4,957 matches
-
și se porni. Spuse repede și clar ce meserie nevoiașă practica, de care nu avea de ce să-i fie rușine. Mierck o înțepă din nou: — Ce spui de asta! Trăiește pe spinarea animalelor. Și se porni pe un râset fals, exagerat și excesiv, iar Matziev, care trăgea în continuare din trabuc de parcă destinul lumii depindea de asta, se puse și el pe râs. Am pus mâna pe cea a lui Josăphine și am început să vorbesc. Am spus, pe scurt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
braț la braț, pe stradă... / Ei, și știți, aseară, după ce-a stat ploaia,/ Ce-a aflat Tănțica de la Procopoaia/ Când s-a dus să-i ceară un model de șorț?... Că madam Popescu nu mai dă divorț...” (Emma recită exagerat, fals, evident, ca o neprofesionistă, se mișcă stângaci pe ritm, muzica trebuie să urmărească textul poeziei. Tobe.) Așa recita bărbatul meu: ca un actor (chiar crede ce spune...), îi plăcea lui textul ăsta, tu ce zici?... are umor?, păi, sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
vreau să fiu și eu printre ei. Numai că, deocamdată, Amory, nu ești decât un mic-burghez asudat. Amory a păstrat un minut de tăcere. — Nu va dura mult, a comentat el În cele din urmă. Dar detest să fac eforturi exagerate ca să-mi ating un scop. S-ar vedea urmele, nu-i așa? — Cicatrici onorabile. Brusc, Kerry și-a lungit gâtul spre stradă. — Uite-l pe Langueduc, dacă ții să vezi cum mai arată. Și, imediat după el, pe Humbird. Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cabaret, așa că Amory s-a ridicat și, galant, s-a prezentat, ceea ce l-a implicat Într-o ceartă, mai Întâi cu bărbatul care o escorta pe actriță, apoi cu oberchelnerul. Atitudinea lui Amory a fost una de curtoazie arogantă și exagerată. După ce i s-au servit argumente logice irefutabile, a consimțit să fie condus Înapoi la masă. — Am hotărât să mă sinucid, a anunțat el brusc. — Când? La anul? — Acuma. Mâine În zori. O să iau o cameră la Commodore, o să intru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
disperare divină, era ca doamna lui să trăiască veșnic... Iar pe noi acum ea nu ne mai interesează... Ironia este că dacă i-ar fi păsat mai mult de poezie decât de femeie, sonetul n-ar fi fost decât retorică exagerată, imitativă, și după douăzeci de ani nu l-ar mai fi citit nimeni... Aceea a fost ultima seară În care Amory a mai văzut-o pe Eleanor. El pleca a doua zi de dimineață și se Înțeleseseră să facă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
veștejite de toamnă; de exemplu mama lui se veștejește simțitor și înainte de vreme. O femeie vrea să aibă mereu ceva înăuntrul ei, ori dacă nu, dă naștere unui copil, care iese din ea. Asta e, pentru Rainer, imaginea femeii. Duhnește exagerat a lumină, spune Rainer în poezia despre toamnă. Încă nu s‑a terminat de tot, dar se apropie de sfârșit. Ca în cazul mamei. Tata‑i încă arătos, mama nu mai are nimic focos. Mai mult decât pe Rainer, mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
lui din Anglia (pe care nu‑l are) joacă golf. Hans nu știe ce‑i ăla golf. Rainer spune că nici nu‑i nevoie să știe fiindcă lui oricum nu‑i trebuie golf. Sophie zice că, după părerea ei, accentuarea exagerată a liberului arbitru și a individualității conduce înapoi la creștinism. Rainer, care‑i încă departe de a fi depășit creștinismul din el însuși și care discută des și cu plăcere cu preoții, îi spune Sophiei că n‑ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pune mare preț pe liberul arbitru, chiar și atunci când n‑are ce mânca. Rainer spune: Eu sunt intelectualul despre care vorbești. Sophie spune că aspirația spre calitatea de intelectual sfârșește cu preluarea ideologiei intelectualului. Brusc, orice problematică dobândește o importanță exagerată, ce rezultă din eliberarea de producția materială. Astfel ia naștere o lume deformată, care se apără împotriva tuturor. Rainer îi explică lui Hans că nu trebuie să ai gândire de scriitor dacă ești muncitor. Hans îi explică lui Rainer că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
des carne pe masă. Consolat, domnul Witkowski adulmecă și se bucură de cafeaua bună care‑l așteaptă și pe care o s‑o bea cu mult zahăr. Viața poate să‑ți ofere totuși și lucruri frumoase, dacă n‑ai pretenții exagerate, pretenții pe care el ar putea să le ridice, din moment ce i se cuvin. Azi primește chiar o porție în plus, fiindcă a plâns. # Un alt loc în care se desfășoară acțiunea este Café Sport. Pentru că acolo lumea ocupă niște locuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
eu de-obicei, noi Îi zicem La bodegă, nici eu n-aș fi primit În nici un bar sau În nici o cafenea În care ai putea intra tu. Diferența constă doar În aspectul nostru exterior, Înțelegi? Acesta a fost un exemplu exagerat ca să poți să Înțelegi mai ușor ce vreau să spun, dar astfel de situații se Întâlnesc la tot pasul pe lumea asta. Sincer, am obosit să tot văd așa ceva. Acum trebuie să plec, așa că scutește-mă cu Întrebările. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o studentă de douăzeci și unu de ani. O admiratoare a comediilor muzicale produse de acel bărbat, unica fiică a directorului unei companii farmaceutice de talie mijlocie, care urma cursuri de comerț internațional la o universitate catolică din Yokohama, cu o mândrie exagerată, care, deși era o cititoare ferventă a operelor marchizului de Sade, nu cunoscuse decât doi bărbați și bineînțeles că nu trăise Încă nici măcar un orgasm. I-am fost prezentată drept o specialistă din lumea interlopă. „Vă rog frumos să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
scripeți, roți dințate, angrenaje, înainte ca revoluția industrială să adauge pistoane, tracțiuni, presiuni și ca referința la motor să dispară apoi în favoarea alteia: discul dur informatic. în orice caz, cauzalitățile oarbe par să anime o filosofie stigmatizată pentru simplificările ei exagerate. Opoziția dintre viață, idee, imaterialul spiritualiștilor, și mecanică, atom, materia adepților imanenței pure, acționează ca un topos al istoriei filosofiei. Totuși, platonicienii nu exclud particulele concrete, lumea reală, după cum nici epicurienii nu exclud sufletul sau spiritul - la Lucrețiu, spiritul dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
activitate umană printr-un dresaj adecvat (iar medicii veterinari pot depista cu ușurință exemplarele canine inteligente prin testele specifice meseriei lor). Dacă fiecare primărie de sector a capitalei și cea a fiecărei localități din România, care prezintă probleme cu numărul exagerat de mare al câinilor stradali, ar aloca o parte infimă din suma obținută din taxele și impozitele încasate pe parcursul unui an fiscal, atunci cu siguranță că necesarul nutritiv zilnic al patrupedelor din adăposturi ar fi mai mult decât suficient. Bineînțeles
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
să râzi când ți se întâmplă cel mai mare necaz. Când înveți trăiești intens. Pasiunea te menține tânăr. Când ești prea bun, lumea te ia de prost... • Să te poți întoarce victorios în locurile unde ai suferit înfrângeri ... Neplăcerea plăcerii exagerate... Fiecare societate își instalează dictatura ei, într-un procent mai mare sau mai mic, pe care o numește democrație. • Sunt prea teoretic pentru această lume pragmatică! • Adevărații scriitori sunt totdeauna în opoziție. Goana după bani dezumanizează. Unii nu se mai
AFORISME DE VIAŢĂ (VIII) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364420_a_365749]
-
a percepe ecumenismul este acea stare de spirit care nu-ți dă dreptul de a critica o formă sau alta de evlavie sau practică religioasă, chiar cu indicația de a renunța la unele specificități care diferențiază, în numele unei toleranțe moderne exagerate. Părintele Andrei Kuraev dezvoltă această temă în capitolul intitulat sugestiv „Intoleranța ca drept de a gândi”, unde își dovedește și calitățile sale incontestabile de apologet al Ortodoxiei. Contraargumentul central pe care-l aduce autorul este că pentru a fi un
PARINTELE ANDREI KURAEV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364541_a_365870]
-
naivitate Ibrăileanu), conu Leonida declară că zarva din stradă nu poate să fie revoluție pentru că nu e voie de la poliție să se tragă noaptea focuri de armă, nu-i așa că acesta, cel puțin pare o pură glumă ba încă prea exagerată? Cu toate acestea cine nu știe că revoluționari de-ai noștri nu pășesc la manifestație de stradă (să-i zicem câteva geamuri sparte) dacă n-are asigurată bunăvoința autorității? Fără această siguranță revoluție e întotdeauna un lucru primejdios, în orice
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
epuizantă de la " Timpul", în luna iunie anul 1883, când era "stricat cu toată lumea", iar Titu Maiorescu și Simion cloceau o viitoare internare "salvatoare" a lui Mihai Eminescu. Iată ce nota criticul referitor la intenția poetului: "Foarte excitat, sentiment al personalității exagerat (să învețe albaneza!), vrea să se călugărească, dar să rămână la București". De ce dorea el o călugărire la București? Ne explică profesorul Codreanu: pentru că dorea avantajul "păstrării contactului cu marele centru cultural al țării". De altfel, gândul călugăririi l-a
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
la vizita efectuată de fostul Patriarh Teoctist Arăpașu, la românii din Ungaria, asistând la slujba oficiată în biserica din Jula, ca și la discuțiile cu enoriașii ortodocși români din localitate și satele din jur. Am remarcat, cu acel prilej, numărul exagerat de polițiști și, probabil, de la forțe speciale și serviciile secrete maghiare, venite pentru a monitoriza această întâlnire istorică dintre întîistătătorul Bisericii Ortodoxe Române și cetățenii maghiari de origină română rămași în Ungaria post-trianonică. Unii dintre aceștia erau vădit speriați de
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
oamenii pe care-i întâlnea. Nu mai mergea cu ochii ațintiți în caldarâm. Privea în față, drept, fără teamă, cu conștiința împăcată. Își făcea planuri de viitor, pe măsura posibilităților, calităților și poziției sale sociale. Nu era lacomă și nici exagerată. Se cunoștea foarte bine și își stabilise limite rezonabile pe care era convinsă că le poate atinge. „E bine să mă întind atât cât mi-e plapoma, vorba românului, că adevărată vorbă este asta! Când oi putea o să fac și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
semințe și le-am adus răsad. Și comuniștii au venit cu tranzistoare.” - Se mai justifică, astăzi, disputa „comuniști/anticomuniști” în mediul politic? - Dragul meu, chestia asta cu comunismul este o vorbă. Comunismul n-a existat niciodată. A existat o formă exagerată, să zicem, a capitalismului, a înflorit fascismul din chestia aia, deși toată treaba era plecată din social-democrație. Mie mi se pare că nu este un lucru benefic faptul că ne uităm tot timpul înapoi. - Este contraproductiv? - Da, absolut contraproductiv. Asta
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
ca să se întâmple nașterea Poporului nostru (cum am învățat la școală), vor fi trăit și ei aceeași dramă. Poate că pribegii noștri de azi, de la Roma, ale căror suflete înstrăinate au îndurerat inima autoarei, au de plătit mândria noastră (probabil exagerată) de urmași latini. Așadar, iată o bucurie înaltă și o onoare dăruite unui trăitor rural, beneficiar care nu poate răsplăti cu nimic privilegiul oferit de ceea ce, la origine, a fost...întâmplarea. Dar poate că întâmplarea e “meșterul cel tainic și
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
de fluturi în stomac, resimțiți de cel îndrăgostit atunci când se află în preajma persoanei iubite, dar aici, cred mai degrabă, că se referă la iubirea dintre doi tineri, atunci când iubirea se află la început și totul are o latură un pic exagerată, sexuală, mai degrabă hormonală, aș zice. Dar ce se va întâmpla cu iubirea celor doi, peste douăzeci de ani? Unde vor fi zburat fluturii din stomac? Niciunde, căci nici nu au existat. După douăzeci de ani, iubirea sexuală, focul aprins
DESPRE IUBIRE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364047_a_365376]
-
născut și nu un privilegiu dat de Dumnezeu doar unora pentru a-l prețui. Apoi, încă un aspect pare a fi neglijat de către oameni, de cele mai multe ori: să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți. Deși dictonul pare un pic exagerat și greu de aplicat, măcar în măsura în care cuvântul <iubește> ar putea fi înlocuit cu <respectă>, tot am avea ceva de câștigat. Dar nici aici, oamenii nu fac eforturi în a pune acest lucru în aplicare. Chiar și respectul este greu de
DESPRE IUBIRE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364047_a_365376]
-
familie. Vrea să-l facă cu mult fast, mai ales că era ultimul an de studenție. Educația primită atât de la părinți, amândoi profesori universitari, cât mai ales de la bunici, era într-o continuă antiteză cu înclinația sa spre un libertinism exagerat, căpătat de toți tinerii după evenimentele din decembrie 1989, mai ales că după această dată țara se afla într-o continuă transformare a societății civile. Nu mai avea teama din liceu pentru comportamentul său rebel, uneori chiar deviant de la regulile
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
și dete să plece. - Ți le las, să moară mama, cu 25... - Nu. Nu e nu. - făcu Solomon tranșant și fals încruntat. - Cu cinșpe... - și îi puse în brațe, forțat, teancul cu exemplarele semnate Solomon Sfetnic. Solomon trase un zâmbet exagerat, cu aere de om mai cult decât ar putea părea, și zise în șoaptă: - Aș fi caraghios, domnul meu, să-mi cumpăr eu propriile mele cărți... Matahala se încruntă dintr-o dată și, mutându-și scobitoarea între dinții din partea cealaltă a
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]