2,009 matches
-
în lumea de dinaintea plecării, acum tulburată. În pofida intenției de a-și înscrie romanele în actualitatea imediată, S. nu izbutește să închege credibil materia epică și nici să construiască personaje viabile: trama se diluează în acțiuni paralele excesive, conturul personajelor se estompează în conversații superflue, fie într-un stil afectat, fie simplificat în dauna realismului psihologic. Dacă ar fi insistat asupra mediilor mondene aflate într-o epocă de tranziție, în care noua societate, în căutare de „blazon” și legitimare, încearcă să asimileze
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
un element de selecție a valorilor, la nivel interuman. Dincolo de porțile școlii, cei mai buni sunt cei creativi. Adaptarea la creativitate este indispensabilă. A fi creator însemnă să ai valoare, aptitudini specifice creativității., să știi cum nu știe altcineva să estompezi o situație conflictuală, să demonstrezi calități de bun cooperant, să găsești metode de a trece peste neliniștile pe care le au copiii sau colegii de profesie, să ai la îndemână o tehnică proprie de a asculta, de a ajuta, de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
în ediția definitivă din 2001, unde procedează la o severă revizuire atât la nivelul textelor, operând adesea intervenții substanțiale, cât și prin renunțarea la numeroase poeme din volumele anterioare) un proces intens de conceptualizare. Figurația rustică nu dispare, ci își estompează din asperități, energetismul teluric, mai înainte vehement, e înlocuit de meditația asupra condiției umane. Memoria decantează emoția nostalgic, dezvăluind secvențe de amintiri. Nostalgia obârșiilor devine totodată speranță a continuității generațiilor: „Veți aduna toate dealurile-acum de prăsilă / Și vă veți înmulți
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
al Capitalei. Trimite sporadic, în special traduceri, la „Flacăra”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”. Debutează editorial târziu, în 1969, cu volumul Cântec pe zare. S-a spus că versurile de început ale lui S. conferă un aspect nou peisajului ardelean, „în culori estompate de o tristețe fumurie”, fiind și o poezie a ciclurilor naturii, dominată însă de ezitare, de abstragere din cotidian, rar „luminată de un gând liniștitor” (Emil Giurgiuca). Înrâurit de Ion Barbu, pornind din filonul ilustrat de Riga Crypto și lapona
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
stropit vie, să/ faci un duș și/ să strigi în vis: evan, băieți!... evoe!..., alaiului/ cu cununi de iederă/ mergând pe asini și/ cu ciorchini copți în palme, bețivi/ cu figuri cunoscute, muncitori/ la linie, la întreținere...”. Dimensiunea mitologică se estompează în Inima de raze (1982), unde euforia lasă locul depresiei, iar stilizarea viziunii nu se mai face în direcția euforiei edenice, ci în sensul infernaliilor expresioniste: „dâra asta de sânge dusă până/ la maximum va răci, fericiților, nisipul să/ îl
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
aude ce vorbesc prunii cu fasolea, câinele cu vaca, precum și vocile morților). Din acest punct de vedere, o carență vizibilă a primelor romane este că informația faptică se vede dublată de un comentariu tautologic, care supralicitează semnificațiile textului. Defectul se estompează însă în ultimele narațiuni, astfel încât „vedeniile” se desfășoară acum în stare genuină, epurate de balastul lor interpretativ. Liviu Ioan Stoiciu este un poet original, unul din cei mai înzestrați ai generației sale. El trebuie citit fără prejudecățile puriste de care
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
permită asigurarea traiului cotidian. Așa se explică, de altfel, și scăderea procentului celor salarizați la nivel minimal în prima jumătate a decadei. Respectarea ierahiei salariale în funcție de competențe și atribuții, precum și corelarea cu nivelul productivității muncii au fost criterii cel puțin estompate de hiperinflația care a dominat începutul anilor ’90. Figura 1. Dinamica principalelor venituri ale populației în România După anul 2000, politica veniturilor a fost pentru prima dată, după 1990, gândită unitar, având ca punct central nivelul salariului minim pe economie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
forme de gândire medicală, să urmărim în continuare aspectele gândirii medicale având ca temă suferința psihică, în special din punctul de vedere al psihopatologiei. Dacă în cazul medicinei somatice, acest aspect al „gândirii medicale” ca reflexie asupra suferinței este mult estompat de aspectul somatic-formal la care se face în mod permanent referință, în cazul psihiatriei și mai ales în cazul psihopatologiei situația ne apare complet schimbată. În psihopatologie metoda filozofică pare chiar că înlătură, în mod aparent, gândirea clinică. De fapt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
transformărilor pe care ei le resimt. Limbajul bolnavilor psihici disimulează, relatează sau elaborează fabulativ ceea ce aceștia simt ca nefiresc în raport cu propria lor persoană. În cazul disimulării, bolnavii caută ca prin cele relatate să ascundă, să mascheze sau cel puțin să estompeze pe cât le este posibil, nefirescul pe care-l resimt ca urmare a unor „transformări” ale persoanei lor. În aceste cazuri relatările sunt sărace, simple, caută să evite tema suferinței sau a bolii, mai mult decât atât, caută să convingă interlocutorul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei „nevroze tematice” specifică acestei faze, prin incapacitatea realizării unui progres readaptativ. Această nevroză se caracterizează prin următoarele: atitudini regresive, activități revendicative, tendințe ipohondriace, manifestări de tip isteric. În cazurile cu o evoluție favorabilă activitatea de readaptare progresează, simptomatologia clinică estompându-se. Încărcătura agresivă și de autoacuzare se șterge. Se restabilesc capacitățile de autocontrol și individul își poate relua activitățile, conduitele și relațiile sale obișnuite. 3) Faza de reorganizare Aceasta implică o desprindere completă a persoanei de factorul psihotraumatizant. Faptul echivalează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ci poate fi chiar cauza psihozelor”, subliniind în felul acesta relația dintre tuberculoză și schizofrenie. El remarcă faptul că bolnavii schizofrenici sunt predispuși la tuberculoză pulmonară, la fel cum tuberculoșii pot face schizofrenie. Interesant este însă faptul că apariția tuberculozei estompează tabloul clinic al schizofreniei, la fel cum, acutizarea psihozei schizofrenice este urmată de o scădere a evoluției clinice a tuberculozei. În teza sa de doctorat, Chartier (1899) stabilește următoarele corelații dintre evoluția clinică a tuberculozei și psihozele schizofrenice: - schizofrenia poate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
antisocială. Regresiunea personalității Starea de tensiune psihică duce, în timp, la o epuizare internă a forței psihice a bolnavului, precum și la o îngustare și sărăcire intelectuală prin cultivarea exclusivă a preocupărilor delirante. În timp, delirul își pierde din intensitate, se estompează ca și activitatea generală a bolnavului. Acesta devine apatic, indiferent, inactiv. Interesul pentru „marile probleme” care-l preocupau înainte se reduce sau, dimpotrivă, asistăm la o „retragere martirică” liber acceptată de către bolnav, care se va considera „un mare neînțeles și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt superpozabile? Logic, ele se refuza reciproc și, din acest motiv, nu sunt compatibile. La fel se poate spune despre „rațiune” și „delir”. Rațiunea se întemeiază pe valorile logice de adevăr. Delirul începe acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai mult. Suntem societatea de cartografi imaginată de Jorge Luis Borges; cartografii borgesieni realizează o hartă în care fiecare lucru este reprezentat la scara 1/1, exact prin lucrul respectiv; când imperiul cade și dispare, harta se decolorează, peisajul se estompează progresiv până la albirea hârtiei și nu mai rămâne nimic din ceea ce fusese real și reprezentat - aceasta este hiperrealitatea 9. Ea este „simulare a ceva ce nu există în mod real” (Baudrillard), este o „autentică înșelătorie” (Umberto Eco). Dar lumea în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pot sugera sursele unor diferențe de viziune asupra construirii curriculumului și a alegerii câmpurilor de formare în spațiul paideutic euroatlantic. Este un lucru cert că nici una din aceste orientări nu a neglijat total valorile celeilalte și că distincția s-a estompat aproape complet în ultima jumătate de veac. O dovedește felul în care unii teoreticieni americani tratează de mai multă vreme problematica elaborării curriculumului. Cu oarecare umor, Oliver (1965) asemăna construirea curriculumului cu fotbalul american: T-formation (team-formation) ar avea patru elemente
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tendință mondială referitoare la alcătuirea planurilor învățământului obligatoriu care consta într-o deplasare de la curricula centrate pe discipline la curricula fuzionate, ce nu renunțau însă la un core curriculum, alcătuit din „discipline de bază” (sau fundamentale). Actualmente, această tendință este estompată de eforturile postmoderniștilor de a înlocui modelul „curriculumului unidimensional” cu curricula centrate pe multidimensional man. Programa școlară Programa școlară este al doilea document ca importanță oficială și practică - după planul de învățământ - pentru organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ modern. Programa
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
incomensurabilitatea este și o caracteristică a teoriei critice, ceea ce face ca poststructuralismul și teoria critică să se întâlnească pe „terenul fertil al școlii”. Fatal orientată spre viitor, școala resimte prin senzori specifici apropierea crizelor, dezorientările, devierile 77. Consumerismului capitalist a estompat, până la pierderea semnificației „războinice” și „revoluționare”, lupta de clasă și diferențele dintre clasele sociale. De aceea, în anii ’80, teoria reproducției sociale a fost contestată și catalogată drept simplistă și reducționistă, fiind înlocuită cu teoria rezistenței. În anii ’90 însă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de bună-credință în valorizarea autentică a acestor demersuri. Dacă și-ar fi dorit să concilieze designul instrucțional modern cu gândirea postmodernă, ar fi putut prezenta metodele reale ale celei din urmă. Dar, în acest fel, nu ar mai fi putut estompa caracterul univoc și unilateral al gândirii moderne care fundamentează tehnologia educațională și designul curricular clasic. Nu putem să nu observăm că maniera folosită aici de Wilson este meschină și nepotrivită cu scopul cercetării sale. Însă am prezentat-o ca atare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
comune. Căci o majoritate a populației era confruntată cu aceleași amenințări, deci este vorba despre un fenomen colectiv, care, în plus, a funcționat pe o durată de timp importantă. Or, confruntarea îndelungată cu o situație duce la obișnuință, iar obișnuința estompează latura subiectivă, trăirea internă. De fapt, nici caracterul general al pericolului în chestiune, nici durata sa mare nu elimină frica. Ceea ce se modifică e maniera în care sentimentul de amenințare este tratat în viața psihică. Mecanismele de apărare Maniera în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
curaj care comporta riscuri, poemele cu formă fixă producând aproape inevitabil impresia monotoniei, a repetării mecanice. Rondelul orei fermecate învederează totuși câteva atribute esențiale: „o poezie a intuiției fulgurante, uneori atroce, dar cel mai adesea discrete, de o discreție care estompează deopotrivă și disperări, și entuziasme”, ca și „un remarcabil simț al ritmului”, datorită căruia „poeta strunește admirabil materia verbală, nu prin constrângeri de sens, ci printr-o transcendență muzicală” (Cezar Baltag). Opțiunea pentru clasicitatea formelor și a tonului discursului se
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
nivelul sunetelor și silabelor la cuvinte și chiar propoziții, ceea ce dă o notă dezagreabilă vorbirii, iar comunicarea devine tot mai confuză. • Conduita verbală a deficienților mintal este dominată de caracteristicile emoțional‑afective care nu întotdeauna întregesc conținutul semantic, ci, dimpotrivă, estompează activitatea cognitivă. La acestea se adaugă multe elemente neesențiale și redundante care îngreuiază recepția informației de către auditor și determină ca întreaga comunicare să fie centrată pe sens, și nu pe semnificații. Ca o caracteristică generală, toate categoriile de deficienți mintal
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
preocupat îndeosebi de problematica avangardei literare. Grupaje din versurile sale apar traduse în limbile franceză, germană, maghiară, sârbă etc., în reviste și antologii. Deși P. intră în scena literară cu lirică, o vreme cel puțin „criticul pare să-l fi estompat, în conștiința publică, pe poet” (Ștefan Borbély). Nici coabitarea dintre poezie și critică nu este atât de pașnică pe cât ar lăsa impresia. E drept că poetul practică o formulă mereu în ton cu epoca, dovedind, de la un volum la altul
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
cel politic și social - pe care-l cuprinde cartea. Cu toate aceste stridențe tributare epocii, materialul de viață e atât de pregnant, intuițiile psihologice atât de numeroase, galeria fizionomiilor atât de bogată, încât senzația de minciună și fals istoric se estompează, iar scrierea devine veridică, adică eficace și în plan propagandistic. EUGEN NEGRICI SCRIERI: Mecanicul și alți oameni de azi (în colaborare cu Francisc Munteanu), București, 1951; Povestiri, București, 1955; Străinul, București, 1955; Setea, București, 1958; Cuba, teritoriu liber al Americii
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
monografice”, întinse pe spațiul întreg al unor volume. Denumirea e doar parțial adecvată, și anume în ceea ce se referă la „evul nou”, adus în pagină conform unei paradigme ideologice impuse în epocă. Constituenții scrierilor sale depășesc, totuși, marginile speciei, îi estompează convenționalismul și oportunismul prin lirism, prin digresiuni istorice, sociologice, etnologice, etnografice, prin analize ce dau unor pagini caracter de studiu, într-un cuvânt, prin înfățișări proprii mai degrabă eseului. Cartea Ev nou în Țara Banilor (1961) este deschisă de un
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
cartea lui din 1936, vor fi adăugați imagiștii, gruparea din jurul revistei „Criterion”, tinerii de pe atunci W.H. Auden, Stephen Spender, Dylan Thomas. P. e un spirit clasicist care, nu o dată, se sfiește de propriile preferințe literare și caută să le estompeze printr-o proclamare a adeziunii totale la doctrinele moderne. De altminteri, e o perioadă față de care manifestă o reticență vădită - romantismul. Ciudată atitudine a celui care, alături de Lucian Blaga, O.W. Cisek, Tudor Vianu, Petre Andrei, aduce înaintea conștiinței literare
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]