32,222 matches
-
Tatăl, de mulțimi și de discipoli. Rezistență acerbă, respingerea până la hulire și ura față de învățătură lui Isus, arătate de iudei, cei de-o stirpe cu Învățătorul, este astfel comentată de Ion Murgeanu: "Ei nu puteau disocia condiția lui omenească de esență Să divină. Căci nu vedeau posibil ca Dumnezeu să fi coborât printre ei; să le grăiască de la om la om; neascunzând totuși condiția Să și locul lui din cer". Fie-ne îngăduita mirarea: cum ne-am comportă noi dacă Iisus
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
calității de a fi european. Toate trei reprezintă, de fapt, tipuri de influențe suferite de bătrînul continent de-a lungul timpului, ceea ce sugerează într-un fel o altă trăsătură a europenismului, aceea de a fi un fel de distilerie de esențe preluate din toate părțile și asumate conform modelului propriu. Prima influență este cea a Romei antice: Europa există oriunde și-a lăsat amprenta Imperiul Român, chiar și acolo unde blazonul sau a fost mai degrabă batjocorit și maimuțărit, ori copiat
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
automat, ca pe apă. Mai întîi, strîngîndu-ne mîinile, ei se uitaseră la mine ca la un apucat. Pe urmă, după aerul meu natural, probabil, începuseră să rîdă cu poftă. Pe urmă, intrînd în amănunte, ei mă felicitară, spunîndu-mi că nimerisem "esență" existenței capitaliste americane. Tipii erau de stînga, și aproape că mă invidiau. Deși le arătasem cu eroare, contrariul, prin diverse directe și upercuturi și chiar prin lovituri premeditate sub centură, numai să-i scot din ale lor, fără să am
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
acest lucru, nu ar fi deloc evident căVineri sau viața sălbatică este literatura pentru copii. De altfel, ca să constat ce diferențe există între primul român și această variantă adaptată, am recitit Vineri sau limburile Pacificului. Povestea în sine este în esență nemodificata. Lipsește jurnalul lui Robinson, adică un intreg palier al discursului românesc, cel al solilocviului protagonistului, rezumat, aici, de comentariul auctorial. De asemenea, numeroasele referințe biblice au dispărut complet. Un Robinson asimilat complet în glasul naratorului apare drept un personaj
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
imenă poveste în imagini și în cuvinte, a rememorat toate speranțele, eșecurile, frustrările și traumele din ultimii zece ani pe care România i-a străbătut atît pe cont propriu, cît și angrenata în mecanismele complexe al lumii întregi. Clasice în esență, aceste desene au fost echivalate prin atitudine cu însăși realitatea care le-a generat și au fost aduse la aceeasi condiție de efemeritate că și sursele lor primare. Călcata în picioare, ștearsă prin chiar actul de comunicare, această lume de
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
cănd "esse coincide cu non-esse, Universul cu un fragment, spiritul cu un obiect... transcendentul cu imanentul, absolutul cu relativul... geniul cu nongeniul, cu mediocrul și nesemnificativul"1). Concepția de mai sus despre "valoarea religioasă a geniului" nu se deosebește în esență de aceea susținută de Blaga în Daimonion. Firește, fiecare dintre cei doi scriitori români și-a urmat propria cale, așa că prea multele asemănări spirituale dintre ei se explică mai puțin prin influență și mai mult prin potriviri mentale structurale. Cand
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
oarecum calculul, vizînd transformarea dinăuntru, "intelectualizarea" - pînă la un punct - a sistemului. Era un experiment inedit, ce se cuvenea urmărit cu atenție. Din păcate n-a reușit, pentru că nu avea cum să reușească, fiind nerealist în nuce. Fenomen aberant în esență să antiumanistă, comunismul nu putea fi "umanizat", ci doar extirpat precum o tumoare. Scepticismul mi-a fost confirmat curînd, prin apariția prohibitivelor Teze din iulie 1971. Însuși cavalerul colaborării "luminate" cu ceausismul ce-și dădea iluzorii aere reformatoare și-a
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
lor imediat pierzîndu-se și ne mai rămînînd decît formele "artistice", ideea unui tezaur comun al omenirii. O abstracție. Țapul de aur sumerian ridicat pe cele două picioare dindărăt, cu copitele din fața aurii cățărate într-un copac de aur a cărui esență nu se cunoaște, sau va fi pierit prin vremuri. Mă gîndeam la țapul uriaș al lui Goya în jurul căruia stă strîns un grup de femei, de vrăjitoare. Animalul uriaș stînd pe jos omenește cu trupul înălțat. Adorația femeilor simple, cumetre
Tapul sumerian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17819_a_19144]
-
simte acasă./ Vom ajunge undeva nu vom ajunge/ frunzelor nu le mai pasă" - Oriunde suntem acasă. Cand între fire și om s-a produs tocmai - sau este pe cale să se producă - ireparabilul, preludiu de apocalipsa, alarmă se iscă în însăși esență elementelor, în paralel cu pașii istoriei: Sfârteca ură, trufia coase, câte-un suspin,/ vibrează într-un trup cu cărnuri alese/ Încerc o poartă, închid, deschid/ nimeni nu intră nu iese" - Un mers împleticit. Sunt stări de cumpănă, împotriva cărora feminitatea
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
ar putea spune, dureros la elaborarea propriilor lui adevăruri. Ți-l poți imagina sufocându-se de prea mult patos. Din cauza tensiunii acumulate, el are momente de veselie nefirească. O exuberanta chinuita, un râs cu gura arsă de febră - aceasta este esența scrisului sau. La care, pentru deplină identificare, am mai putea adăuga o voluptate a enumerărilor erudite, o retorică baroca și, mai ales, tentația permanentă (vicioasa!) de a strigă în gura mare ceea ce în general nu se spune. Acest mod al
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
care marchează în mod obișnuit scenă, anunță de la inceput codul convenit. Scenografia se joacă și ea cu iluzia și, pe o scenă aproape goală, folosește o succesiune de cortine, fragmentînd și împărțind acțiunea, amplificînd încă o dată jocul între aparentă și esență. Cortinele Mariei Miu, de diferite... esențe și consistente devin instrument teatral. Muzica lui Adrian Enescu, memoroabilă, este un fel de rezoneur. Ea pare că se naște atunci, învîrtind cele două cutii muzicale de pe scenă. Bob Wilson a mărturisit că s-
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
anunță de la inceput codul convenit. Scenografia se joacă și ea cu iluzia și, pe o scenă aproape goală, folosește o succesiune de cortine, fragmentînd și împărțind acțiunea, amplificînd încă o dată jocul între aparentă și esență. Cortinele Mariei Miu, de diferite... esențe și consistente devin instrument teatral. Muzica lui Adrian Enescu, memoroabilă, este un fel de rezoneur. Ea pare că se naște atunci, învîrtind cele două cutii muzicale de pe scenă. Bob Wilson a mărturisit că s-a apucat să facă teatru cînd
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
Andreea Deciu Cum descoperim esență unei civilizații de mult trecute? Cum aflăm ce gîndeau și cum trăiau oameni de acum cîteva secole? Arheologi, istorici, antropologi, o întreagă armata de "manageri" ai trecutului dezgroapă, prelucrează și distribuie zilnic informație despre vremurile de altădată. Că această informație
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
ea are nevoie de un background de asemănare. Dar pentru ca să fiesi relevanță, ea trebuie să aducă împreună fenomene distincte. Similitudinea poate fi oricînd contestată, după cum și diferența celor două planuri se poate dovedi iluzorie ori insuficientă. Analogia, așadar, e prin esență ei retorica, mai degrabă precară. Precară, cel puțin la un anumit nivel, ar putea fi și comparația dintre Gulag și Holocaust. Am lăsat special pentru sfîrșit un aspect foarte important al argumentației lui Besançon. Pe tot parcursul prezentării cărții sale
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
masa printre pahare răsturnate zăresc o carte/ de vizita îngălbenita/ numărul de telefon refăcut cu cerneală/ e singurul care se mai distinge" (Cîteva încercări de a nu face nimic). Poetul se pune în paranteză, paradoxal, filtrîndu-si ființă pentru a obtine esențele ei mixte, metaforic-morale, cu alura obiectivă: "așteptînd scrisori pe cerul galben/ versurile ce par ale mele se duc/ să bată pe la porți că acei milogi/ ce-și împart roșia cu un cîine// sînt trist: și pentru a nu spune nimic
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
spus că arta, în buna tradiție a tuturor meseriilor, presupune concurență. Dar pentru că arta nu este o meserie oarecare, adică reprezintă un fel de summum al meseriilor și concurența pe care o pun în discuție, deoarece se raportează la această esență (summum) este altceva, mai degrabă război, lupta pe viață și pe moarte, pentru ocuparea unui loc, cît de mic, în panteonul valorilor invocate. Și nu orice lupta, deoarece nu se luptă cei care "fac" artă, între ei, aceasta ar fi
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
acest bogat inventar al gîndirii complet eliberate de convenții și al spiritului mereu în avangardă, Veneția și-a confirmat anvergură participării sale la contemporaneitate, dar a făcut-o în depline condiții de securitate și fără nici o concesie de fond; în esență ea continuă să rămînă în afara timpului, de o fidelitate profundă față de valorile sale istorice, majestuoasă că un vestigiu și convingătoare că însăși procesualitatea vieții. Cum memoria coordonează de multe ori actele prezentului și cum legendă fertilizează adesea cotidianul, prin asociație
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
spune. Escaladînd el cel dintîi obstacolele, Radu Penciulescu a transformat locul de la Arcuș, generos ca spațiu, într-unul vrăjit. Propunerea lui de lucru era, mai întîi de toate, o provocare culturală, spirituală. O incursiune spre misterul și forță cuvîntului, spre esență, îndepărtînd aparențele. Felul cum analiza scene din piesele lui Shakespeare, de multe ori proza-cheie mă ducea cu gîndul la finețea și rigoarea intervențiilor chirurgicale pe creier. Se năștea o armonie, o reconciliere a gestului cu cuvîntul, a minții cu trupul
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
a scris despre dvs. și despre fotografiile dvs. afirmă, la un moment dat că, la dvs., există și un aspect religios. Ce credeți despre această remarcă? Eu sunt ateu. Dumnezeu e creația omului. Eu urmez învățăturile budhiste, iar budhismul e esența spiritului. Credeți în forța spiritului? Da, sigur, spiritul e energie, o energie primordială. V-ar plăcea să mai faceți fotografii în aceste vremuri? Nu, nu pe stradă. Mă refer la fotografierea atrocităților care ne înconjoară și pe care le detestați
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
oralitate necultivată, intenția de a vorbi altfel decît cer normele: "ni se făcuse dor de mișto-urile lu' matale" (EZ 2326, 2000, 10). Confruntînd situația actuală cu descrierea dată de Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1943), fenomenul pare în esență același, dar exemplele sînt cu siguranță mai ușor de găsit în scris.
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
-l însoțesc, chiar dacă nu-ți aparțin în cazul dat, chiar dacă nu te exprimă în nici un fel, te covârșesc... Pentru că această muzică are o dinamică prestabilită. Ea umple golul eului cu o materie impersonal - abstractă. În ea s-au concentrat vechi esențe care și-au pierdut parfumul inițial al concretului, dar și-au împrumutat o autoritate severă, decisă, indiscutabilă. Cuvintele acestea sunt câteodată de neînțeles, goliciunea lor este evidentă. Gândirea rătăcește în jurul lor fără spor. Prin neostenită repetare capătă însă o funcție
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
amărăciune și de nostalgie sfîșietoare, dar mereu cu un clinchet de speranță și de prospețime în fața miracolului vieții ). Aceeași linie melodică am regăsit-o în ...Casa cidrului, care a avut premiera europeană toamna trecută, la Veneția. Un film clasic, de esență pencilensiană, povestea unui băiat crescut la orfelinat (de un doctor inimos și excentric - un Michael Caine de neuitat, cîștigător al Oscarului pentru cel mai bun actor într-un rol secundar), opțiunile lui morale, în timpul celui de-al doilea război, în
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
Protecției Mediului", "Academia Română" și "Secretariatul de Stat pentru Culte" însumate! Dacă punem la socoteală și cele vreo trei sute șaptezeci de miliarde de lei ale "Serviciului de Informații Externe" (cât "Radiodifuziunea" și "Televiziunea" împreună!) putem defini, fără nici o posibilitate de eroare, esența regimului de azi din România: un regim anticultural, antinațional, bolnav de spionită, obsedat de primejdii ("Serviciul de Protecție și Pază", cu cele o sută cincizeci de miliarde de lei, e doar puțin mai sărac decât "Agenția Națională pentru Știință, Tehnologie
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
ne aruncă în angoasă. Nimic mai deprimant, pentru un bărbat, decît urîțenia unei femei, pe fondul căreia urîțenia organelor sau a actului nu se mai detașează. Frumusețea contează în primul rînd prin aceea că urîțenia nu poate fi pîngărită, iar esența erotismului este pîngărirea". Așadar, înfățișînd atent, meticulos, obsesiv, cruzimea morții, poeta stabilește un numitor comun cu experiența erotică. Moartea în chip de violență nu e decît o metaforă criptată a Erosului. "Pasărea tăiată" alcătuiește secvența memorabilă a unui Eros trăit
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
categoric, un hotar ferm între cele două universuri, cel empirico-temeinic al fizicii și matematicii, și cel subiectiv-ambiguu al literaturii ori filozofiei. Le trădează prejudecata afirmația pe care o fac în epilog, privitoare la o forma mentis a literaților, care prin esența ei nu le-ar permite o apropiere rodnică de teorii științifice. Oricît am fi dispuși să recunoaștem abuzurile științitifice ale lui Lacan, de pildă, e ridicol să alunecăm în generalizări interdictive. Dezamăgirea mi-e cu atît mai mare cu cît
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]