1,874 matches
-
rol integrativ în funcție de neurotransmițătorii eliberați. Reacțiile reflexe se produc în mod predominent pe cale vagală prin intermediul filetelor integrate ale sistemului enteric. II.4.1.2. Sistemul nervos enteric denumit și metasimpatic reprezintă componenta intrinsecă a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal extinsă de la esofag până la sfincterul intern anal. Aceasta prezintă un important grad de independență față de componenta extrinsecă vago-simpatică deoarece secționarea vagilor nu suprimă motilitatea tubului digestiv. Rețeaua polineuronală enterică este formată din mici neuroni motori, senzitivi și interneuroni sub formă de plexuri viscerale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și calitativ la condițiile care au provocat-o. Secreția reflex necondiționată este declanșată de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi și tactili. Actul masticației contribuie la întreținerea secreției salivare. Există, de asemenea, reflexe esofago-salivare și gastro-salivare determinate de distensia esofagului și stomacului (sialoreea din aerofagie) și ale căror căi aferente sunt fie nervii pneumogastrici, fie sistemul simpatic. Calea eferentă excitosecretorie este reprezentată de fibrele parasimpatice ale corzii timpanului pentru glandele submaxilară și sublinguală și ale auriculo-temporalului în cazul parotidei. Filetele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în general scurtă, de aproximativ 3/10 de secundă. În continuare, deglutiția se realizează prin mecanisme neuroreflexe complexe, care fac pentru scurt timp din faringe - organ cu funcții multiple -, o cale adecvată de deplasare a bolului alimentar din gură în esofag și de aici în stomac. Inițiată voluntar de împingerea bolului spre câmpul receptor de la nivelul istmului bucofaringian, deglutiția devine în continuare act pur reflex, coordonat de un centru cu sediu bulbar. La producerea sa participă aproximativ 25 de mușchi de la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stomac. Inițiată voluntar de împingerea bolului spre câmpul receptor de la nivelul istmului bucofaringian, deglutiția devine în continuare act pur reflex, coordonat de un centru cu sediu bulbar. La producerea sa participă aproximativ 25 de mușchi de la nivelul faringelui, laringelui și esofagului. Odată declanșată, deglutiția nu poate fi stopată voluntar, deoarece este un stereotip cu răspunsuri de tip tot sau nimic. Calea aferentă, reprezentată de filetele senzitive ale glosofaringianului și vagului, face legătura între zona reflexogenă (zona Vasilief) de la nivelul vălului palatului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile eferente sunt formate din fibrele motorii ale hipoglosului în cazul limbii, spinalului pentru vălul palatului și vagului în cazul constrictorilor faringelui și esofagului. Proiectarea conținutului bucal (salivă sau alimente) pe zona sensibilă din jurul deschiderii faringelui declanșează contracția aproape simultană a mușchilor implicați în închiderea foselor nazale și laringelui, concomitent deschiderii faringelui. Întregul proces se consumă în 1-2 secunde, însoțit fiind de oprirea respirației
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
deglutiției se caracterizează prin: ridicarea vălului palatului, contracția mușchilor suprahioidieni, ridicători ai laringelui și laringelui, închiderea glotei și acoperirea ei cu epiglota, relaxarea mușchiului cricofaringian (sfincter hipofaringian) și contracția mușchiului constrictor superior al faringelui. În momentul închiderii traheii și deschiderii esofagului, contracția faringelui, inițiind o undă peristaltică rapidă, forțează bolul alimentar să se deplaseze spre stomac. Timpul esofagian asigură deplasarea bolului prin cele două tipuri de unde peristaltice, cu origine și caracteristici diferite. Primele, fiind continuarea undelor plecate din faringe, ajung rapid
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
să se deplaseze spre stomac. Timpul esofagian asigură deplasarea bolului prin cele două tipuri de unde peristaltice, cu origine și caracteristici diferite. Primele, fiind continuarea undelor plecate din faringe, ajung rapid la stomac (5-7 sec). Dacă alimentele ingerate nu trec din esofag în stomac în intervalul scurt al undei primare, distensia esofagiană constituie factorul de declanșare a undelor peristaltice secundare. Acestea vor continua din sus în jos până la golirea esofagului. Spre deosebire de unda peristaltică primară care este indusă de excitarea reflexă a zonei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ajung rapid la stomac (5-7 sec). Dacă alimentele ingerate nu trec din esofag în stomac în intervalul scurt al undei primare, distensia esofagiană constituie factorul de declanșare a undelor peristaltice secundare. Acestea vor continua din sus în jos până la golirea esofagului. Spre deosebire de unda peristaltică primară care este indusă de excitarea reflexă a zonei sensibile faringiene, cu participarea căilor aferente și eferente vagale, undele secundare rezultă din distensia musculaturii netede de la nivelul celor 2/3 inferioare ale esofagului. Progresiunea undelor este controlată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în jos până la golirea esofagului. Spre deosebire de unda peristaltică primară care este indusă de excitarea reflexă a zonei sensibile faringiene, cu participarea căilor aferente și eferente vagale, undele secundare rezultă din distensia musculaturii netede de la nivelul celor 2/3 inferioare ale esofagului. Progresiunea undelor este controlată de nervii simpaticoparasimpatici. În timp ce fibrele vagale stimulează peristaltica și relaxează cardia, filetele simpatice provenite din lanțul laterovertebral cervicotoracic inhibă motilitatea și contractă sfincterul esofagogastric Fenomenele paralitice produse de secțiunea vagilor sunt urmate la câteva zile de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
deficitar în lipsa undei peristaltice primare. La nivelul cardiei, pare a fi vorba de un dublu dispozitiv sfincterian, separat printr-o zonă de trecere ampulară, care formează un veritabil defileu, ce asigură și menține diferența mare de presiune dintre stomac și esofag. Când presiunea exercitată de bolul alimentar depășește 15 cm apă, sfincterul inferior esofagian se deschide pentru 1,5-2,5 sec, permițând bolului să pătrundă în zona ampulară și de aici prin sfincterul cardia în stomac. Deschiderea succesivă a acestor două
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și abdominală. Concomitent închiderii pilorului și dispariției undelor peristaltice, se produce contracția antrului și refularea conținutului său în fundul stomacului devenit aton, dublată de deschiderea cardiei, contracția diafragmului și musculaturii abdominale. Comprimând stomacul relaxat, mușchii presei abdominale determină expulzarea conținutului prin esofagul relaxat. Voma se însoțește și de modificări respiratorii reprezentate de inspir profund, urmat de oprirea reflexă a respirației. Laringele este adus înainte, glota se închide și vălul palatului se ridică, protejând căile respiratorii. În plus, apar greață, sialoree, sudori reci
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contracția musculaturii netede a tubului digestiv prin receptorii B2. La nivel vascular, există o adevărată competiție între sistemul renină-angiotensină și bradikinină, cu rol determinant în autoreglarea tonusului vascular local. II.8.3. Hormonii gastrointestinali În peretele tubului digestiv, începând de la esofag și până la colon, inclusiv în pancreas, au fost identificate până în prezent 35 de peptide cu activitate biologică având rol de hormoni sau candidați de hormoni digestivi, din care amintim: gastrina, colecistokinina, peptidul gastric inhibitor (GIP), enteroglucagonul, insulina, motilinul, neurotensina, polipeptidul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fost scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior și acțiunea diuretică. II.8.3.3. Polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP) În 1970, Said și Mutt izolează din mucoasa intestinului subțire un peptid format din 28 de aminoacizi, răspândit în întreg tubul digestiv, de la esofag la colon, ce s-a dovedit a fi un puternic agent vasodilatator și hipotensiv. Secvența aminoacizilor din structura VIP a fost determinată de aceiași autori în 1974, an în care este realizată și sinteza de către Bodanski. Acțiunile vasodilatatoare ale VIP
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai scăzută la acțiunea hormonului, efectele fiind semnificative numai la doze farmacologice. În ceea ce privește distribuția, celulele cu motilin (de tip enterocromafin) sunt aglomerate la nivelul mucoasei duodenului și segmentelor superioare ale jejunului, ale mucoasei gastrice, în submucoasa și stratul muscular al esofagului, stomacului și jejuno-ileonului, colonului și veziculei biliare. Neuronii cu motilin au fost descoperiți și în sistemul nervos central la nivelul hipofizei, hipotalamusului, cerebelului, cortexului și epifizei. Pe baza studierii variațiilor ciclice ale motilinului plasmatic și ale corespondenței cu activitatea contractilă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
urmărește realizarea unei echilibrări energetice asupra acestui meridian în cazurile în care se sesizează apariția unor dezechilibre ale zonelor stomacului, feței, gâtului, toracelui, articulațiilor genunchiului. Meridianul Stomac este asociat cu întregul tract digestiv superior ce pleacă de la buze, cavitatea bucală, esofag, stomac și duoden (până la jejun). Acesta controlează apetitul, dezvoltarea sânilor la femei, lactația, funcțiile stratului de țesut adipos subcutanat și într-o oarecare măsură activitatea ovarelor. Starea meridianului Stomac poate fi observată prin analiza buzelor (iritațiile în coltul gurii pot
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
oarecare măsură activitatea ovarelor. Starea meridianului Stomac poate fi observată prin analiza buzelor (iritațiile în coltul gurii pot indica o iritație a mucoasei gastrice), a pleoapelor și a mușchilor. Echilibrele sau dezechilibrele Meridianului Stomac mai pot fi monitorizate prin analiza: esofagului, sânilor, ovarelor, țesuturilor grase, mușchilor membrelor superioare și inferioare. - acest meridian se află în strânsă legătură subtilă cu meridianul Intestin Gros, cu meridianul Splină, cu meridianul Vezică Urinară și cu meridianul Vezică Biliară. AFIRMAȚII POZITIVE: „Meridianul Stomac este perfect împregnat
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
alimentație. EMPATIE: capacitatea de a ne transpune în persoana altuia, pentru a-i intui stările interioare, trăirile, raționamentele etc. Stare inefabilă de rezonanță subtilă care permite o comunicare superioară psihică și afectivă cu ceilalți sau cu o anumită ființă umană. ESOFAG: parte a tubului digestiv cuprinsă între faringe și stomac, având rolul de a transporta alimentele din cavitatea bucală în stomac. ENERGIE: aici, reprezintă forța vitală a ființelor vii, a soarelui, a tot ceea ce ne înconjoară. GLANDĂ ENDOCRINĂ: glandă care își
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
considerată normală. STERILITATE: incapacitatea de a procrea, de a da naștere la urmași (la femei). SUBLINGUAL: care se află sub limbă. Spațiul de sub limbă unde se află o multitudine de puncte de acupunctură. STOMAC: parte a aparatului digestiv, situată între esofag și duoden, unde care se face digestia alimentelor. STRES: situație, stimul ce pune organismul într-o stare de tensiune, astfel încât acesta își mobilizează toate resursele sale de apărare pentru a face față agresiunii fizice sau psihice (emoție puternică). În plan
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
se datorează unor factori de risc din mediul înconjurător. Când pacienții nou diagnosticați cu un cancer al cavității orale sau orofaringelui sunt atent examinați, 15% sunt decelați și cu un alt cancer într-o arie vecină (cum ar fi: laringele, esofagul sau plămânii). Dintre cei tratați pentru un cancer oral sau orofaringian, 10-40% vor dezvolta cancere într-unul dintre aceste organe sau un cancer secundar la nivelul cavității orale sau orofaringelui. De aceea, este important pentru pacienții diagnosticați cu cancere orale
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
mai probabil ca fumătorii să prezinte acest tip de cancere decât nefumătorii. Fumatul de țigaretă, trabuc, pipă poate produce cancere cu orice localizare în cavitatea orală sau în faringe, după cum este incriminat și în producerea de cancere ale laringelui, plămânilor, esofagului, rinichilor, vezicii urinare și a altor organe. Fumatul pipei este un factor de risc particular pentru cancerele buzelor, cu referire la aria labială care atinge trunchiul pipei. Mai mult, aproximativ una din trei persoane care continuă să fumeze (după ce aparent
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
pot examina ariile inaccesibile explorărilor cu oglinzile, cum ar fi regiunea dindărătul nasului (nazo-faringele) și laringele. Dacă șansele de a fi prezent un cancer al capului și gâtului sunt mari, trebuie examinată metodic întreaga arie, incluzând: cavitatea orală, orofaringele, laringele, esofagul, traheea și bronhiile. Acest examen se numește panendoscopie și se efectuează într-o sală de operații, sub anestezie generală. Numai astfel ariile respective pot fi analizate atent. Dacă pe durata efectuării panendoscopiei (care are drept ținte: faringele, laringele, esofagul, traheea
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
laringele, esofagul, traheea și bronhiile. Acest examen se numește panendoscopie și se efectuează într-o sală de operații, sub anestezie generală. Numai astfel ariile respective pot fi analizate atent. Dacă pe durata efectuării panendoscopiei (care are drept ținte: faringele, laringele, esofagul, traheea și bronhiile) este decelată o tumoră, se va proceda imediat la prelevarea unei biopsii în vederea desfășurării examenului histopatologic. TIPURI DE PROBE UTILIZATE PENTRU DIAGNOSTICUL CANCERULUI CAVITĂȚII ORALE ȘI OROFARINGELUI Diagnosticul actual al cancerelor orale și orofaringiene poate fi stabilit
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
cea prin emisie de pozitroni pentru a obține mai multe informații despre tumora investigată. PASAJUL BARITAT Pasajul baritat (sau examenul radiologic al tractului digestiv superior) poate fi utilizat pentru a examina mucoasa porțiunii superioare a tubului gastro-intestinal, în special a esofagului. Pacientul supus acestei investigații trebuie mai întâi să înghită o soluție de bariu, după care sunt efectuate mai multe radiografii cu raze X. Întrucât pacienții prezentând un cancer oral sau orofaringian sunt expuși riscului de a face un al doilea
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
chirurgicală minoră. Este practicată de către chirurgul generalist, alimentația pacientului urmând să fie efectuată cu lichide nutritive speciale. Dacă edemul reprezintă o problemă temporară, se poate apela la sonda de alimentație nazogastrică, care se introduce printr-o narină, trece apoi prin esofag până ajunge la nivelul stomacului. De asemenea, pacientul va primi lichide speciale, injectate înspre stomac prin capătul extern al sondei, cu ajutorul unei seringi de volum mare. Atât în cazul gastrostomiei cât și sondei nazogastrice de alimentare, personalul medical va instrui
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
precipita metastazarea în cazurile de meningiom malign. CAPITOLUL II ANATOMIA RADIOLOGICĂ A SISTEMELOR ARTERIAL ȘI VENOS ALE CREIERULUI I. Sistemul arterial I.1. A.C.C.Dr.: Ram desprins din trunchiul arterial brahiocefalic, având traiect ascendent de partea dreaptă a traheei și esofagului. În dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid se bifurcă dând naștere arterei carotide interne drepte și arterei carotide externe drepte. I.2. A.C.C.Stg.: Este al doilea ram important desprins direct din arcul aortic și este situat la stânga trunchiului brahiocefalic
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]