2,590 matches
-
uriașii Flămânzilă și Setilă. Nu lipsește Brică Belea, hoțul de porți, care ungea cu păcură banca din fața porții spre blestemul suratelor lipsite de locul bârfelor. O întreagă faună mehenghe a satului e prezentă la „nunta” lui Ion, ca într-o epopee bufă. Petrecerea ia proporții sardanapalice care îl alertează până și pe șeful de post. Autoritar, șeful de post îi poruncește lui Ion să înceteze spectacolul, însă acesta îl amenință că o să-l ia în căruță la întoarcerea în cer. În
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
drumul dintre poezie și adevăr. El pune accent pe zonele luminoase ale sufletului, pe stările majore de vis cert, fără lavele subconștientului. Neoclasicul Tudor Vianu îl gusta și pe Rilke, dar nu-l disprețuia nici pe Homer, apreciindu-i simbolul epopeilor, încălzindu-se la focul poemelor gigantice. Tematic poetul scrie poeme cu notații și simboluri filozofice, cu imagini exotice de călătorie, cu autohtone note de peisaj românesc, cu elemente de de autobiografie poetică etc. În versurile lui apar luminozități din poezia
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
sub mantia disimulării reala credință a colegului în superstiția respectivă. Din momentul acesta îl privi cu mai mare simpatie, chiar dacă înainte îi atribuise doar modesta etichetă: omul cu bancurile. Nu se văzuse cu el din adolescență, nu știa nimic despre epopeea lui, cum nu știa nici despre a altora, dar acum se bucura de ce afla despre el: nu-și pierduse candoarea de copil! Și asta era minunat, mai ales spre senectute. Continuă să presupună că un atu pentru menținerea în formă
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
sumbre,Create-n închisoarea unei prea terne sorți.... XXXIII. IRELEVANT, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014. Irelevantă clipă, se-ascunde-ntr-o idee Prin fumul de iluzii, îmbracă în răstimp O viață, prinde formă, e mit sau epopee Dar, vai, avem culoare de lut în contratimp. Lăsăm în urmă forme, sunt vieți, e o scânteie, În spirit se aprinde o torță, fără foc, Pe firul nemuririi, setările sub cheie O pace-ntre-războaie înlănțuie-ntr-un joc. Și creștem, și
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
contemplare specifică, să exprime aceleași opțiuni filosofice e la fel de neîndoielnic. Viața în sine, cu toate ale ei, Ființa (ființarea și fiindul) au fost și au rămas încă surse ale reflecției și reprezentărilor de orice gen. În literatură (de la Mahabharata, la Epopeea lui Ghilgames, la Poemele homerice, la Eneida și Divina Comedia), în dramaturgie (Euripide, Sofocle), în artele plastice (Michelangelo, Bernini, Pierre Puget), în clasicismul muzical (Bach, Händel), ideația mitică și-a probat totodată fecunditatea în teme și motive eterne ale umanității
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este (Matei, 5.48), în condițiile fals paradoxale în care Chiar Domnul, pentru simțuri, e-o absență” (coperta a IV-a). Ei bine, nu-mi pot încheia adnotările pe marginea acestui parcurs prin „epopeea lirică dedicată condiției umane” în și prin numele poetului Eugen Dorcescu de către Mirela-Ioana Borchin fără a conchide, iarăși heideggerian, că „ființa este ființa devenirii și de aceea este dincolo de devenire (...) Ea este ea însăși la nesfârșit și se epuizează în
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > NOSFERATU - EPOPEEA GROAZEI Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Prin coclauri negre foarte - Prin caverne șerpuite Plânge aprig crunta moarte După gâturi arcuite. Se prelinge în tăcere Printre umbre de moroi - Crucea neagră
EPOPEEA GROAZEI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379735_a_381064]
-
gândeam singur aseară Pribegit în vagi coșmaruri - Călător la porți de ceară Preacurvit doar în năravuri. Mi-aș dori să fiu cel care Va învinge mortăciunea. Mi-s rebut sau doar se pare - Mi se vede goliciunea ! Referință Bibliografică: NOSFERATU - EPOPEEA GROAZEI / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1617, Anul V, 05 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
EPOPEEA GROAZEI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379735_a_381064]
-
și meditative, aparent fără leac... În tentativa sa de a se mântui, vanitatea umană, în sens latin, a găsit trei soluția salvatoare: perpetuarea generică a numelui, la nivelul omului comun care supraviețuiește prin urmași, faptele de răsunet eroic, care, prin epopeea lui Homer (Iliada) l-au eternizat pe Ahile în conștiința lumii, și creația, „utile dulci” în toate generoasele sale manifestări. Toate acestea sunt regentate de Iubire, ... Citește mai mult Prolegomene la Iubirede Constantin StanaDintre toate temerile care bântuie ființa umană
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
și meditative, aparent fără leac... În tentativa sa de a se mântui, vanitatea umană, în sens latin, a găsit trei soluția salvatoare: perpetuarea generică a numelui, la nivelul omului comun care supraviețuiește prin urmași, faptele de răsunet eroic, care, prin epopeea lui Homer (Iliada) l-au eternizat pe Ahile în conștiința lumii, și creația, „utile dulci” în toate generoasele sale manifestări. Toate acestea sunt regentate de Iubire, ... XXIII. JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINȚĂ” (GRIG GOCIU - “CĂMINUL RACOVIȚĂ”. CARTEA A III-A), de
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
nu ne definitivează, ci ne definește. Timpul nu ne impune, ci ne inspiră. Timpul nu ne îmbătrânește, ci ne aduce înțelepciune”; „Timpul nu ne urmărește, dar noi întotdeauna îl urmărim”; „Ca să birui timpul trebuie să scrii cu viața ta o epopee”; și așa mai departe. A așeza Timpul în consens cu Iubirea este o adevărată înțelepciune, deși se spune că poți să iubești la orice vârstă. Prin afirmații și negații repetate, implicite sau explicite, se produc efecte contrare care dau naștere
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
rochia până-n pământ. priviți în zare, toamna vine, păunii lunii sboară blând, se-adună strugurii-n ciorchine și greierii se-aud cântând. cu mantii galbene și rupte, doar plopii tristelor alei, sub vraja toamnei reci și mute devin eroi de epopei. Referință Bibliografică: priviți în zare / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1689, Anul V, 16 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PRIVIŢI ÎN ZARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374783_a_376112]
-
vânt hai-hui să fii Pe creanga toamnei bântuită de stihii... E necesar, în viscol, să fii un fulg de nea Și sufletul din tine să-l simți o albă stea... E sfânt, ca fir plăpând de iarbă, să-nverzești Și epopeea vieții spre soare s-o pornești... E bine cu un val să te lovești de stânci Și-n marea vieții aspre cu-avânt să te arunci... Și-arzând ca flacăra, să te prefaci în scrum, Să te înalți spre ceruri
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
poți, vremelnic, frunză-n vânt hai-hui să fiiPe creanga toamnei bântuită de stihii...E necesar, în viscol, să fii un fulg de neași sufletul din tine să-l simți o albă stea...E sfânt, ca fir plăpând de iarbă, să-nverzeștiși epopeea vieții spre soare s-o pornești...E bine cu un val să te lovești de stânciși-n marea vieții aspre cu-avânt să te arunci...Și-arzând ca flacăra, să te prefaci în scrum,Să te înalți spre ceruri, agale, ca
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
bine, copilului Ianis-Mihai ! Sănătate și avere, urcuș profesional Și tot ce ar fi posibil, într-un mediu ideal ! L-au "declinat" prin variante de ordin sociologic Sau financiar-contabil, dar și un pic politologic ! În timp ce-i "urseau" lui Ianis, o frumoasă epopee, A venit zâna cea rea (prin cea de-a ll-a Andree...) Care-a-nceput să anuleze frumoasele anticipări Schimbându-le sensul și forma, ca imposibile urări... Aducând reproșuri grave că deși neinvitată Forțând "Garda Princiară" : "iată-mă aterizată, Ca să șterg
FERMECĂTOARE URSITOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377761_a_379090]
-
dezvăluie aceeași sîrguință cu care Hegel readuce la lumină lumea artistic-literară a Indiei. La p. 23 începe prin a spune că forma răsăriteană a conștiinței, în totalitatea ei, este mai poetică decît cea vestică, cu excepția Greciei... La p. 98-99, abordează epopeea "religioasă": "Vechiul Testament, de exemplu, conține, desigur, multe legende și istorii reale, precum și bucăți poetice printre acestea; totuși, luat ca întreg, el nu este operă de artă. Tot astfel, Testamentul nou al nostru se limitează, asemenea Coranului, îndeosebi la latura religioasă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
laturi religioase. Invers, grecilor, care au în poemele lui Homer o biblie poetică, le lipsesc cărți religioase fundamentale, pe care le găsim la indieni și la perși..." [143], [18 td]. Același subiect este reluat la p. 112-113: "Dar, ca o epopee națională să prezinte interes durabil și pentru popoare străine și alte epoci, este nevoie ca lumea pe care o zugrăvește să nu țină numai de felul particular de a fi al unei naționalități și să fie de așa natură, încît
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în care de la început întrega lume creștină s-a regăsit pe sine, gustînd mereu din nou evenimentele acelea prezentate cu o plasticitate atît de energică" [145], [19 td]. La p. 122 observă că unitatea pe care trebuie să o aibă epopeea (unitatea subiectului și cea a întîmplării obiective în sine) nu este prezentă în poemul despre Cid, în schimb o găsim în Iliada, în Odiseea și în Rămăyana inzilor. Tot legat de epopee, la p. 154-155 scrie: "O lume total opusă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
că unitatea pe care trebuie să o aibă epopeea (unitatea subiectului și cea a întîmplării obiective în sine) nu este prezentă în poemul despre Cid, în schimb o găsim în Iliada, în Odiseea și în Rămăyana inzilor. Tot legat de epopee, la p. 154-155 scrie: "O lume total opusă acesteia ni se deschide în epopeile índice. Judecînd după puținul pe care-l cunoaștem pînă acum din Vede, deja cele mai vechi concepții religioase conțin un sîmbure fecund pentru o mitologie reprezentabilă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
întîmplării obiective în sine) nu este prezentă în poemul despre Cid, în schimb o găsim în Iliada, în Odiseea și în Rămăyana inzilor. Tot legat de epopee, la p. 154-155 scrie: "O lume total opusă acesteia ni se deschide în epopeile índice. Judecînd după puținul pe care-l cunoaștem pînă acum din Vede, deja cele mai vechi concepții religioase conțin un sîmbure fecund pentru o mitologie reprezentabilă epic, care se și ramifică, împletindu-se cu faptele eroice omenești, dezvoltîndu-se multe secole
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acum din Vede, deja cele mai vechi concepții religioase conțin un sîmbure fecund pentru o mitologie reprezentabilă epic, care se și ramifică, împletindu-se cu faptele eroice omenești, dezvoltîndu-se multe secole înainte de Hristos datele cronologice sînt încă foarte nesigure în epopei reale dar care stau încă pe jumătate pe poziții pur religioase și numai pe jumătate pe poziția poeziei și artei libere. Mai cu seamă cele mai vestite dintre aceste poeme [146], Rămăyana și Mahăbhărata, ne înfățișează concepția despre lume a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
că a premers formației prozaice, ci, în general, este absolut incapabil să priceapă luciditatea prozaică și a avut puterea să confere direcțiilor fundamentale ale conștiinței índice forma poeziei originare, cuprinzîndu-le într-o concepție în sine totală despre lume. În schimb, epopeile de mai tîrziu, numite în sensul mai restrîns al cuvîntului purane, adică poeme antice, par asemănătoare felului pe care-l regăsim la poeții ciclici posthomerici, o înșirare prozaică și seacă a tot ce ține de cercul miturilor unui anumit zeu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o țară care este în majoritate ortodoxă, dar al cărei centru transilvan ține de Roma catolică? Ce înseamnă o țară care este în același timp moștenitoarea Bizanțului și a Romei, dar care a primit o moștenire periferică? Ce semnifică o epopee fără cuceriri, o tragedie tăcută? Ce măreție să afli într-o țărănime înapoiată pe care, cu siguranță, amăgirile modernității nu vor întîrzia să o antreneze spre anonimatul orașelor industriale sărace? Ce se poate pretinde cu un folclor socotit izvor al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aserțiunile lui Nicolae Ceaușescu pentru a sublinia voința națională de independență și unitate a poporului român... Această separare, această cvasi-nonarticulare între două perspective una globalizantă, care subliniază mizele externe ale participanților locali, alta redusă la un gest comunitar enunțat ca epopee specifică nu sînt nici forțate, nici caricaturale. Pentru a depăși această falie și pentru ca ireductibilul specificului local să întîlnească curente și linii de forță balcanice și europene, este important să ținem seama că nașterea României moderne ca națiune se împlinește
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să se apere, ușor de adunat în jurul conducătorilor militari. Aproape douăzeci de ani de anarhie în Moldo-Valahia vor conduce la administrarea directă a Principatelor de către ruși. Anarhia, compensarea patriotică antifanariotă și antiotomană, criza socială, toate acestea se află în miezul epopeii lui Tudor Vladimirescu de la 1821. Perspectivele unei revolte anti-otomane însuflețesc grupurile de greci luminați, îmbogățiți, instalați, din cauza activităților negustorești, din Basarabia și pînă în sudul Rusiei, la Odessa. Grecii se bazează pe protecția rusă și pe solidaritatea prinților fanarioți care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]