2,823 matches
-
unei tetrade căreia specialiștii nu-i cunosc decît superficial îmbinările intime. O tetradă a cărei melodie o auzim fără a-i discerne decît arareori partitura. Ce dă distincție Melodiei secrete e tonul sigur al specialistului, Trinh Xuan Thuan nefiind un eseist povestind după ureche teme care au intrat în zestrea cunoștințelor de cultură generală, ci un fizician care, tocmai pentru că a înțeles, poate face bucle de interpretare, propunînd analogii, exemple surprinzătoare sau cazuri de reducere la absurd. Vietnamezul vorbește dinlăuntrul temelor
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
Stelaru Note Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București, iar cea trimisă istoricului literar Mihai Gafița se găsește în colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României - Manuscrisul 35.480. 1. Geo Dumitrescu (1920-2004), poet, eseist și traducător. A înființat gruparea și revista Albatros din care făcea parte și cel ce a scris Ora fantastică (1944). 2. Trimiterea se face, în chip explicit, la angajarea scriitorului în noua orientare a literaturii momentului. Geo Dumitrescu făcea parte
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
acea vreme funcția de redactor-șef la Editura pentru Literatură. A susținut și promovat pe mulți dintre confrații săi. A intrat, grație unora din colaboratorii și confrații săi, într-un nemeritat con de umbră. 8. Liviu Călin (1930-1994), poet, prozator, eseist și editor. A fost redactor la Editura pentru Literatură.
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
la „descoperirea alterității și reinventarea sinelui”. Esențială rămâne pentru cercetătoare tema agoniei imperiale. Așa se explică de ce Baudrillard apare, și în acest volum, drept gânditorul cel mai apropiat de orizontul ei critic-speculativ. Corina Ciocârlie se numără printre puținii, din păcate, eseiști, de la noi, care scriu cu ardoarea cititorului devotat. Pasiunea respiră prin decupajele executate, iar din felul în care asamblează idei, mereu cu o grijă aparte, reținem că trăirile proprii o ghidează, nu o dată, spre verdicte interioare. În câteva rânduri scriitoarea
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
Nicolae Scurtu Romancierul, eseistul, istoricul literar si traducătorul Dinu Pillat (n. 1921 - m. 1975) s-a impus în literatura națională printr-o anume distincție intelectuală, spirituală si, evident, sufletească. Lecturile sale, încă din adolescență, i-au marcat definitiv profilul de observator atent al fenomenului
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
Nicolae Scurtu Biografia prozatorului, dramaturgului, eseistului, epistolierului si memorialistului Petru Dumitriu (n. 1924 - m. 2002) începe să capete contur, mai ales pentru publicul românesc, odată cu apariția cărților datorate lui Eugen Simion 1, George Pruteanu 2 si Pavel Țugui 3 care surprind cu inteligență si acuitate itinerariul
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
tău. Cred că pe deasupra celor menționate, altceva m-a cucerit: este suflul cu care este scrisă. E suflul unui îndrăgostit asupra unei iubite, „ea” fiind în viața ta „Literatura”. Fac de asemenea o curioasă experiență. Citind cartea lui N. Steinhardt, eseistul (încă nu am terminat-o, cere timp, ca o degustare, dar cred că nu mi-o va schimba - o experiența), dispare complet pentru mine celălalt N. St. pe care-l cunosc, omul „religiosus”. Sunt în tine doi oameni, o știam
Epistolar inedit Sanda Stolojan – N. Steinhardt by Florian Roatiș () [Corola-journal/Journalistic/3424_a_4749]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, eseistului, jurnalistului și traducătorului Nicolae Ungureanu (n. 17 februarie 1933) cuprinde câteva necunoscute ce se cuvin a fi elucidate prin consultarea arhivelor particulare, prin studierea sistematică a presei literare și, firește, prin intervievarea acestui distins intelectual din generația lui Nicolae Labiș
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
profesor de limba engleză la Darmouth College. Din 1982 se mută la Middlebury College din Vermont, unde predă și în prezent. Parini este poet, printre volumele sale de versuri numărându-se The Art of Subtraction: New and Selected Poems (2005), eseist, abordând diferite subiecte: Some Necessary Angels (1997), Why Poetry Matters (2008), Promised Land: Thirteen Books that Changed America (2008), dar și biograf al lui John Steinbeck (1995), Robert Frost (1999) și William Faulkner (2004). Este și editor deopotrivă, sub coordonarea
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
ca studii monografice de sine stătătoare, părțile cărții au fost strînse în 1952 sub convenția unei teme comune: „mituri și simboluri“. Mai mult, pledoaria pe care autorul o face în favoarea miturilor atrage mai mult decît conținutul miturilor, semn că faconda eseistului o ia înaintea cercetătorului cu virtuți analitice. Din acest motiv, că te preocupă sau nu simbolistica „centrului“, a „scării“, a „nodurilor“, a „legăturilor“ sau a „cochiliilor“ - principalele teme atinse în volum -, nu poți rămîne surd la apologia pe care Eliade
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
monumentale, pe care a elaborat-o Ilderim Rebreanu și pe care a susținuto cu abnegație pe parcursul desfășurării celor patru volume, este una salutară, atestând din plin forța epică (de epicizare a faptelor realității) a romancierului, calitățile sale de prozator și eseist, incontestabile. Romanul familiei Rebreanu nu trebuie însă comparat, desigur, cu studiile biografice apărute (realizate de diverși cercetători) până acum, avându-l pe Liviu Rebreanu în prim plan, familia sa (părinți, frați, soție etc) precum și relațiile cu diverși confrați în ale
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
și juridice, Nicolae Țimiraș ne surprinde prin arta de a nara și de a evoca, convingător, realități, sentimente și, mai ales, oameni. Unul dintre prietenii săi, pe care i-a prețuit și stimulat, în ordine spirituală, este poetul, prozatorul și eseistul Mihai Niculescu (1909-1994) căruia i-a scris, de câteva ori, privitor la o posibilă colaborare cu studiourile Radio Canada. Remarcabile sunt insistențele și, evident, diligențele lui Nicolae Țimiraș pe lângă prietenul său, Mihai Niculescu, de a accepta să colaboreze la emisiunea
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
al cererii 10 mele, deoarece sâmbătă plec din București și am mare nevoie. Cu mulțumiri, Ș[tefan] B[aciu] Note Originalele acestor scrisori, necunoscute, se află în biblioteca doamnei profesoare Dana Vasiliu, fiica lui I. Valerian. 1. Ion Focșeneanu, poet, eseist și traducător. Autorul unei singure plachete de versuri, În sus (1934). A făcut parte din redacția revistelor „Ritmuri” și „Brașovul literar și artistic”. A încurajat tinerii scriitori stabiliți, temporar, în orașul de sub Tâmpa. 2. Din cauza unor dificultăți de ordin material
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
într-un eseu important, că autorii de seamă ai generațiilor anterioare negociau cu puterea - păstrau un dialog care să permită apariția paginilor subversive. Optzeciștii au rupt orice dialog cu puterea: paginile lor puteau aștepta, se puteau împlini și altfel. Dacă eseiștii/criticii numiți mai înainte veneau dintr-un mediu universitar care putea asigura protecție, dacă grupul Echinox își trăia solidaritatea cu generațiile anterioare, cu maeștri înaltei pedagogii, croncile/recenziile lui Mircea Mihăieș nu puteau să fie solidare decât cu colegii de
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Pat - regionalism, provine din neogreacă. 2. Sandra Cotovu - Jocuri de apă (Fragment) în Viața Românească, 30, nr. 3, martie 1938, pag. 20-31. 3. Margareta Gavrilescu, sora scriitoarei. 4. I.D. Suchianu (1895-1985), eseist, publicist, traducător și memorialist. 5. El îl reprezintă pe G. Topîrceanu, pentru care Otilia Cazimir a manifestat o puternică afecțiune și admirație. 6. Constanța Marino-Moscu (1875-1940), prozatoare și memorialistă. 7. Gheorghe Agavriloaiei (1906-1981), istoric literar și comentator atent al fenomenului
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
socialistă care predică egalitarismul. Singura egalitate permisă este aceea de șansă. Orice altă formă de a-i pune pe elevi pe picior de egalitate condamnă școala la ineficacitate pedagogică. Profesorul nu mai este un maestru, ci un asistent social, spune eseistul francez. La remarca redactorului că, într-o școală elitistă, Camus, orfan și sărac, n-ar fi avut nici o șansă, Finkielkraut răspunde că tocmai nivelul ridicat al cunoștințelor elevului Camus l-a obligat pe faimosul lui profesor, M.Germain, să-i
Școala trebuie să fie umanistă, nu umanitară () [Corola-journal/Journalistic/2910_a_4235]
-
s-au Împlinit 50 de ani. Restituirea din noul volum se face pe linia traiectului său evolutiv, de la debutul prematur la 12 ani, ca la 15 ani Radu să semneze primele versuri, și până la maturitatea deplină artistic atât ca poet, eseist, cât și ca dramaturg și complex om de teatru. Noul volum atestă adevărul că În plină epocă a proletcultismului Radu Stanca nu a scris nici un vers care să-l compromită. El rămâne În zariștea posterității ca un adevărat exemplu de
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
în țară și în Europa, în răstimpul a șapte decenii și jumătate, ar întregi imaginea unuia dintre cei mai străluciți exegeți ai fenomenului artistic românesc. Nepot al scriitorului Barbu Ștefănescu- Delavrancea și ginere 2 al poetului și naratorului Alexandru Vlahuță, eseistul I.D. Ștefănescu se confesa, adesea, că i-a avut pe cei doi ca model moral, că i-a prețuit și, firește, iubit ca pe niște părinți spirituali. Literatura sa epistolară, bogată în informații și portrete psihologice, necesită o cercetare profundă
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
din rândul călugărițelor, sub coordonarea atentă a Prea Cuvioasei Maici, Olimpiada Chiriac, Stareța, de aproape patru luștri, a acestui lăcaș de rugăciune. Rezultatele acestor investigații încep să apară chiar din anul ce urmează. 3. Raoul Șorban (1912-2006), istoric de artă, eseist, pictor și memorialist. A fost reintegrat încă din 1968 la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. 4. Dumitru Ghișe (1930-1991), filozof, eseist și jurnalist. A îndeplinit înalte funcții administrative în cadrul Consiliului Culturii și Educației Socialiste. 5. Informația trimite
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
investigații încep să apară chiar din anul ce urmează. 3. Raoul Șorban (1912-2006), istoric de artă, eseist, pictor și memorialist. A fost reintegrat încă din 1968 la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. 4. Dumitru Ghișe (1930-1991), filozof, eseist și jurnalist. A îndeplinit înalte funcții administrative în cadrul Consiliului Culturii și Educației Socialiste. 5. Informația trimite la cartea lui I.D. Ștefănescu - Arta feudală în Țările Române. Pictura murală și icoanele de la origini până în secolul al XIX-lea. Timișoara, Editura Mitropoliei
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
vedere în Luceafărul, 15, nr. 47 (551), sâmbătă, 18 noiembrie 1972, p. 6 și Note despre Dicționarul de estetică generală în Luceafărul, 16, nr. 2 (559), sâmbătă, 13 ianuarie 1973, p. 3, col. 4-5. 3. Virgil Teodorescu (1909-1988), poet, prozator, eseist și traducător. A condus revista Luceafărul în perioada 1972-1974. 4. Liviu Rusu - Contradicția lui Maiorescu, [I-II] în Familia, seria a 5-a, 9 (109), nr. 3 (91), martie 1973, p. 18-19 și nr. 4 (92), aprilie 1973, p. 12-13
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
istorie a relației dintre ideile matematice și literatura română (prin alte părți, presupun, lucrurile stau și altfel...). Pînă acum, în cazul lui Bogdan Suceavă lucrurile fuseseră destul de ferm separate: de o parte, prozatorul inventiv și mobil, dublat incidental de un eseist combativ; pe de altă parte, universitarul american cu același nume, discipol al lui Bang-Yen Chen, profesor de geometrie diferențială, fundamentele geometriei și topologie la California State University, Fullerton, autor al mai multor contribuții în domeniul matematicii și al istoriei matematicii
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
Ioan Holban Pentru Constantin Țoiu, scrisul reprezintă un spațiu al întâlnirii eseistului cu autorul de interviuri, al reporterului cu călătorul. Acest spațiu al scriiturii este guvernat de narator, care adună celelalte ipostaze sub semnul efortului de surprindere a realității în multiplele ei reprezentări. În eseurile, interviurile, reportajele și notele de călătorie, grupate
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
noiembrie 1981, inclusă în cartea mai sus menționată, pagina 266. 3. Mircea Eliade, Europa, Asia, America... Corespondență. Volumul al 3-lea (R-Z). Îngrijirea ediției și indice de Mircea Handoca. București, Humanitas, 2004, p. 433-442. (Addenda). 4. Cezar Baltag (1939-1997), poet, eseist și traducător. A transpus în limba română câteva cărți esențiale ale lui Mircea Eliade. 5. Alexandru Baltag, fiul poetului, unul dintre cei mai instruiți tineri intelectuali, stabilit în America. 6. Mircea Eliade, Nouăsprezece trandafiri. Roman. Paris, Ethos, Ioan Cușa, 1980
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului, eseistului și publicistului Ion Șiugariu (1914-1945), deși s-a bucurat de o cercetare minuțioasă datorată lui Ștefan Bellu, Eugen Marinescu, Vasile Leschian și a Nadiei Aurelia Roman, continuă să surprindă prin unele aspecte complet necunoscute pe care ni le relevă jurnalele
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]