1,763 matches
-
anumite persoane, îi oferă etnologului, cu deosebire în conjunctura contemporană, o bogăție și o foarte mare diversitate de fenomene sociale. Să mai adăugăm că natura însăși a transformărilor și a inovațiilor tehnologice îi îndeamnă pe antropologi să treacă de la o etnografie a muncii sau a "meseriei" la o etnologie a întreprinderii. Într-adevăr, apelul la competențe diversificate, la o relativă circulație a salariaților în interiorul întreprinderii, dispariția mai mult sau mai puțin rapidă a "corporatismelor" care se reflectă în pierderea auditoriului de către
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în întreprindere și piață constă în faptul că etnologia se află în poziție de instanță de "adevăr" în explicațiile "culturale" privind aceste domenii, în vreme ce emitenții lor se situează voluntar sau inconștient la intersecția dintre științele sociale și gestiune: mai precis etnografia, ca regim de autentificare irecuzabilă, își regăsește aici o virtute și o aură care păreau, nu mai departe de acum zece ani, definitiv pierdute. Prin urmare, dacă întreprinderea poate fi propusă drept câmp de investigație antropologică, este importantă clarificarea amestecurilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
laude cunoștințele practice excepționale ale salariaților ei, regăsind o demnitate într-o "complementaritate" pe cât de pre-ajustată, pe atât de utilitară. Dacă antropologii care s-au angajat în această aventură îndoielnică și efemeră sunt puțini împinși de lipsa unui statut instituțional -, etnografia și "caricaturile ei mimetice" au fost în schimb larg invocate: astfel, li s-a cerut etnografilor să ocupe un post, poziție percepută ca o proximitate maximală în raport cu fundamentele culturale ale întreprinderii, însă deosebit de limitată pentru a aborda ca antropolog raporturile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
continuitate afirmată cu situațiile îndepărtate privilegiate de etnologie; în observarea meselor luate la cantină, a "schimburilor" sau formulelor de rudenie construite în sistem închis, această continuitate e țesută din nou cu răbdare și migală. Două caracteristici se degajă din această "etnografie" a întreprinderii, surprinzându-i pe nenumărați sociologi ai muncii sceptici. Întreprinderea este descrisă pe de o parte ca un univers cultural închis, privat de dispozitivele de reprezentare a personalului și izolat într-o "modernitate" devastatoare; pe de altă parte, ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întreprinderea trebuie să îi atragă) apare în ambele cazuri ca substratul unei reorientări importante față de achizițiile cercetării antropologice. Totuși, dintr-un punct de vedere critic, este de dorit să fie luate în calcul schimbările interne care afectează această înscriere a "etnografiei" ca decriptaj cultural într-un peisaj economicizat în care întreprinderea e acum dominată de piață. Replierea într-o atitudine de denunțare, în numele pervertirii sau al deturnării conceptului, se dovedește cu atât mai superfluă cu cât aceeași cerere sociopolitică în termeni
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
făcut niciodată din terenurile ei de anchetă o arhivare a trecutului încheiat sau pe cale de a se încheia; dimpotrivă, pe aceste terenuri îndepărtate (africane, asiatice, latino-americane), această funcție este delegată mai degrabă etnologilor lumii rurale care s-au specializat în etnografia denumită de "urgență" prin intermediul culegerii de tradiții orale. Spațiul muncii sau cartierele urbane sunt studiate tocmai pentru că sunt considerate locuri esențiale pentru înțelegerea societăților contemporane în globalitatea lor. Există deci o separare netă între etnologia din Franța și etnologia "exotică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
industriale? În unul din numerele sale recente, revista Sciences humaines 91 face un bilanț al științelor organizării. Într-un mare tablel recapitulativ, sunt prezentate "teoriile și gânditorii"; un cadru minuscul, foarte semnificativ pentru poziția periferică și subordonată a disciplinei, prezintă "etnografia organizațiilor" în felul următor: "încă incipientă, ea pune accentul pe fenomenele simbolice (putere, teritoriu, cultură), ritualuri, interacțiuni cotidiene...". Celorlalte discipline le sunt atribuite ambițiile teoretice care le caracterizează efectiv; etnologiei îi este rezervată pe de o parte decriptarea simbolurilor, pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fără drept de apel favorizate de fragmentarea câmpurilor de cercetare și de explozia obiectelor, puțin compatibile cu o antropologie care pare a conserva o ambiție de totalizare. Incertitudinile care decurg de aici se traduc prin inflația utilizării autosuficiente a termenului etnografie, pe de o parte; prin înmulțirea considerabilă a publicațiilor având drept temă de gândire alteritatea, pe de altă parte; prin omniprezența anumitor unități minimale precum ritul sau decodajul reprezentărilor și simbolurilor, în cele din urmă. Aceste trei mișcări, care se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aceeași dorință de a indica o ancorare disciplinară incontestabilă și de a evidenția permanența unui nucleu științific care pare a ieși intact din zdruncinarea vechilor certitudini epistemologice. Se pare însă că nu este necesară întoarcerea la fascinația pentru termenul de etnografie. Reapariția acestuia caracterizează de altfel atât o antropologie lipsită de perspective, cât și sociologia americană derivată din Școala de la Chicago sau diversele curente ale sociologiei franceze care se inspiră mai mult sau mai puțin direct de la aceasta din urmă. Ea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cât și prin articularea cu relațiile familiale, de vecinătate, sau chiar prin raporturile întreținute cu instituțiile de stat, cu organizațiile asociative, politice sau religioase etc. O investigație etnologică în întreprindere nu poate de fapt cum are tendința de a proceda etnografia spațiilor de muncă în manifestarea ei disciplinară antropologică sau sociologică să limiteze abordarea și analiza raporturilor de muncă la modalitățile interne de supunere, de organizare a întreprinderilor, de distribuire și de instrumentalizare a deprinderilor tehnice. Pentru a nu oculta transformările
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca obiect de studiu organizația. Referința, dacă ar fi fost introdusă în acest dosar din Sciences humaines, ar fi trebuit să fie britanică (cf. S. Wright [ed.], Anthropology of Organizations, Routledge, Londra, 1994); demersul nu are însă nicio legătură cu "etnografia organizațiilor" așa cum este descrisă în această revistă. 93 M. Kilani, Introduction à l'anthropologie, Payot-Lausanne, Lausanne, 1996 (ediția I, 1992). 94 Efectele de modă la care sunt supuse titlurile lucrărilor sunt semnificative în ce privește evoluția genului. Succedând clasicelor de tipul Societatea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe baza Întregii istorii spirituale a omului din neolitic și până În zilele noastre. Pentru deplina Înțelegere a operei lui M. Eliade, perspectiva globală este indispensabilă. Scrisă de-a lungul a șase decenii, opera sa cuprinde: studii de istoria religiilor, antropologie, etnografie, folclor, mitologie, lucrări de indianistică, literatură, memorialistică, jurnalistică. Lucrările sale științifice au atras atenția cercetătorilor Încă de la Început, suscitând curiozitatea unui numeros public, fascinat de ideile și de noutatea interpretărilor sale. Autorul impresiona prin erudiție, prin capacitatea de a pune
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
nedeterminată), somatică: disconfort, entuziasm, înroșire, transpirație, tremur, palpitații, senzații sexuale. Din acest punct de vedere, arta și bunurile culturale în general au efecte asupra corpurilor. Mauss a notat într-un text clasic despre tehnicile corpului, dar și în Manualul de etnografie (1967) că există o relație străveche între corp și cultură, între corp și estetică. Arta însăși este, după el, la origine, o activitate a corpului: cosmetică, podoabe, dans (care determină mișcarea), dramă (care emoționează), literatură orală (care este recitată și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ci mai mult de psihologia experimentală (Bouveresse, 1998). Ea permite descrierea "experienței estetice" așa cum o resimte individul. Încearcă să măsoare emoțiile, senzațiile. Se pot filma, înregistra și studia fenomene de consens, compromis, conflict; • observația in situ, care se apropie de etnografia clasică, este realizată prin urmărirea parcursului expozițiilor. Se ajunge la tipologii stabilite în funcție de statistica deplasărilor și atitudinilor vizitatorilor (Véron și Levasseur, 1983; Passeron și Pedler, 1991). Ea permite considerarea practicilor ca moduri de angajare a corpurilor (Hennion, 2000; Bessy și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
metodă articulată pentru folosirea unei versiuni pure a strategiei de cercetare abductive, așa cum susține Schütz. Dar există acum recunoașterea unei diversități de tradiții în ceea ce am numit abordarea interpretativă a investigației sociale. Acesta include un amestec de hermeneutică, fenomenologie, etnometodologie, etnografie și teorie fundamentată. Fiecare are particularitățile ei evidențiate în termenii obiectivelor cercetării, logicii investigației și metodelor de colectare a datelor și de analiză a acestora. Fiecare metodă de reducere și analiză selectată trebuie să fie identificată, descrisă pe scurt și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
comandate reducerea este de 10 %; • pentru 3 cărți comandate reducerea este de 15 %; • pentru 4 cărți comandate reducerea este de 20 %; • pentru 5 cărți comandate reducerea este de 25 %; • peste 10 cărți comandate reducerea devine 30 %. Colecția DIDACTICA • Manual de etnografie, Marcel Mauss, 192 pag., 152.000 lei • Mass media, astăzi, Dorin Popa, 360 pag., 150.000 lei • Medicina internă, Rodica Petrovanu et al., 256 pag., 115.000 lei • Metodele în sociologie, Henri Peretz, 152 pag., 110.000 lei • Monetarismul în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
iarba, zilele lui ca floarea câmpului...” referitoare la Botanica populară, trimițându‐i și „O Listă de 352 insecte ce am cules” pentru studiul folcloric „ Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor”. Despre Tudor Pamfile, apreciat ca a „doua figură” a etnografiei românești, după S.Fl.M, el i‐ a dedicat profesorului un volum despre sărbători la români, trimițându‐i nu numai cărțile sale publicate ci și un important volum de material folcloric și etnografic din Țara de Jos ‐ găzduite în cele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ediție anastatică revista „Ion Creangă"." Constantin Coroiu scrie și publică următoarele: La Bârlad, va fi tipărită în ediție anastatică Revista „Ion Creangă" În 1908 apărea la Bârlad revista „Ion Creangă", publicație „de limbă, literatură și artă populară", coordonată de părintele etnografiei românești Tudor Pamfile. Revista a apărut timp de 13 ani, fiind apreciată de marile personalități ale culturii noastre, între care însuși Nicolae Iorga, care o considera ca fiind cea mai valoroasă culegere de creații folclorice din toate ținuturile locuite de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ori decât o viață t ot românească.” Redacția și administrația în Bârlad, strada Cor bului. Administratorul revistei era V.C. Nicolau. Revista preconiza un Institut pentru Studiul Europei Sud‐estice și a realiza, în parte, un Muzeu regional de istorie și etnografie al Tutovei (Din Revista „Miron Costin” nr. 7). 375 Ca întemeietori și susținători ai revistei Miron Costin dar și colaboratori sunt cunoscuții: slt. Angelescu, Alex Ecsarhu, Căpitan P. Gane, H. Gherghely, Lt. L. Ghika - Brigadier, M. Lupescu, C.N. Mateescu, T.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lui Dumitru Marin, unul din cei ce au pus o pietricică la temelia Festivalului umorului <<C. Tănase>>, ctitorul televiziunii vasluiene, o strângere de mână din partea vasluianului Valentin Silvestru". - sept. 1994, (ediția a 13-a a Festivalului) 4. Dan Ravaru - Folclor, Etnografie, Istorie locală vol.I - "Domnului Dumitru Marin, cu bucuria că mai 356 există pe lângă spațiul geografic comun și un spațiu de spiritualitate comun". - 1998 5. Mircea Dinescu - Pamflete vesele și triste - "Cu totală simpatie" - 29 iulie 2001 (Vetrișoaia - Vaslui, schimb
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
limbi străine și doctorat, Universitatea din București. Colaborează la Adevărul, Anuarul Institutului de Istorie, A. D. Xenopol, Clepsidra, Cronica, Clopotul, Gazeta de vest, Îndrumătorul cultural, Meridian (Vaslui Bârlad), Vlăstarul. Publică peste 80 de studii și articole pe teme de istoria învățământului, etnografie, folclor, istorie literară. Înființează la Vaslui primul post de televiziune din Moldova și primul post de radio din Vaslui și Bârlad. Tip. Tudor Pamfile și Revista Ion Creangă, 1998, Zăpada pe flori de cireș, 1999, TV.V - 15 ... explozia, 2006
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și dezvoltarea economico-socială, aceasta poate fi asimilată unui sistem cibernetic, în cadrul căruia se manifestă, în anumite limite, procese de autoreglare. Sistem de trăsături specifice, populația<footnote Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană care se caracterizează prin comunitate de limbă, teritoriu, cultură, tradiții și mod de trai, prin conștiința apartenenței etnice etc. Națiunea este forma superioară de comunitate umană, specifică epocii moderne și contemporane
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
socială include pe lîngă gramatica gestuală strategiile proxemice și parametrii verbali, care examinate împreună se constituie ca prolegomene la o semiotică a acțiunii. 8.2. Incidente în diacronia gestualității Literatura consacrată gestualității este imensă și provine din variate domenii, precum: etnografie, psihologie, antropologie, filosofie, istorie. Din multitudinea de aspecte am reținut cîteva, în acord cu preocupările semioticii actuale. Pe urmele lui Frazer și Malinowski, G. Cocchiara (în Il linguaggio del gesto) analizează geneza gestualității în context ritual (rugăciunea ca gest primordial
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]