1,078 matches
-
a fost cercetată această temă; inventarul și clasificarea verbelor ergative din limba română; descrierea alternanței cauzative și a analizelor care au fost propuse pentru acest fenomen; relația dintre ergative și reflexive, din punct de vedere semantic și sintactic; problema adjectivelor ergative; lista de limbi care au caracteristici ergative (deși unele dintre acestea au fost cuprinse în lucrări românești, nu s-a vorbit despre caracteristicile lor ergative). Am încercat să găsesc explicații pentru unele dintre soluțiile adoptate anterior în lingvistica românească în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
clasificarea verbelor ergative din limba română; descrierea alternanței cauzative și a analizelor care au fost propuse pentru acest fenomen; relația dintre ergative și reflexive, din punct de vedere semantic și sintactic; problema adjectivelor ergative; lista de limbi care au caracteristici ergative (deși unele dintre acestea au fost cuprinse în lucrări românești, nu s-a vorbit despre caracteristicile lor ergative). Am încercat să găsesc explicații pentru unele dintre soluțiile adoptate anterior în lingvistica românească în legătură cu clasa de verbe care constituie obiectul cercetării
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fenomen; relația dintre ergative și reflexive, din punct de vedere semantic și sintactic; problema adjectivelor ergative; lista de limbi care au caracteristici ergative (deși unele dintre acestea au fost cuprinse în lucrări românești, nu s-a vorbit despre caracteristicile lor ergative). Am încercat să găsesc explicații pentru unele dintre soluțiile adoptate anterior în lingvistica românească în legătură cu clasa de verbe care constituie obiectul cercetării: ca urmare a influenței teoriei localiste, verbele ergative au fost identificate fie cu ambii membri ai perechii care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în lucrări românești, nu s-a vorbit despre caracteristicile lor ergative). Am încercat să găsesc explicații pentru unele dintre soluțiile adoptate anterior în lingvistica românească în legătură cu clasa de verbe care constituie obiectul cercetării: ca urmare a influenței teoriei localiste, verbele ergative au fost identificate fie cu ambii membri ai perechii care participă la alternanța cauzativă, fie cu perechea tranzitivă, iar abordările de tip sintactic ale inacuzativității au determinat interpretarea verbelor ergative ca fiind pasive. Diferite fenomene pe care le-am prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
constituie obiectul cercetării: ca urmare a influenței teoriei localiste, verbele ergative au fost identificate fie cu ambii membri ai perechii care participă la alternanța cauzativă, fie cu perechea tranzitivă, iar abordările de tip sintactic ale inacuzativității au determinat interpretarea verbelor ergative ca fiind pasive. Diferite fenomene pe care le-am prezentat m-au determinat să fac unele opțiuni de interpretare (deși în bibliografie au fost propuse și alte soluții, dintre care unele divergente): existența unei relații transparente între funcționarea sistemelor lingvistice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca fiind pasive. Diferite fenomene pe care le-am prezentat m-au determinat să fac unele opțiuni de interpretare (deși în bibliografie au fost propuse și alte soluții, dintre care unele divergente): existența unei relații transparente între funcționarea sistemelor lingvistice ergative și cea a verbelor ergative din limbile acuzative și stabilirea unor corespondențe terminologice și conceptuale între acestea; relevanța relativă a conceptelor precum subiect și tranzitivitate pentru limbile ergative; formularea unei definiții operaționale, potrivite pentru română, a clasei verbelor inacuzative; reinterpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe care le-am prezentat m-au determinat să fac unele opțiuni de interpretare (deși în bibliografie au fost propuse și alte soluții, dintre care unele divergente): existența unei relații transparente între funcționarea sistemelor lingvistice ergative și cea a verbelor ergative din limbile acuzative și stabilirea unor corespondențe terminologice și conceptuale între acestea; relevanța relativă a conceptelor precum subiect și tranzitivitate pentru limbile ergative; formularea unei definiții operaționale, potrivite pentru română, a clasei verbelor inacuzative; reinterpretarea absenței unor teste sintactice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dintre care unele divergente): existența unei relații transparente între funcționarea sistemelor lingvistice ergative și cea a verbelor ergative din limbile acuzative și stabilirea unor corespondențe terminologice și conceptuale între acestea; relevanța relativă a conceptelor precum subiect și tranzitivitate pentru limbile ergative; formularea unei definiții operaționale, potrivite pentru română, a clasei verbelor inacuzative; reinterpretarea absenței unor teste sintactice pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative din limba română: în română, aceste teste nu funcționează nu pentru că limba nu este sensibilă la distincția inacuzativ/inergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
când am simțit că este nevoie, faptul că, pe lângă faptele lingvistice care pot primi o descriere exactă, care pot fi încadrate în anumite clasificări, care pot primi o interpretare unică, există și fenomene de graniță: limbi care au atât caracteristici ergative, cât și acuzative (partiții morfologice acuzativ/ergativ, limbi cu pivot mixt); statutul special al pasivului din limbile ergative și al antipasivului din limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că, pe lângă faptele lingvistice care pot primi o descriere exactă, care pot fi încadrate în anumite clasificări, care pot primi o interpretare unică, există și fenomene de graniță: limbi care au atât caracteristici ergative, cât și acuzative (partiții morfologice acuzativ/ergativ, limbi cu pivot mixt); statutul special al pasivului din limbile ergative și al antipasivului din limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de verbe care pot avea atât comportament inacuzativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pot fi încadrate în anumite clasificări, care pot primi o interpretare unică, există și fenomene de graniță: limbi care au atât caracteristici ergative, cât și acuzative (partiții morfologice acuzativ/ergativ, limbi cu pivot mixt); statutul special al pasivului din limbile ergative și al antipasivului din limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de verbe care pot avea atât comportament inacuzativ, cât și inergativ, în funcție de context; teste sintactice a căror funcționare caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
unică, există și fenomene de graniță: limbi care au atât caracteristici ergative, cât și acuzative (partiții morfologice acuzativ/ergativ, limbi cu pivot mixt); statutul special al pasivului din limbile ergative și al antipasivului din limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de verbe care pot avea atât comportament inacuzativ, cât și inergativ, în funcție de context; teste sintactice a căror funcționare caracterizează numai anumite subclase de verbe etc. Astfel, ergativitatea/inacuzativitatea apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
atât caracteristici ergative, cât și acuzative (partiții morfologice acuzativ/ergativ, limbi cu pivot mixt); statutul special al pasivului din limbile ergative și al antipasivului din limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de verbe care pot avea atât comportament inacuzativ, cât și inergativ, în funcție de context; teste sintactice a căror funcționare caracterizează numai anumite subclase de verbe etc. Astfel, ergativitatea/inacuzativitatea apare ca un fenomen foarte complex, diferit într-o anumită măsură
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fenomen foarte complex, diferit într-o anumită măsură de la o limbă la alta, un teren de cercetare de multe ori alunecos, pentru că multe dintre componentele sale sunt "la limită", așa cum sunt și verbele inacuzative pe scara tranzitivității. Anexa 1 LIMBI ERGATIVE Această secțiune nu conține un inventar complet al limbilor (și al dialectelor) ergative (sau al celor în care există anumite manifestări ale ergativității) vorbite pe glob. El ilustrează numai, cu exemplele identificate în bibliografie, diversitatea fenomenului ergativității, care este susținută
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un teren de cercetare de multe ori alunecos, pentru că multe dintre componentele sale sunt "la limită", așa cum sunt și verbele inacuzative pe scara tranzitivității. Anexa 1 LIMBI ERGATIVE Această secțiune nu conține un inventar complet al limbilor (și al dialectelor) ergative (sau al celor în care există anumite manifestări ale ergativității) vorbite pe glob. El ilustrează numai, cu exemplele identificate în bibliografie, diversitatea fenomenului ergativității, care este susținută de mai multe aspecte: * răspândirea geografică a fenomenului (Caucaz, sudul Asiei, Siberia, Australia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sudul Asiei, Siberia, Australia și insulele înconjurătoare, America de Sud, Alaska și, izolat, vestul Europei, Africa); Nichols (1993)1 a ajuns la concluzia că ergativitatea este răspândită disproporționat, ariile predilecte ale fenomenului fiind Australia și Eurasia; * apartenența genetică foarte diversă a limbilor ergative; * gradul diferit de civilizație a comunităților de vorbitori, unele dintre aceste limbi aparținând unor comunități civilizate, cu organizare statală (georgiana, basca), altele, triburilor (limbile australiene și cele sud-americane); * numărul inegal de vorbitori ai acestor limbi, de la câteva milioane la câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
gen și număr; (b) cercul mediu (bhopuri, hindi de est); (c) cercul exterior (marathi, gujarati, bengali, oriya, assamese) − există mărci de persoană pentru toate verbele. Montaut (2006) arată că acordul în gen și în număr, precum și ceea ce numim astăzi structuri ergative caracterizează numai limbile indo-europene autentice, adică pe cele din cercul interior. Descrierea limbilor cuprinse în această listă este uneori mai complexă, alteori foarte schematică. Complexitatea descrierii depinde, în mare parte, de informațiile oferite de bibliografie, unele limbi bucurându-se de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Descrierea limbilor cuprinse în această listă este uneori mai complexă, alteori foarte schematică. Complexitatea descrierii depinde, în mare parte, de informațiile oferite de bibliografie, unele limbi bucurându-se de o atenție specială, altele fiind folosite doar ca exemple de limbi ergative sau ca exemple pentru anumite fenomene. Dat fiind că unele limbi și dialecte nu au fost supuse atenției în lingvistica românească, am păstrat denumirea lor din limba engleză. Pentru limbile și dialectele cuprinse în Sala și Vintilă-Rădulescu (1981, 2001) și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbal conține informații despre S și O, iar altul, despre A. ABHAZĂ Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-vest. 45 000 de vorbitori. Ergativitate morfologică. Singura limbă caucaziană care păstrează rudimente ale unui sistem de clase nominale. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică SOV. ACEHNEZĂ Familia austroneziană, grupul indonezian. Limbă vorbită în Indonezia (insulele Aceh, Sumatra). 3 milioane/1 milion de vorbitori (surse diferite). Limbă care ilustrează principiul ergativului extins sau al nominativului marcat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
clase nominale. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică SOV. ACEHNEZĂ Familia austroneziană, grupul indonezian. Limbă vorbită în Indonezia (insulele Aceh, Sumatra). 3 milioane/1 milion de vorbitori (surse diferite). Limbă care ilustrează principiul ergativului extins sau al nominativului marcat: dacă este marcată numai una dintre perechile A - Sactiv și O - Spasiv, atunci va fi marcată numai prima pereche. Limbă cu S variabil: Sa pentru verbe care corespund sensurilor 'a se trezi', 'a vomita', 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nemarcat. Acordul în persoană este distinct morfologic de acordul în gen și număr și apare numai la anumite timpuri. Acordul în gen și număr este independent de timp−aspect−mod. Marcarea cazuală și acordul în gen și număr urmează tiparul ergativ. Acordul în persoană funcționează conform partiției intranzitive. Topică flexibilă. ALSEA Mică familie de limbi de pe Coasta Oregon, dispărută, aparținând grupului de limbi penutian. Două dialecte: yaquina (vorbit până în jur de 1900) și alsea (ultimul vorbitor a murit în 1951). Marcare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
yaquina (vorbit până în jur de 1900) și alsea (ultimul vorbitor a murit în 1951). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. ALUTOR Limbă paleosiberiană din familia ciukot-kamceatka, vorbită în nord-estul Siberiei. 2 000 de vorbitori. Ergativul coincide ca formă cu locativul pentru numele proprii și cu instrumentalul pentru numele comune. ANYULA − Vezi YANYULA. ANDI Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, vorbită în vestul Daghestanului. 25 000 de vorbitori. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. ARABANA
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Siberiei. 2 000 de vorbitori. Ergativul coincide ca formă cu locativul pentru numele proprii și cu instrumentalul pentru numele comune. ANYULA − Vezi YANYULA. ANDI Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, vorbită în vestul Daghestanului. 25 000 de vorbitori. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. ARABANA Limbă sud-australiană din familia arabana-wangganguru, aproape stinsă. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, determinată de semantica nominalelor: numele comune au flexiune de tip absolutiv−ergativ; cu excepția formelor de singular, pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
instrumentalul pentru numele comune. ANYULA − Vezi YANYULA. ANDI Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, vorbită în vestul Daghestanului. 25 000 de vorbitori. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. ARABANA Limbă sud-australiană din familia arabana-wangganguru, aproape stinsă. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, determinată de semantica nominalelor: numele comune au flexiune de tip absolutiv−ergativ; cu excepția formelor de singular, pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele la singular au forme diferite pentru S, A și O. ARAWÁ (ARAUAN, ARAHUAN, ARAWAN, ARAWÁN, MADI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ramura de nord-est, vorbită în vestul Daghestanului. 25 000 de vorbitori. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. ARABANA Limbă sud-australiană din familia arabana-wangganguru, aproape stinsă. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, determinată de semantica nominalelor: numele comune au flexiune de tip absolutiv−ergativ; cu excepția formelor de singular, pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele la singular au forme diferite pentru S, A și O. ARAWÁ (ARAUAN, ARAHUAN, ARAWAN, ARAWÁN, MADI) Familie de limbi vorbite în vestul Braziliei și în Peru. Vezi JARAWARA
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]