1) celulele capătă o polaritate apicală și bazo-laterală; (2) se produc modificări în sinteza unor proteine (proteine adezive de tipul uvomorulinei sau cadherinei-E; proteine de matrice de tipul lamininei A și receptorului său de suprafață
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se produc modificări în sinteza unor proteine (proteine adezive de tipul uvomorulinei sau cadherinei-E; proteine de matrice de tipul lamininei A și receptorului său de suprafață, integrina; proteine componente ale membranei bazale colagen IV, heparan-sulfat, entactin/nidogen, laminină) (10, 11). Epiteliul primitiv (rezultat prin conversie) formează vezicula nefretică sau renală. Aceasta suferă o serie de alungiri, formând structuri specifice numite comma, care ulterior devin corpi în formă de S (fig. 2.4). Diferite zone ale acestor corpi sunt determinate să formeze
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
conversie) formează vezicula nefretică sau renală. Aceasta suferă o serie de alungiri, formând structuri specifice numite comma, care ulterior devin corpi în formă de S (fig. 2.4). Diferite zone ale acestor corpi sunt determinate să formeze diferite tipuri de epitelii din structura nefronului (5). Astfel, capetele proximale ale corpilor S vor forma glomerulii; la acest nivel, celulele mezenchimale se diferențiază în podocite, celule care filtrează plasma pentru a forma urină. Fig. 2.4. Dezvoltarea sistemului colector renal și a nefronului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tub colector induce agregarea și condensarea mesenchimului renal și formarea unei bonete de țesut metanefretic care se diferențiază într-o veziculă. Aceasta va genera capsula Bowman, tubii contorți și ansa Henle. Aceste celule epiteliale au un fenotip foarte diferit de epiteliul restului tubului nefronului: nu au joncțiuni strânse între celule, sintetizează în continuare filamente intermediare de vimentină în loc de citokeratină și produc WT 1 chiar și în nefronii maturi (în timp ce expresia genei WT 1 este inhibată în restul nefronilor). Primii glomeruli vascularizați
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
vascularizați se formează la 10 săptămâni după fertilizare și încep să producă urină; procesul continuă ulterior (fiecare rinichi conține circa un milion de nefroni) până la 34 săptămâni, când nefrogeneza este completă. Concomitent cu formarea glomerulilor, celulele tubulare se diferențiază în epiteliul specializat al tubilor proximali și distali precum și al ansei Henle. Fiecare segment al tubilor îndeplinește funcții specializate, ca reabsorbția de sodiu, bicarbonat, fosfat, aminoacizi și apă sau secreția de potasiu și ioni de hidrogen. Vasele sanguine apar în țesutul interstițial
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ei funcționează în timpul nefrogenezei (11). B) CONTROLUL MOLECULAR AL NEFROGENEZEI 1. Gene și molecule implicate în nefrogeneză Nefrogeneza normală este un ansamblu de evenimente celulare, controlate în timp și spațiu (3, 11): proliferarea celulară; diferențierea în tipuri celulare specifice (diverse epitelii, celule mesangiale, endotelii); morfogeneza sau achiziția formelor tridimensionale (de ex., formarea tubului nefronic din celule nediferențiate sau ramificarea canalelor colectoare); 3. în metanefros, nefronii exprimă VEGF factorul de creștere endotelial vascular (un factor mitogen și de diferențiere a endoteliului), precum și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
factori de creștere ce stimulează diferențierea mesenchimului în nefroni sunt Wnt-4 și Proteina-7 morfogenetică a osului. Există și factori de creștere sau citokine care inhibă nefrogeneza (5). De ex., TGF-b , LIF și TNF-a 7 care probabil induc apoptoza în epitelii. Ei pot interveni normal atunci când procesul de dezvoltare s-a încheiat. în mod anormal, acționează în anumite situații patologice: de ex., se crede că obstrucția prenatală a tractului urinar, prin valve ureterale, poate inhiba nefrogeneza prin intermediul TGF-b. Și duce la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de obicei exprimate și în alte organe unde pot avea, de asemenea, un rol important pentru dezvoltare (ex., Pax-2 sau WT 1). 2. Reglarea nefrogenezei Dezvoltarea rinichiului este un model clasic de inducție reciprocă: mugurele ureteral induce transformarea mesenchimului în epiteliu și formarea unităților nefretice în blastemul metanefretic, iar acesta induce ramificarea corectă a mugurelui. Factorii implicați în aceste procese și mecanismele reglatoare încep să fie identificate cu ajutorul tehnicilor moleculare (3, 5, 7, 10). Receptor FGF2 Factor de transcripție Proteoglican extracelular
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
NGF, FGF). în această perioadă de recrutare și agregare a celulelor stem metanefretice acționează și genele PAX-2 și PAX-8, care produc un factor de transcripție important pentru reglarea altor gene implicate în stadiul precoce al tubulogenezei (proliferare rapidă și diferențierea epiteliului renal 8); mutația genei PAX-2 la șoareci inhibă agregarea și conversia epitelială (ulterioară) a mesenchimului. Condensarea sau compactarea celulelor stem metanefretice (a doua etapă a diferențierii blastemului metanefric) în bonete de țesut metanefretic este reglată de FGF2, produs foarte probabil
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
susținere a glomerulului) (fig. 2.6). Capsula Bowman Capsula Bowman rezultă prin invaginarea ghemului de anse capilare în extremitatea distală a tubului proximal, în cursul morfogenezei. Ca rezultat, ea va fi formată din două foițe: foița parietală, reprezentată de un epiteliu simplu pavimentos, situat pe o membrană bazală, care separă corpusculul de structurile tubulare înconjurătoare; foița viscerală, care ia naștere la nivelul polului vascular, prin reflectarea epiteliului foiței parietale, învelind în totalitate ansele capilare ale glomerulului. în cursul dezvoltării și maturizării
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Ca rezultat, ea va fi formată din două foițe: foița parietală, reprezentată de un epiteliu simplu pavimentos, situat pe o membrană bazală, care separă corpusculul de structurile tubulare înconjurătoare; foița viscerală, care ia naștere la nivelul polului vascular, prin reflectarea epiteliului foiței parietale, învelind în totalitate ansele capilare ale glomerulului. în cursul dezvoltării și maturizării rinichiului, celulele foiței viscerale capătă o morfologie particulară, devin celule cu prelungiri citoplasmatice, denumite podocite. între cele două foițe se realizează un spațiu, numit spațiul urinar
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o succesiune aderență-cataliză. Polul bazal al celulelor tubulare vine în raport cu membrana bazală, structură complexă care realizează o interfață epiteliu-mesenchim. în microscopia optică poate fi evidențiată prin reacția PAS sau prin impregnare argentică; electronomicroscopic, prezintă trei lame suprapuse: lamina lucida (spre epiteliu), lamina densa, lamina fibro-reticularis (spre țesutul conjunctiv). Din punct de vedere molecular, membrana bazală conține: colagen de tip IV, cu lanțuri a1, a2, a3, a4, a5, a6; laminină, în special L5, L6 și L7, molecule trimeri (lanțuri A, B1, B2
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
concentra și elibera progresiv molecule biologic active, recunoscute de receptorii celulelor epiteliale. C) TUBUL PROXIMAL Se formează la polul urinar al corpusculului renal, fiind în continuitate cu foița parietală. Are un diametru de 55-65 mm și este format dintr-un epiteliu cubico-prismatic simplu, cu celule înalt polarizate, existând un domeniu apical și un domeniu laterobazal. Domeniul apical se caracterizează prin evidente microvilozități de 1-1,5 mm, acoperite de un înveliș glicoproteic bogat în enzime. Domeniul laterobazal este separat de cel apical
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se reabsorb proteine cu greutate moleculară sub 70 mii daltoni. Glucoza este resorbită în totalitate cu cotransport cu sodiu. în mici cantități se secretă anioni și cationi organici, ca și unii compuși medicamentoși. D) TUBUL INTERMEDIAR Este format dintr-un epiteliu simplu pavimentos situat pe o membrană bazală. Celulele prezintă numeroase interdigitații și joncțiuni ocludente și aderente (fig. 2.8 b). Acest segment este responsabil pentru crearea unui gradient de presiune osmotică cortico-medulară, în mare parte responsabilă de hipertonicizarea urinei. Segmentul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și sodiu, în timp ce segmentul ascendent este impermeabil pentru apă, dar posedă pompe de sodiu (fig. 2.9). La acest mecanism participă osmolaritatea interstițiului și vascularizația medularei (vasa recta). E) TUBUL DISTAL Continuă tubul intermediar, realizând o trecere bruscă la un epiteliu simplu cubic, cu un diametru de 40 mm și aceste celule prezintă o polarizare, mai puțin evidentă comparativ cu cele proximale; microvilozitățile sunt scurte, neregulate și nu posedă enzimele celor din celulele proximale; în schimb, domeniul bazolateral prezintă ATP-aza Na
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
celulelor afectate prin mutații somatice și deci a nefronilor afectați (precum și a severității bolii) odată cu vărsta . Modelul two-hits prin care se inițiază cistogeneza este susținut și de 6. în esență, se produce o conversie a celulelor epiteliale renale dintr-un epiteliu absorbant într-un epiteliu secretor (acumulând fluide în chist). Pentru aceasta pledează: (1) expresia cystic fibrosis transmembrane condunctance regulator ce formează canalul clor la polul apical al celulei epiteliale renale; (2) pierderea localizării particulare a proteinelor membranare care definesc polaritatea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]