11,327 matches
-
Alecsandri și a celorlați „bătrâni” ai vremii, care aveau, ei, în jur de 45 de ani. Maiorescu i-a scos din cărți pe poeți, Caragiale și-a bătut joc de felul cum scriau prozatorii. Doar Eminescu în Epigonii i-a evocat ca nobili reprezentanți ai „zilelor de-aur a Scripturelor române”, punându-l în încurcătură pe Iacob Negruzzi când a primit poemul spre publicare la „Convorbiri”. Junimiștii și-au atins în cele din urmă scopul: au schimbat canonul literar. Ceea ce n-
Război soft între „tineri” și „bătrâni” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2665_a_3990]
-
impunea a fi pronunțată și pe care o va da în cauză. Într-adevăr, în explicarea atitudinii prefectului trebuie să avem în vedere că pentru un roman ideile lui Iisus, așa cum se va dovedi cu creștinismul în general mai târziu, evocau cel mult pretențiile uneia dintre multele secte iudaice din care nu înțelegea nimic. Această ignoranță avea să permită creștinismului, așa cum remarca Tertullian, să crească și să se afirme în umbra iudaismului. Dacă exista un singur lucru pe care romanii îl
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, biciuindu-L, L-a dat să fie răstignit” (Marcu 15, 15) corespunde unei hotărâri rezultate dintr-o asemenea procedură în care judecătorul trebuia să stabilească în același timp pedepsibilitatea, culpabilitatea și fixarea pedepsei, așa cum evocă și textul evanghelic mai sus citat. Crucificarea Dreptul roman al timpului cunoștea și admitea trei tipuri principale de executare a pedepsei capitale: decapitarea (decollatio), arderea (crematio) și crucificarea (crux). Uneori se mai recurgea și la devorarea de către animale (ferae). Cicero
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
a treia, procedura venia care viza mai ales indivizii, atunci când fie că judecătorul reținea serioase circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, fie că proceda pur și simplu la o liberalitate. Desigur, în cauză era posibilă această din urmă modalitate. Textele evanghelice nu evocă însă o simplă posibilitate de eliberare datorată unei liberalități a prefectului, ci leagă eliberarea eventuală a lui Iisus de un privilegiu, a cărui existență este contestată. Totuși în favoarea sa au fost invocate trei ipoteze asemănătoare. Prima, cea rabinică rezultată din
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
purta la ceremoniile pascale. Pe acest fundal, începe ultima săptămână, cea a Patimilor, din viața pământească a lui Iisus, finalizată cu procesul judiciar, condamnarea sa la moarte și crucificare. Intrarea în Ierusalim Ea debutează cu intrare lui în Ierusalim care evocă profeția lui Zaharia (9,9), relativă la Mesia: Bucură-te foarte, fiica Sionului, veselește-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept și biruitor; smerit și călare pe asin, pe mânzul asinei. Este dificil de pronunțat asupra
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
nedumerește, fiindcă stilul i se apropie tot mai mult de reportajul revistelor ilustrate, cu fraze scurte, remarci sarcastice și acel gen de zugrăvire istorică care surprinde cancanul în dauna atmosferei de fundal. E o însușire verificată că naturile sarcastice nu evocă, ci vituperează, iar Lucian Boia face parte din această categorie. Volumul nu are atmosferă, din cauza umorilor ironice ale autorului. Lipsește acel minim patos fără de care istoria devine un sec procesverbal destinat posterității. Cititorul găsește radiografia Balcicului, nu aerul lui, dar
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
a schimbării prinde totuși să anime și alți factori. Oratorul patetic de la congresul al XI-lea nutrește, după doar cîțiva ani, gînduri demolatoare la adresa celui pe care îl plasase în suita lui Cezar, Napoleon și Petru cel Mare. Dumitru Popescu evocă „punerea la cale, într-o noapte de vară, undeva în Transilvania, pe malul Arieșului, a înlocuirii lui Nicolae Ceaușescu de la cîrma țării. Chestiunea am discutat-o, pînă în cele mai mici amănunte, chiar cu vizatul înlocuitor, Ilie Verdeț, pe atunci
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
ani de zile, zeci de ani de internare, încât Constantin Chiriac îl credea octogenar. Nici unul dintre noi nu-l mai imagina urcând pe o scenă publică, fără ca aceasta să ne împiedice să ni-l amintim, să-l regretăm, să-l evocăm. Acum puține zile, în dimineața aceea lăptoasă când felinarele se stingeau pe strada Regele Siciliei la Paris, am rămas surprins văzându-l, regăsindu-l, așa cum îl lăsasem în anii ’70, doar ușor îmbătrânit, mereu înger ce privește lumea cu un
Coroana de tinerețe și moarte by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2676_a_4001]
-
Coroana ce-i revenea mi se părea a fi cadoul meu „secund”, în direcție inversă, ecou prelungit al debuturilor noastre, cristalizare, cum ar fi spus François Villon, a „zăpezilor de altădată”. Zăpezi persistente și nicicum topite. Coroana nu mi-l evoca decât pe Rică și doar, uneori, în clipe de veghe pe Macbeth. În clipele revoluț iei din decembrie când, fără vină, doar din implicare și teroare, mi-am pierdut somnul. Coroana, atunci, în cameră, nu mă proteja, ci mă însoțea
Coroana de tinerețe și moarte by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2676_a_4001]
-
în condițiile în care reglementările militare americane aplicabile în asemenea cazuri prevedeau anumite plafoane considerate drept inacceptabile de către partea română. De altfel, vă pot spune că în contextul unui anumit blocaj în discuțiile bilaterale pe această temă, presedintele chiar a evocat în mod ironic posibilitatea că statul român să sprijine autoritățile americane cu 1 milion de dolari în vederea despăgubirii familiei lui Teo Peter. De altfel, mesajul a fost reiterat de către consilierul de politică externă al președintelui, doamna Anca Ilinoiu", se mai
Turcan, despre cazul Teo Peter: Locul detenţiei se stabileşte de autorităţile statului trimiţător () [Corola-journal/Journalistic/26860_a_28185]
-
Dmitri începe să tragă cu pistolul. În cel mai scurt timp, toată lumea trage cu arma la fiecare palier în vecinul din fața sa. Nu există victime, în ciuda tirului abundent, scena este asemeni unei farse, așa cum este istoria uneori, are ceva carnavalesc, evocă prostia violenței transformată în sistem. Nu sunt victime la vedere niciunde, până și din avocatul asasinat rămân niște degete secționate în ușă pe care criminalul le adună cu grijă, lăsându-ne să vedem că sunt doar niște mulaje din ceară
Marele hotel de marțipan al istoriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2697_a_4022]
-
din avocatul asasinat rămân niște degete secționate în ușă pe care criminalul le adună cu grijă, lăsându-ne să vedem că sunt doar niște mulaje din ceară sau plastic. Acest artificial la vedere, devoalarea butaforiei altfel ascunsă în filmele serioase evocă două lucruri: pe de o parte, invocarea unei anumite naivități pe care filmul la începuturile sale o are, pe de altă parte, caracterul convențional al scenei, faptul că ne aflăm într-o fabulă, pe o scenă de teatru. Prostia și
Marele hotel de marțipan al istoriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2697_a_4022]
-
sale o are, pe de altă parte, caracterul convențional al scenei, faptul că ne aflăm într-o fabulă, pe o scenă de teatru. Prostia și încrâncenarea soldățoiului transformat în baionetă pentru care un compartiment de tren devine teatru de luptă evocă însă cruzimea comediei și violența intestină a istoriei. Ce rememorează scriitorul la bătrânețe, în 1985, jucat admirabil de Tom Wilkinson? Pentru că avem în față un film à tiroirs, cu o poveste ascunsă în altă poveste și ea conținută în altă
Marele hotel de marțipan al istoriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2697_a_4022]
-
Doina Condrea Derer Umberto Saba nu i-a evocat decât pe puțini din literații pe care i-a cunoscut direct. Evocarea dedicată concetățeanului său Italo Svevo pornește de la împrejurări mărunte care duc însă la considerații de interes istoric, psihanalitic și, subsidiar, etic. Aflîndu-mă azi în vizită la anticariatul meu
Umberto Saba - Italo Svevo la Amiralitatea britanică by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2701_a_4026]
-
comunistă. Centenar Tot în revista Observator Cultural (nr. 457, 20-26 martie ) este marcat centenarul nașterii lui Corneliu Coposu, prin publicarea unui document inedit oferit redacției de Vartan Arachelian: și anume, textul unei conferințe a marelui om politic, în care acesta evoca spiritul Blajului, în fața colegilor săi de la Liceul „Vasile cel Mare” din această mică Romă românească. Iată ce credea el în anul 1983: „Acest spirit al Blajului, care ne-a susținut și protejat, ca o centură de siguranță, prin grohotișul steiurilor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2706_a_4031]
-
valoroase din ultima vreme, critica na făcut legătura cu volumele anterioare, deși autorul le reeditase parțial în două antologii. Așa se face că poezia lui din Însemnări a părut cu totul nouă. Ea nu era, propriu-vorbind, altceva decât aceea similiepică, evocând întâmplări aparent banale de viață, „trenul de Calafat”, navetiștii puhoi, „țărani cu pământ sub unghii” sau „profesoarele de franceză navetiste la cls.I, care fumează Kent printre papornițe și damigene”, din volumele anterioare. Doar tensiunea lirică le deosebea, excepțională în
La aniversară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2707_a_4032]
-
unor certe capodopere de proză scurtă, pe care le veți recunoaște cu siguranță. Între zidurile Mănăstirii Pecerska din Pskov există (sau se formează) monahi excepționali, care-și ascund harismele sub vălul unei vieți aparent banale, și pe care naratorul îi evocă cu o „prefăcută” distanță jurnalistică, adeverind de la bun început că „tot ceea ce veți citi aici s-a petrecut în realitate”. Oricât de speculativă ar părea această idee, dacă am compara viața din Pecerska, așa cum se vedea ea din caravana cinematografică
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
suferinței sub acuitatea căreia se dezvăluie caracterul unui om. Experiența i-a dat putința de a intui stofa eliminaților care au rămas în memoria colegilor de generație, volumul fiind o analectă de figuri ad legendum, ființe care merită să fie evocate și citite.
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]
-
și preocupările unor monumente de amploare, care să exprime pe măsură semnificațiile unor evenimente de asemenea măreție. Intențiile au fost deosebit de mărețe, puterile de realizare mai modeste. Sub semnul lui Eminescu Autorul Morii cu noroc își începea articolul mai sus evocat prin rânduri memorabile: „Se zice, că nimeni nu poate să scrie istoria faptelor nepetrecute. Se poate însă scrie istoria faptelor plăzmuite, deși ele n-au fost încă săvârșit. Înșirare de asemenea fapte e istoria catedralei Bucureștilor, pe care până acum
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
fosta ambasadă a Israelului, pe Toamnei, centrele culturale maghiar și spaniol, pe Batiște și pe Marin Serghiescu. Ai zice că se scofâlcesc. Una dintre scenele cele mai frumoase din cinema este aceea când Falstaff (Orson Welles) și un bătrân își evocă tinerețea. Așa și noi: „Mai ții minte cum am fost o dată până la Mihai (Piața Victoriei, n.m.) pe jos?”. Carl Sandburg: Hai să ne-ncălțăm cu papuci călduroși să ne pregătim un punch fierbinte Și să stăm de vorbă despre... Cel
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2735_a_4060]
-
amintește cu oarecare nostalgie anul 1980, când a primit o locuință cu două camere, la etajul zece al unui bloc din cartierul Militari. Credeam că l-am prins pe Dumnezeu de picior", a afirmat el. La rândul ei, Udrea a evocat prima garsonieră, din Drumul Taberei, unde a locuit cu chirie.
Udrea: Există cereri pentru cumpărarea a 5.000 locuinţe ANL, dar au fost vândute sub 100 de unităţi () [Corola-journal/Journalistic/27381_a_28706]
-
se poată exprima la fel de convingător, atât prin cuvânt cât și prin mișcare. Dar pentru că această ultimă călătorie ne-a dat priejul să ne amintim de un alt mare artist, Trixy Checais, pe care chiar Răzvan Mazilu a ținut să-l evoce la Centrul Național al Dansului București, cu câțiva ani în urmă, ne putem întreba ce fire nevăzute îi pot lega pe cei doi, care nu s-au cunoscut. Răspunsul ar putea fi că sunt la fel de singulari, foarte greu de încadrat
De la Trixy Checais la Răzvan Mazilu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2738_a_4063]
-
în orice caz, pecetea ultimă a voinței sale, astfel cum ne încredințează îngrijitorul ei, Nicolae Bârna, fiul lui Vlaicu Bârna. Ca și edițiile anterioare și aceasta, a treia, e însoțită de prefața lui Z. Ornea, cunoscător la fel de avizat al intervalului evocat de Vlaicu Bârna, cu personalități și instituții, cu disputele dintre orientări estetice, cu luptele politice. Ornea la rândul său fusese un evocator al acestora în cărțile lui (vezi, printre altele, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, din 1995). Între Capșa și
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
acela al cafenelelor literare. Trimit în lumea politicii, în aceea a teatrelor, a gazetelor din Sărindar, a grupărilor literare și, în primul rând, dintre acestea, cum era de așteptat, în lumea „Sburătorului“ lovinescian. Sunt tot atâtea prilejuri de a-i evoca pe trăitorii din acele medii, unora dintre ei Vlaicu Bârna compunândule portrete dintre cele mai expresive. Nu contravin imaginilor consacrate, dar aduc nuanțări care le îmbogățesc. Zaharia Stancu a fost, în deceniul patru, un om cu „relații destul de sinuoase“ între
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
coperțile cărții). Fiecare dintre ele, fie că se întind pe câteva pagini, fie că sunt concentrate pe jumătate de pagină, poartă o puternică încărcătură dramatică și fiecare dintre ele merită îndelungi comentarii. Imposibil în spațiul de care dispun. Am să evoc doar trei considerându-le exponențiale. Tomul se deschide cu o scenă care are forța de impact a loviturilor cu care Beethoven începe Simfonia a V-a. O fetiță de 5 ani asistă, fără să înțeleagă absolut nimic, la ce se
Tratatul de supraviețuire al Anei Blandiana by Radu F. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/2616_a_3941]