11,414 matches
-
pictură cunoscută sub titlul Evreul cu gâsca. Suflul proaspăt al lucrării și realismul ei frust i-a impresionat pe criticii de artă ai timpului. Lucrarea a fost remarcată și s-a bucurat de succes. Nu era prima lucrare cu subiect evreiesc a pictorului. Mai multe picturi și desene reprezentând evrei din Moldova sau din Galiția au fost realizate de Grigorescu. În anii 1860, în drumul său din Franța în România, pictorul s-a oprit de trei ori în Galiția (în 1864
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
în mâna stângă o hârtie și în mâna dreaptă (zdravăn, ca să nu o scape) o gâscă vie. Evreii din Moldova (ca și cei din Maramureș) erau mari crescători de gâște. Carnea și grăsimea de gâscă făceau parte din dieta tradițională evreiască. Imaginea unui evreu sărac ținând în mână o gâscă vie nu constituia nimic neobișnuit. Elementul straniu din tablou este hârtia pe care o ține personajul în mâna stângă. Având aplicat un timbru judiciar, pare să fie vorba de un act
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
ca plocon - o gâscă. Hazul uriaș al situației reprezentate în tablou constă în faptul că bietul evreu își închipuia că un plocon minor - o gâscă (și încă vie!) - poate fi „înmânat” Parlamentului pentru rezolvarea unei probleme atât de importante („problema evreiască”, așa zicând). Astfel trebuie înțeleasă pictura lui Grigorescu: o privire ironică asupra unui om simplu care încearcă să supraviețuiască într-o societate coruptă. Dezamăgirea ulterioară Constituției din 1866 și revizuirii ei din 1879, a generat o puternică mișcare „sionistă” (avant
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
un dans național israelian. Plecau cu nostalgie în suflet, dar totuși plecau: „Ce simțire dureroasă/ Pentru noi, drumeții,/ Părăsindu-te pe tine - țara Frumuseții./ Gîndul nostru tot la tine/ Vecinic o să fie/ Cît va ține viața noastră,/ Scumpă Românie!” Comunitatea evreiască din România a fost mare și importantă din punct de vedere economic, social și cultural. La începutul anului 1940, înainte de destrămarea României Mari, ea număra circa 800.000 de suflete, fiind a treia comunitate evreiască din Europa și a patra
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
viața noastră,/ Scumpă Românie!” Comunitatea evreiască din România a fost mare și importantă din punct de vedere economic, social și cultural. La începutul anului 1940, înainte de destrămarea României Mari, ea număra circa 800.000 de suflete, fiind a treia comunitate evreiască din Europa și a patra din lume (după cele din URSS, Polonia și SUA). Vreo 300.000 au pierit în Holocaust. Alte sute de mii au fugit de comunism în Israel și în Occident. Marea majoritate a evreilor din România
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
parte a culturii române. Numărul mic al evreilor nu a făcut să dispară manifestările antisemite din spațiul public românesc. Se vorbește de „antisemitism fără evrei”. Nu suntem în situația din Ungaria (cu o populație mult mai mică și o comunitate evreiască mult mai mare) unde sunt manifestări politice antisemite foarte acute. Întrucâtva asemănătoare e situația din Polonia, unde au rămas doar câteva mii de evrei. Un intelectual polonez (Adam Michnic, cred) a definit- o foarte plastic: „În Polonia trăiesc azi mai
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
Polonia, unde au rămas doar câteva mii de evrei. Un intelectual polonez (Adam Michnic, cred) a definit- o foarte plastic: „În Polonia trăiesc azi mai mulți budiști decât evrei, dar nu există o problemă budistă, dar este o mare problemă evreiască”. Nu mărimea minorității contează, ci istoricul relației dintre comunitatea minoritară și cea majoritară. Paradoxal, antisemitismul fără evrei se manifestă mai simplu și este mai eficient. Nu mai este detestat „evreul real” din colțul străzii, ci „evreul imaginar”, evreul generic, un
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
Russo Ludmila Ulițkaia s-a născut într-un sat din Urali în 1943. După ce își ia masteratul în biologie la Universitatea din Moscova, lucrează în cadrul Institutului de Genetică din capitala Rusiei. La sfârșitul anilor ’70 se angajează consilier la Teatrul Evreiesc din Moscova și scrie scenarii de film. Primul său roman, Soniecika (1995; Humanitas, 2004), i-a adus instantaneu notorietatea, fiind nominalizat pe lista scurtă la Premiul Booker pentru Literatura Rusă și încununat cu premiile Médicis Étranger (1996) și Giuseppe Acerbi
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
să corecteze aceste metode nedemne, într-o țară care se consideră civilizată... Este imposibil ca această stare să nu ducă la tulburări în economie, și, s-ar putea, ca Germania să ceară ca și în România să fie înlocuit elementul evreiesc în diverse sectoare. Sărmana Românie, în ce situație penibilă s-a vârât. Protectoratul german și sclavajul rusesc, iată cele două alternative ce se desemnează pentru poporul român. Amândouă sunt atroce (17 Noiembrie 1940). "Astăzi generalul Antonescu a aderat la pactul
Fragmente din Jurnalul Contelui de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8476_a_9801]
-
Cronicar „Problema evreiască“ La Salon du Livre de la Paris, cu titlul Les images du Juif: Clichés antisémites dans la culture roumaine. Une approche comparative, a fost lansată ediția franceză a cărții lui Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română. Volumul a apărut cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3592_a_4917]
-
ediția franceză a cărții lui Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română. Volumul a apărut cu prefața lui Matei Cazacu, din care revista 22 (nr. 20, 21-27 martie) publică ample fragmente. Textul reprezintă o analiză atentă și argumentată a „problemei evreiești” de la noi. Iată, de pildă, un accent de reținut pe care îl pune istoricul: în fixarea și perpetuarea clișeelor care compun portretul („fizic, socio-profesional, moral, magico-mitic și religios”) al evreului în mentalul colectiv românesc, o contribuție hotărâtoare a avut Biserica
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3592_a_4917]
-
De remarcat că în paginile respectivului ziar și-a pus pentru prima oară semnătura și scriitorul diplomat ardelean, Lucian Blaga. Fostul publicist de la „Patria” din Cluj, a redactat un eseu succint, demn, în care subliniază că articolul apărut în ziarul evreiesc „Dziennik Warszawski” „este lipsit de cele mai elementare scrupule gazetărești despre România”. Apoi dezvoltă premisele greșite de la care a plecat autorul, remarcând apăsat deserviciile pe care acesta le aduce „evreilor din România”, fără a aminti de relațiile românopolone în plină
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
discontinuitățile nu ar traversa acest scriitor unic în peisajul literar românesc. Dimpotrivă, depun mărturie: intelectualul laic și cel credincios, scriitorul și martirul, evreul și creștinul, cosmopolitul și autohtonistul, homo aestheticus și homo religiosus. Eseistul interbelic și eseistul postbelic. Nuanței catafatice evreiești din Eseuri despre iudaism, de pildă, i se va alătura mai târziu componenta apofatică ortodoxă. Ideea esențială este că eseistica lui N. Steinhardt, recuperată în integralitatea ei, ne restituie și complexitatea gândirii acestui scriitor, astăzi, de prim raft, al literaturii
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
Horia Bonciu, Horia Liman, N. Argintescu-Amza sunt asociați în mod explicit pe baza unei condiționări rasiale care îi dă lui Lovinescu „posibilitatea de a-i caracteriza prin trăsături psihologice asemănătoare” (217). Interesant e faptul că nota dominantă a profilului spiritual evreiesc e indeterminarea. Atenția lui Lovinescu reține, mai întâi, o extremă mobilitate a acestor scriitori, care îi face să oscileze fără dificultate între extreme. Labilității comportamentale îi corespunde o „flexibilitate” estetică, capacitatea de a alterna cu prea mare ușurință stiluri. Camil
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
o figură inexpresivă, fadă, cu o privire ștearsă, absentă ca de pe urma unui vițiu intim, cu o frunte deprimată” (218). La capătul acestor portrete încă individualizate, Lovinescu plasează în mod semnificativ cinci profile indeterminate deja prin categoria care le cuprinde: „Siluete evreiești anonime”. În fond, nu e decât expresia limpezită a sensului în care a fost conceput întregul demers de portretizare a evreității. Țin să remarc însă că anonimatul nu e aici sinonim nici cu diletantismul, nici cu mediocritatea. Emotivitatea neobișnuită a
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
slab, famelic și incert” (237). Femeia anonimă E oarecum impropriu să vorbim de un grup al scriitoarelor în Memorii, similar cu cel al autorilor evrei. De fapt, Lovinescu introduce mai întâi două figuri, Hortensia Papadat-Bengescu și Elena Farago, intercalând portretele evreiești înainte de continuarea seriei cu medalioane feminine. Astfel încât feminitatea își pierde de la început conotația neutră și intră într-o sferă a „minorității”. În femeia-scriitor de la Sburătorul va trebui să vedem, prin urmare, scriitorul fără statut. De altfel, seria cuprinde mai multe
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
Petit ne mai înfățișează și un Brașov diferit de cel de azi prin țesătura lui multietnică. Evident, aceasta nu a dispărut cu totul nici în 2013, căci mai există o comunitate maghiară, una germană, ba chiar și o mică obște evreiască. Însă la patru ani de la Marea Unire, Brașovul era încă un oraș de-o puternică diversitate etnică și culturală, care constituia o resursă însemnată. Sașii erau elementul dominant - ceea ce-l face pe Petit, naționalist de modă veche, să sublinieze ori de câte ori
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
mai scurte, mai seci, mai neutre. Personajele își spun ultima poveste, își rememorează viața care s-a apropiat de sfârșit, aproape că nu mai au cui povesti. Mai este cineva dispus să asculte poveștile mărunte ale bătrânilor noștri? Povestea familiilor evreiești din Medio Monte sau a flașnetarului Otto Tabakov? Povestea unei țărănci, persecutate de comuniști, din Desiștea? A unui veteran de război? Personajele sunt supravie- țuitori ai unei lumi care își trăiește sfârșitul sau care a murit de mult. Oameni singuri
„La noi în Desiștea…“ by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3632_a_4957]
-
de Nord, se constituie, în sentimentul lui Petru de Roma, ca act de umilire a istoriei Europei. Este de observat că sentimentul său de solidaritate vibrează față de destinul evreilor români supuși atrocităților (printre care se numără și români de etnie evreiască din Brăila), ca și față de Grecia în general și în mod particular față de grecii din România, care erau persecutați, indiferent de faptul că erau cetățeni români sau cetățeni greci. Italia invadase Grecia, și, cum România se orientase către axă, în
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
felicit colegii care au fost nominalizați pentru că au avut spectacole foarte bune. Mulțumesc în primul rând Televiziunii Române”. Premiul Consiliului Britanic: Mihaela Păun Premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal: Alexandra Fasolă pentru rolul titular din spectacolul Yentl, Teatrul Evreiesc de Stat București Premiul Mecena: Carmen Palade Adamescu (c) Premiul pentru întreaga activitate: Virginia Itta Marcu Premiul Președintelui UNITER: Eusebiu Ștefănescu: ”M-a surprins acest premiu. Voi spune doar câteva versuri din Nichita Stănescu: Vă spunem la revedere, iar nu
Gala premiilor UNITER de la Târgu Mureș. Cine sunt marii câștigători by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34189_a_35514]
-
se pot evita greșelile lor. Profesor la prestigioasa universitate americană Harvard, Centrul Davis pentru Studii Ruse și Eurasiatice, Joshua Rubenstein și-a conceput volumul ca parte a seriei Jewish Lives, apărută la Yale University Press. Rubenstein pornește de la premisa identității evreiești a lui Lev Davidovici Bronstein, viitorul lider bolșevic al Rusiei ce își lua numele de Troțki după un gardian de la Odessa, din una dintre cele douăzeci de închisori prin care s-a perindat de-a lungul vieții. Cât privește demersul
Ironia istoriei – Lecția lui Lev Troțki by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3100_a_4425]
-
al Rusiei ce își lua numele de Troțki după un gardian de la Odessa, din una dintre cele douăzeci de închisori prin care s-a perindat de-a lungul vieții. Cât privește demersul autorului de a schița o conexiune între originea evreiască a lui Troțki și acțiunile acestuia, trebuie spus că personajul însuși nu admite o astfel de legătură de cauzalitate, subliniind în repetate rânduri lipsa de adeziune la moștenirea culturală și religioasă a familiei din care se trăgea. Deși născut într-
Ironia istoriei – Lecția lui Lev Troțki by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3100_a_4425]
-
și cultura evreilor, ci i-a criticat ori de câte ori a avut ocazia, nemanifestând vreo sensibilitate personală în acest sens. A militat pentru asimilarea acestei minorități de către populația majoritară, refuzând cu fermitate orice noțiune de autonomie culturală. Și-a admis formal descendența evreiască, însă nu și religia, declarându-se în repetate rânduri ateu. Potrivit lui Rubenstein, tocmai lipsa unei identități religioase asumate voit e posibil să-l fi determinat să adopteo credință alternativă utopică, una profană și mult mai periculoasă. Din biografia lui Rubenstein
Ironia istoriei – Lecția lui Lev Troțki by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3100_a_4425]
-
Oprescu, efectuează în perioada 25-27 martie o vizită oficială în Israel, iar miercuri a fost primit de președintele Shimon Perez, în semn de recunoaștere a eforturilor pe care Primăria Municipiului București le-a făcut de-a lungul timpului pentru comunitatea evreiască din România. Știu că dumneavoastră, personal, ați făcut multe față de comunitatea evreiască. Memorialul Holocaustului, lucrările de refacere a Templului Coral sunt doar câteva dintre acțiunile în care v-ați implicat personal. Ați demonstrat că ați fost și sunteți un prieten
Oprescu s-a întâlnit cu președintele și cu premierul din Israel - FOTO EXCLUSIV by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31387_a_32712]
-
miercuri a fost primit de președintele Shimon Perez, în semn de recunoaștere a eforturilor pe care Primăria Municipiului București le-a făcut de-a lungul timpului pentru comunitatea evreiască din România. Știu că dumneavoastră, personal, ați făcut multe față de comunitatea evreiască. Memorialul Holocaustului, lucrările de refacere a Templului Coral sunt doar câteva dintre acțiunile în care v-ați implicat personal. Ați demonstrat că ați fost și sunteți un prieten al evreilor. Cred că asta spune multe despre dumneavoastră. E vorba, în
Oprescu s-a întâlnit cu președintele și cu premierul din Israel - FOTO EXCLUSIV by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31387_a_32712]