926 matches
-
vedere formal se îndeplinesc toate criteriile moderne de științificitate, Malinowski se ferește în final să considere magia (și, implicit, divinația) ca fiind știință. Pentru el, magia este o pseudoștiință. Faptul este observabil și în cazul cercetătorilor din domeniul antropologiei și etnologiei care, adesea, evită să recunoască public acest fapt. Și aceasta, în condițiile în care, în cazul unor discuții informale, unii au curajul să afirme că, pentru un timp determinat, științele cu pricina reprezentau o certitudine și o soluție acceptată 169
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Am preluat esențialul din scrierile oculte, făcând o sinteză a aspectelor ce se aseamănă între ele, pentru a justifica unitarismul vrăjitoriei și, mai ales, al artei disimulării"183. De partea cealaltă, cercetările care vin dinspre domeniul antropologiei sociale și culturale, etnologiei și istoriei au rămas puncte de referință în domeniu 184. Cercetările sociologice actuale în domeniu sunt mult mai evidente în spațiul Europei Occidentale și al Americii. Cazul Michel Gauchelin a devenit celebru prin încercarea sa de a stabili corelații statistice
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
două modalități de a fi în lume, două situații existențiale asumate de om de-a lungul istoriei. Aceste moduri de a fi în Lume nu interesează doar istoria religiilor sau sociologia, ele nu constituie doar obiect de studiu istoric, sociologic, etnologie. În ultimă instanță, modurile de a fi sacru și profan depind de diferitele poziții pe care le-a cucerit omul în Cosmos; ele îl interesează atât pe filosof, cât și pe oricare cercetător dornic să cunoască dimensiunile posibile ale existenței
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aceste practici, se constată și o diluare a conținutului, o "kitschizare" a lor. Capitolul 16 RECLAMĂ ȘI PUBLICITATE. DESPRE KITSCH ȘI ȘARLATANIE ÎN PRACTICILE DIVINATORII CONTEMPORANE Practicile divinatorii populare, autohtone, așa cum sunt ele prezentate în numeroasele scrieri de antropologie și etnologie, au astăzi o circulație mai restrânsă. În spațiul românesc regăsim o mare varietate de forme divinatorii, multe fiind importuri destul de recente. Concret, distingem trei tipuri de manifestări ale fenomenului: 1) formele populare, autentice, care, deși au suferit unele modificări (fenomene
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și nefavorabile, vrăji, spirite malefice, spirite benefice etc.317), până la încercarea de a pune laolaltă credințe și practici dintre cele mai diverse. În astfel de scrieri sunt prinse în același sistem explicativ cunoștințe din domenii extrem de variate fizică, medicină, antropologie, etnologie, religii. Aici stau alături divinități și ritualuri incompatibile între ele. Constatăm, de asemenea, folosirea abuzivă și necontrolată a unor termeni cu conotații clare (clarviziune, divinație, magie, vrăjitorie, descântec, șamanism, ritualuri etc.), paralel cu încercarea de afișare a științificității materialelor și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o valorizare magico-religioasă. Proveniența sa accentuează legătura cu sacrul și rolul pe care îl are în ansamblul ritual: purifică, primenește, curăță. La fel de importantă este și apa nevorbită sau neîncepută. Motivul apei neîncepute este deja unul clasic, analizat în lucrările de etnologie românească. Secvența nr. 14 10.10-10.44 "Dacă mata ti caini cî ti doari ceva aici sau ti doari aici sau uni ti doari eu acolo îl torn, nu numa' deasupra capului. Dacă ti dor mânurili întorci mânurili așa; dacă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
French Test of over 1000 Sports Champions, Amherst, New Work, Prometheus, 1996. BERDAN, Lucia, "Practici magice augurale și de divinație în obiceiurile de naștere", Anuarul arhivei de folclor, XV-XVII, 1994-1996, Cluj-Napoca, 1997, nr. 1-2. BERDAN, Lucia, Fețele destinului. Incursiuni în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, Ed. Universității "Al.I. Cuza", 1999. BERGER, Peter, LUCKMAN, Thomas, Construirea socială a realității, București, Ed. Univers, 1999. BERNEA, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, București, Ed. Humanitas, 1997. BIBLIA după Septuaginta
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dans l'Antiquité classique (Grèce, Etrurie et Rome), Paris, 1963. BOIA, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, traducere de Tatiana Mochi, București, Ed. Humanitas, 2000. BONCOMPAGNI, Solas, Lumea simbolurilor, București, Ed. Humanitas, 2003. BONTE, Pierre, IZARD, Michel (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, traducere de Smaranda Vultur și Radu Tăutu, Iași, Ed. Polirom, 1999. BOUCHÉ-LECLERCQ, Auguste, Istoria divinației în Antichitate, vol. I, traducere de Cristina Dinescu și Raluca Popescu, București, Ed. Symposion, 1999. BOURDIEU, Pierre, "La production de la croyance", în rev
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
2003. GAVRILUȚĂ, Cristina, Sacrul și californizarea culturii, București, Ed. Paideia, 2008. GAVRILUȚĂ, Nicu, Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului, cuvânt înainte de Ștefan Afloroaei, Iași, Ed. Polirom, 1998. GÉRAUD, Marie-Odile, LESERVOISIER, Olivier, POTTIER, Richard, Noțiunile-cheie ale etnologiei, Iași, Ed. Polirom, 2001. GHERMAN, Traian, Meteorologie populară, Blaj, 1928. GHINOIU, Ion, Vârstele timpului, București, Ed. Meridiane, 1988. GINZBURG, Carlo, Istorie nocturnă. O interpretare a sabatului, traducere de Mihai Avădanei, postfață de Valeriu Gherghel, Iași, Ed. Polirom, 1996. GOFFMAN, Erwing
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
precum Auguste Bouché-Leclercq, Istoria divinației în Antichitate, Jean-Pierre Vernant, L. Vandermeersch, J. Gernet, J. Bottéro, R. Crahay, L. Brisson, J. Carlier, D. Grodzynski, A. Retel-Laurentin, Divination et rationalité, André Caquot, M. Leibovici, La Divination, Pierre Bonte, Michel Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, iar la noi Antoaneta Olteanu, Ivan Evseev etc. 57 Problematica divinației și utilitatea sa în lumea antică este dezbătută de Cicero în Despre divinație, ed. cit., p. 69. Autorul face un amplu inventar al personalităților antice (preoți, filosofi
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
acțiune, un eveniment. Mai mult, așa cum am văzut, ele deveneau un criteriu al activităților pe care le desfășurau. 69 S. Florea Marian, Nașterea la români. Studiu etnografic, București, Ed. Göbl, 1892, pp. 96-97. 70 Lucia Berdan, Fețele destinului. Incursiuni în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, Editura Universității "Al.I. Cuza", 1999, p. 59. 71 Gheorghe Pavelescu, "Cercetări folclorice în județul Bihor", în Anuarul Arhivei de folclor, VII, Cluj, 1945, pp. 59-61. Aceeași temă a ritualurilor schimbării numelui a fost
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Florin Iorga, studiu introductiv de Nicu Gavriluță, Iași, Ed. Polirom, 1997, p. 222. 106 Max Weber, Sociologia religiei. Tipuri de organizări comunitare religioase, traducere de Claudiu Baciu, București, Ed. Teora, p. 55. 107 Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, traducere coordonată de Smaranda Vultur și Radu Răutu, Iași, Ed. Polirom, 1999, p. 553. 108 Ne referim aici la acele forme divinatorii revelate sau mediate de diferite semne. În primul caz, cel al revelației, mesajul poate fi unul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Peretz, Metodele în sociologie. Observația, traducere și studiu introductiv de Cristina Gavriluță, Iași, Editura Institutului European, 2002; Henri Stahl, Teoria și practica investigațiilor sociale, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1974, Marie-Odile Géraud, Olivier Leservoisier, Richard Pottier, Noțiunile-cheie ale etnologiei, traducere de Dana Ligia Ilin, Iași, Ed. Polirom, 2001; Vasile Miftode, Tratat de metodologie sociologică. Tehnici de investigare de teren. Elaborarea proiectelor de intervenție, Iași, Ed. Lumen, 2003; Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, ed. cit. 134
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de funcționare, după ce am demonstrat că simbolizarea mitică ascunde un sens care poate fi definit, este important să prezentăm evoluția istorică a simbolului central al lui "Dumnezeu". Partea aceasta istorică a lucrării de față reclamă efectuarea unei incursiuni în domeniul etnologiei și al sociologiei. Aceste discipline au acumulat o multitudine de detalii asupra vieții popoarelor care au creat miturile. Ele ai încercat totodată să găsească cadrul pentru a grupa detaliile acestea. Ca să nu ne pierdem în labirintul detaliilor, va trebui să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
din Montpellier (Franța). Colaborează la „Anuarul Arhivei de Folclor” (serie nouă), „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Cronica”, „Demos” (Berlin), „Dacoromania” (Germania), „Etnographia” (Ungaria), „Familia”, „Folclor literar”, „Limbă și literatură”, „Marisia”, „Revista de etnografie și folclor”, „Steaua”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș. a. Activitatea de folclorist și etnolog a lui P. este bogată, privind majoritatea aspectelor culturii populare. Ea poate fi compartimentată în mai multe secțiuni, între care teoria generală a folclorului, metodologia cercetării, categorii și motive folclorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
1856, s-a despărțit de soț și a plecat în Occident, stabilindu-se în Elveția, la Arau. Opera sa a fost variată, ea cuprinzând teme de istorie, politică socială, economie politică, religie, feminism, poezie populară sau pagini de istorie, etnografie, etnologie și folclorul popoarelor din Balcani, publicate în limbile franceză, italiană, greacă, rusă, germană și engleză. În corespondența cu Giuseppe Garibaldi își expune ideile politice, propunând un plan de federație, formată din state independente, în Balcani care să cuprindă pe italieni
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
2 / 1979, 6 / 1980, 10 / 1980, 2 / 1981, 6 / 1983, 6 / 1985, 5 / 1988, 1/ 1990 Studii și cercetări Muzeul Satului, vol. II, București, 1981 Studii și cercetări CIBINIUM Muzeul Tehnicii Populare, "Dumbrava Sibiului", Sibiu, 1974-1978 Studii și comunicări de etnologie, Tomul VIII, serie nouă, Editura Academiei Române, București, 1994 Supliment al Analelor Universității Al. I. Cuza, Iași, vol. I, II, 1998 The Sandvig Collections, Guidebook, "Știința, tehnica și arta conservării și restaurării patrimoniului cultural", Lillehammer, 1977 ABROUGUI, M., Evolution des conception
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
grad variabil de complexitate. Analiza structurilor și funcțiilor duce de multe ori la prognoze privind comportamentul sistemic. Conceptul de teorie sistemică este utilizat în diferite discipline științifice, precum informatică, fizică, electrotehnică, pedagogie, chimie, geografie, biologie, logică, matematică, fiziologie, sociologie, psihologie, etnologie, semiotică, filologie și desigur filozofie. Există trei concepte fundamentale în teoria sistemelor:37 * Sistem reprezintă o entitate cu granițe determinate, în interiorul cărora energia fizică și mentală(psihologică) este schimbată mai mult decât în afara acestor granițe; * Sistem închis este acel sistem
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sens, C. Rădulescu-Motru aduce argumente sistematice subordonate schemei determinismului prin finalitate și acordate ipotezei personalismului energetic, așa cum a fost ilustrat în acest capitol și cum va fi ilustrat mai departe, dar și exemple din lucrările de antropologie culturală, antropologie socială, etnologie etc. În capitolul Sufletul mistic din Personalismul energetic, C. Rădulescu-Motru îl citează, printre alții, pe L. Lévy-Bruhl. Punctul de vedere al lui Lévy-Bruhl este apropiat de cel al lui C. Rădulescu-Motru. Mistică poate fi, socotește sociologul francez, activitatea mentală: Pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru pe sistemul de aptitudini care definesc munca omului primitiv; căci ceea ce definește o formă stabilă a energiei personalizate, după socotința sa, este munca. Filosoful român găsește în operele lui Lévy-Bruhl și în general în lucrările de antropologie culturală, etnologie, sociologia comunităților arhaice, probe pentru ideea sa privind existența unei prime întruchipări umane în forma sufletului mistic. Personalitatea misticului este, sub aspectul structurii sale, ca orice alt tip de personalitate; ea constituie o unitate umană de existență. Ea vine oarecum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
1933, 2-4; Nicolae Dunăreanu, Figuri contemporane din Basarabia, Chișinău, 1939, 122; Predescu, Encicl., 790; Gherasim Pintea, N. P. Smochină, „Transnistria”, 1941, 13; Iordan Datcu, Nichita P. Smochină, etnograf al românilor transnistrieni, REF, 1993, 1-2; Grigore Botezatu, Nichita Smochină, „Revista de etnologie” (Chișinău), 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 25-26; Rusu, Membrii Academiei, 491; Datcu, Dicț. etnolog., II, 213-214; Datcu, Repere, 227-245. Gr. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
și pin's. Forța umorului popular al istoriilor și glumelor este, adesea, un puternic vector al stereotipurilor sociale, rasiale și naționale, dar și un instrument deloc de neglijat pentru a ironiza regimurile politice. Astfel, comunicarea politică trece prin riturile cărora etnologii le-au demonstrat universalitatea 6 și manifestările tipice asemeni riturilor consensuale și riturilor de înfruntări 7. Alegerile care asigură o formă de comunicare între guvernanți și guvernați nu se prezintă ca un act ritual de participație 8? În cele din
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și la coregrafia folclorică, la arta populară sau la unele practici arhaice de natură magică. Studiul imaginarului presupune o pregătire multidisciplinară și ideală ar fi cercetarea în echipe din care ar trebui să facă parte specialiști în literatură comparată, în etnologie, în antropologie, în lingvistică și poetică, în psihologie, în filosofie, în istoria religiilor, în științe sociale și politice, în muzică, arte plastice ș.a. Cariera didactică, în învățământul preuniversitar, a candidatei i-a limitat, prin forța împrejurărilor, specializarea și documentarea, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
langage, Théorie de la poéticité, Châpitre IV, Néutralisation et dé-néutralisation , Édition Flammarion, Paris, 1979. COHEN, Jean, Structure du langage poétique, Édition Flammarion, Paris, 1966. COMAN, Mihai, Introducere în antropologia culturală, Mitul și ritul, Editura Polirom, Iași, 2008. COPANS, Jean, Introducere în etnologie și antropologie, traducere de Elisabeta Stănciulescu și Ionela Ciobănașu, Prefață de Dumitru Stan, Editura Polirom, Iași, 1999. DASCĂLU, Crișu, Dialectica limbajului poetic, Editura Facla, Timișoara, 1986. DEBRAY, Régis, Vie et mort de l`image, Une histoire du regard en Occident
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 95. 60 v. Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007, p. 30. 61 Ibidem, p. 33. 62 Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române, Ed. cit., pp. 686-687. 63 v. Jean Copans, Introducere în etnologie și antropologie, traducere de Elisabeta Stănciulescu și Ionela Ciobănașu, Prefață de Dumitru Stan, Editura Polirom, Iași, 1999, Cap.Culturi și simboluri, ritualuri și limbaje, pp.105-124. 64 Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București,1997
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]