957 matches
-
Furtună, REF, 1968, 3; Gheorghe Macarie, Basmele lui D. Furtună, ATN, 1970, 7; Bârlea, Ist. folc., 410-412; L-au cunoscut pe Dumitru Furtună, îngr. Gheorghe Macarie, Filaret Furtună, Ionel Bejenaru și Filaret Aprotosoaie, pref. Gheorghe Macarie, Botoșani, 1996; Datcu, Dicț. etnolog., I, 279-280. I.D.
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
115-132, III, București, 1969; Constantin Boroianu, Un memorialist italian din secolul al XVII-lea despre Valahia, AUB, limba și literatura română, 1970, 1; Alexandru Popescu, Interpretări etnologice la „Revoluțiile Valahiei” de Antonio Maria del Chiaro, REF, 1978, 2; Datcu, Dicț. etnolog., I, 219-220. I.D.
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
valorilor identitare ale spiritualității românești. D. a elaborat Dicționarul folcloriștilor (I, 1979, în colaborare cu Sabina-Cornelia Stroescu; II, 1983), o lucrare de pionierat în domeniu. După două decenii, revine cu o nouă ediție, îmbogățită cu trei sute de articole, intitulată Dicționarul etnologilor români (I-III, 1998-2001). Printr-o documentare temeinică, cu o remarcabilă putere de sinteză și ascuțită percepție a trăsăturilor definitorii, autorul relevă concis și edificator profilul fiecărui folclorist român. Dicționarul se definește, în bună măsură, și ca o lucrare de
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
decenii a cercetat și editat (în trei volume) scrierile lui Petru Caraman (I-III, 1987-1985, în colaborare cu Viorica Săvulescu), a dat în 1999 o Introducere în opera lui Petru Caraman, studiu dens, în care propune un portret al marelui etnolog, precum și considerații asupra principalelor studii ale acestuia despre cântecele bătrânești, doină, colindat și descolindat, despre simbolistica eminesciană. Într-un alt studiu, Un mit - Toma Alimoș (1999), consideră că mitologia românească este reprezentată, pe lângă Miorița și Meșterul Manole, și de balada
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
Neamul românesc pentru popor” (1932-1940). Pe lângă stabilirea textelor după criterii filologice, D. a alcătuit și o utilă bibliografie privind scrierile lui N. Iorga despre Basarabia. SCRIERI: Dicționarul folcloriștilor, I, București, 1979 (în colaborare cu Sabina-Cornelia Stroescu), II, București, 1983; Dicționarul etnologilor români, București, I-III, 1998-2001; Introducere în opera lui Petru Caraman, București, 1999; Un mit - Toma Alimoș, București, 1999; Sub semnul Minervei, București, 2000; Repere în etnologia românească, București, 2002. Ediții: Miorița. Balade populare românești, introd. edit., București, 1966; Soarele
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
ALA, 1995, 294, 1997, 387; Mircea Anghelescu, Clasicii noștri, București, 1996, 186-189; Teodor Vârgolici, Sărbătoarea Crăciunului la români, ALA, 1997, 399; Dicț. scriit. rom., II, 27-29; Ion Șeuleanu, Imaginea în oglindă a etnologiei românești, ST, 1999, 2; Teodor Vârgolici, „Dicționarul etnologilor români”, ALA, 1999, 458; Petru Ursache, „Dicționarul etnologilor români”, CL, 1999, 6; Viorel Cosma, „S-a făcut lumină în folclorul românesc”, „Rampa”, 1999, 106-107; Al. Săndulescu, „Dicționarul etnologilor români”, RL, 1999, 33; Otilia Hedeșan, „Introducere în opera lui Petru Caraman
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
noștri, București, 1996, 186-189; Teodor Vârgolici, Sărbătoarea Crăciunului la români, ALA, 1997, 399; Dicț. scriit. rom., II, 27-29; Ion Șeuleanu, Imaginea în oglindă a etnologiei românești, ST, 1999, 2; Teodor Vârgolici, „Dicționarul etnologilor români”, ALA, 1999, 458; Petru Ursache, „Dicționarul etnologilor români”, CL, 1999, 6; Viorel Cosma, „S-a făcut lumină în folclorul românesc”, „Rampa”, 1999, 106-107; Al. Săndulescu, „Dicționarul etnologilor români”, RL, 1999, 33; Otilia Hedeșan, „Introducere în opera lui Petru Caraman”, O, 1999, 9; Ion Taloș, Profil de editor
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
Imaginea în oglindă a etnologiei românești, ST, 1999, 2; Teodor Vârgolici, „Dicționarul etnologilor români”, ALA, 1999, 458; Petru Ursache, „Dicționarul etnologilor români”, CL, 1999, 6; Viorel Cosma, „S-a făcut lumină în folclorul românesc”, „Rampa”, 1999, 106-107; Al. Săndulescu, „Dicționarul etnologilor români”, RL, 1999, 33; Otilia Hedeșan, „Introducere în opera lui Petru Caraman”, O, 1999, 9; Ion Taloș, Profil de editor, RL, 2003, 23; Petru Ursache, Un reper, CL, 2003, 6; Al. I. Amzulescu, Contribuție substanțială și perseverentă, CC, 2003, 6-8
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
populari”, AAF, 1983; Ion Șeuleanu, Ion Diaconu (1903-1984), AAF, 1987; N. Constantinescu, Ion Diaconu, „Ținutul Vrancei”, LL, 1990, 269-272; Dumitru Pop, Ion Diaconu, „Ținutul Vrancei”, AAF, 1991-1993; Paula Bălan Diaconu, Ion Diaconu. O viață dăruită Vrancei, Iași, 1998; Datcu, Dicț. etnolog., I, 229-232. I.D.
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
personalități ca Mihail Sadoveanu, Anton Holban, Artur Gorovei, Virgil Tempeanu, Aurel George Stino, Nicolae Labiș ș.a. Edițiile Simion Florea Marian și corespondenții săi (1991) și Simion Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări (1997) relevă, pe de o parte, universul preocupărilor etnologului bucovinean și, pe de alta, prețuirea de care s-a bucurat din partea a numeroși contemporani ai săi. SCRIERI: Știința în Bucovina. Ghid biobibliografic (în colaborare), II-III, Suceava, 1983-1984; Pagini bucovinene (1982-1986). Indice bibliografic (în colaborare), Suceava, 1987; Lovineștii, îngr. și
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
Dora d’Istria și unitatea românilor, AAR, memoriile Secției de filologie, literatură și arte, t. X, 1988; George Lăzărescu, Prezențe românești în Italia, București, 1995, 92-106; Cornelia Bodea, Dora d’Istria Through American Eyes, „Revista româno-americană”, 1998, 1; Datcu, Dicț. etnolog., I, 237-238. I.D.
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
colaborare cu Lazăr Lădariu). Repere bibliografice: Cioculescu, Itinerar, III, 249-253; Mircea Popa, Serafim Duicu, „Pe urmele lui Petru Maior”, ST, 1991, 2-3; Andrei Grigor, Serafim Duicu, „Dicționar de personaje dramatice”, L, 1995, 42-44; Dicț. scriit. rom., II, 162-163; Datcu, Dicț. etnolog., I, 242-243. I.D.
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
, Paul P. (4.VI.1948, București), etnolog. Este fiul Doinei (n. Dobo) și al lui Paul Drogeanu, profesor universitar. După absolvirea Liceului „M. Eminescu” (1962-1966) și a Facultății de Limba și Literatura Română (1967-1972) a Universității din București, a lucrat ca cercetător la Institutul de Etnografie și
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
în calitate”, „un mod de a fi valoare”, un principiu cultural iradiant. De aceea este preocupat mai ales de conturarea unei etnologii a fericirii, subscriind opiniei lui Karl Kerényi, care spusese, încă din 1938, că sărbătorescul a „ scăpat cu totul etnologului”. Autorul investighează așadar comportamentul festiv, pentru că esența sărbătorii este „sărbătorescul de dincolo de o anume sărbătorire”. Contează, în viziunea sa, „modul de viață sărbătoresc”, „principiul cultural al sărbătorescului”, sărbătorescul fiind „esențialitate a gestului festiv și sentiment al lui”. Autorul vede în
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
sale la 29 mai de către foștii săi elevi și colegi, București, 1927; Gh. Cardaș, Petre Dulfu, „Albina”, 1936, 17; Petre Pușcașu, Vasile Alecsandri și Petre Dulfu, „Buletin științific”, seria A, Baia Mare, 1971, 171-178; Dicț. scriit. rom., II, 163-164; Datcu, Dicț. etnolog., I, 243. I.D.
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
Artur Gorovei (1864-1951). Cu privire la activitatea sa entografică și folclorică, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1981, 493-508; Lucia Berdan, Artur Gorovei și Academia Română, AC, 1991, 11; Gheorghe Vrabie, Artur Gorovei la Cercul de studii folclorice în 1948, REF, 1995, 4; Datcu, Dicț. etnolog. I, 300-302; Dicț. scriit. rom., II, 431-435; Datcu, Repere, 60-103. I.D.
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
, Ștefania (12.II.1908, Craiova - 29.III.1978, București), etnolog. După ce în anul 1927 își trece examenul de bacalaureat la Liceul „Regina Elisabeta” din Craiova, este studentă la Facultatea de Filosofie și Litere din București, unde obține, în 1930, licența. Între 1930 și 1932 urmează cursuri de doctorat în sociologie
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
Turnu Măgurele, 1932, 95-98; Petre Vlădescu, „Moțodel”, roman de Florian Cristescu, CRE, 1934, 2190; Ion Molea, „Moțodel”, roman de Florian Cristescu, ȚA, 1934, 549; Predescu, Encicl., 236; Ion Segărceanu, Oameni, stele, flori, București, 1986, 79-80; Cristea, Teleorman, 194-196; Datcu, Dicț. etnolog., I, 203; Florin Faifer, Povestitorul, CL, 1999, 4. F.F.
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
CUCEU, Maria (12.VIII.1947, Cărăsău, j. Bihor), etnolog. Este fiica Evei (n. Rif) și a lui Dumitru Colțea, profesori. După cursurile Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș, face studii universitare de filologie la Cluj, devenind profesoară de liceu și apoi cadru didactic la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca. Este
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
5; Paul H. Stahl, Ion Cuceu, Maria Cuceu, „Vechi obiceiuri agrare românești”, „Études et documents balkaniques et meditéranéens”, 1989, 195-196; Nicolae Bot, „Vechi obiceiuri agrare românești”, REF, 1989, 4; Eugenia Bârlea, „Vechi obiceiuri agrare românești”, AAF, 1991-1992, 500-501; Datcu, Dicț. etnolog., I, 206-207. I.D.
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
, Ion (23.VII.1941, Giurtelecu Hododului, j. Satu Mare), etnolog. Este fiul Floarei (n. Pop) și al lui Vasile Cuceu, țărani. După ce a absolvit cursurile Liceului Teoretic „Gheorghe Șincai” din Baia Mare și pe cele ale Facultății de Filologie din Cluj-Napoca, este succesiv, tot aici, cercetător principal la Arhiva de Folclor
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
Cuceu, „Vechi obiceiuri agrare românești”, „Études et documents balkaniques et meditéranéens”, 1989, 195-196; Ion Șeuleanu, Vocația cercetării, TR, 1989, 11; Nicolae Bot, „Vechi obiceiuri agrare românești”, REF, 1989, 4; Eugenia Bârlea, „Vechi obiceiuri agrare românești”, AAF, 1991-1993, 500-501; Datcu, Dicț. etnolog., I, 205-206. I.Ș.
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
de categorii. Descrierea normelor comunităților din Mărginimea Sibiului încearcă să folosească această abordare metodologică pentru explicarea sistemului normativ instituit și asumat, care reprezintă un domeniu relevant pentru nivelul de civilizație al unei națiuni. Repere teoretice Între procedurile generale ale unui etnolog se includ, de regulă, următoarele etape: - definirea domeniului cognitiv; - descrierea obiectelor, a faptelor sau realităților incluse în acest domeniu; - determinarea acelor obiecte care sunt grupate într-o anumită categorie și a acelora distincte/care nu sunt incluse; - formularea regulilor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diversitatea corespondenților, ce nu sunt, cum, poate, s-ar fi așteptat unii, doar sociologi și statisticieni, domenii în care s-a remarcat cu deosebire Anton Golopenția, ci și eseiști (Emil Cioran, N. Argintescu-Amza, Vasile Băncilă), muzicologi (C. Brăiloiu, H. Brauner), etnologi (Petru Caraman), scriitori (Emanoil Bucuța). O serie de scrisori ale lui Anton Golopenția sunt bogate în referințe privind anii săi de studii în Germania, ani în care se caută și se întreabă ce drum să apuce, ani în care îndoielile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Simion Florea Marian i-a oferit informații amănunțite despre sărbătorile din Banat. SCRIERI: Topografia satului și hotarului Măidan (în colaborare cu Sofronie Liuba), cu un studiu de At. M. Marienescu, Caransebeș, 1895. Repere bibliografice: Dicț. lit. 1900, 445-446; Datcu, Dicț. etnolog., II, 5. L.Cș.
IANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]