1,030 matches
-
albaștri, tânăra ce, anterior, făcea trotuarul în colțul străzii Provence. Pe scenă apărea mai mult goală și, deși cu vocea răgușită și fără talent actoricesc, a plăcut publicului care a aplaudat-o. Succesul a fost răsunător, Nana a reușit să exalte publicul iar bărbații între șaptesprezece și șaptezeci de ani au adorat-o, aplaudând-o în delir. Ambițioasa actriță fără talent, dar cu priză la public, Nana are o viață complicată. Este întreținuta când a unuia când a altuia dintre bărbați
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nunți cerești. Fericirea pe care ți-o aduc nu se va sfârși niciodată, ea este neauzită; cuvintele n-au cum să o grăiască și, dacă fericiții acestei lumi ar putea măcar să-i întrezărească umbra, ar muri pe dată de uimire... Exaltat și torturat de iubire, starețul Pafnutie o îmbie să vină în pustiu: Vino să bei din izvoarele ascunse ale pustiului care țâșnesc până la ceruri... Vino să guști din adevărata fericire: sărăcia, renunțarea, uitarea de sine, părăsirea întregii ființe în sânul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vor zgudui Europa în secolul al XIX-lea. Principiul care va triumfa va fi cel al "suveranității statelor-națiune", și nu al "suveranității dreptului", cum își dorea Immanuel Kant311. A urmat episodica stăpânire a Prusiei de către Napoleon, epoca în care Fichte exalta naționalismul german în în Prusia, prin ale sale "Discursuri către națiunea germană". În anul 1806, Hegel a prevăzut "sfârșitul istoriei" în victoria ideilor Revoluției franceze și universalizarea unui Stat care să încorporeze principiile libertății și egalității. Această schimbare globală a
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Poeziile sale au cântat sentimentul etern omenesc al iubirii care a rămas, rămâne și va rămâne un adevărat giuvaer, de aceea majoritatea colegilor din generația adolescenței mele recitau pe de rost versuri și poezii întregi ale Poetului, pentru că plăceau, pentru că exaltau sufletul, desigur că și generația tinerilor din prezent și de acum înainte le vor murmura în primăvara vieții lor cât va dura pe lume dulcea limbă românească. Eminescu n-a murit, el există viu în inimile noastre, el a trăit
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
a edificiului în sensul unei „goticizări“ suplimentare: arcuri ogivale suprapuse cornișei, floroane în cele patru colțuri, ceea ce biserica lui Ștefan cel Mare nu avusese niciodată! Desenul e cât se poate de grăitor pentru dorința secolului XIX de a regăsi și exalta filoanele autohtone ale stilului gotic. Există în această privință și mărturii mai vechi. În 1834, în cinstea venirii la domnie a lui Mihail Sturza, se înălța la Iași „un strălucit arc de triamv colosal (foarte mare), în stilul gotic și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ideal marțial. Cu totul altfel stau lucrurile în noul Imperiu german care va consolida un naționalism de stat menit să unifice granițele supușilor săi pînă atunci divizați politic, făcînd paradă de un orgoliu accentuat al puterii moderne în expansiune și exaltînd sentimetul mitic al germanității. Ca și în Franța, această între-prindere va mobiliza o serie de pulsiuni beliciste înscrise de altfel în tradiția armatei prusiene. Dar și mai mult încă, de aici încolo, aceasta se va sprijini pe o strategie a
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fascistă aceasta se traduce mai întîi prin măsuri de unificare lingvistică prea ace-lerată pentru o țară care s-a caracterizat mai mult decît oricare alta prin fragmentare dialectală. În maniera cea mai vindicativă, acest resentiment va alimenta frazeologia mussoliniană care exalta drepturile "națiunii proletare" a italienilor față de egoismul vechilor națiuni burgheze și suficiente. Astfel regimul fascist a impregnat spațiul vital al Italiei, sporind în intensitate pînă la invadarea Abisiniei, în 1935, luîndu-și apoi în 1938 expresia oficială a unui rasism antisemit
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
două generații consecutive acest război va reprezenta exact același lucru pe care-l reprezintă conflictele din Vietnam și din America centrală pentru generațiile mai tinere: unul dintre marile mituri ale epocii noastre, cel mai impresionant poate din toate cîte au exaltat idealul politic al secolului XX. Nimeni n-a putut rămîne indiferent în fața acestui eveniment crucial, expresie nouă a mitului înfruntării dintre Bine și Rău. Războiul civil dintre "republicanii" și "naționalii" spanioli, fără a fi interstatic, a încarnat prin excelență cele
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
angajament de "co-cetățenie" mai curînd anarhistă decît aflată sub tu-telă. În ciuda abținerii masive a elvețienilor în timpul nenumăratelor lor consultări electorale, limbajul oamenilor politici ca și al presei atestă acest fapt. Vocabula cea mai plină de semnificație, din lexicul politic nu exaltă Republica sau Parlamentul, adică Statul sau casta profesioniștilor ce dețin puterea, ci se referă la Suveran, adică la poporul căruia, onorat astfel, i se împrumută maiestatea atribuită cîndva monarhilor absoluți. În plus, această desemnare nu se potrivește cu prejudecata care
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
celui mai vechi orfism; totuși fascinația pe care ele au exercitat-o asupra elitelor europene timp de peste douăzeci de secole constituie un fapt religios adânc semnificativ și ale cărui urmări n-aufost încă evaluate. Desigur, inițierea eleusină și riturile secrete orfice, exaltate de unii autori tardivi, reflectă gnosa mitologiz, antă și sincretismul greco-oriental. Dar mai ales această concepție a Misterelor și a orfismului a influențat hermetismul medieval, Renașterea italiană, tradițiile "ocultiste" ale secolului al XVHI-lea și romantismul; Misterele și Orfeul literaților
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și, după ce îl înlănțuise, îl ucide. Ea devine, astfel, zeul Apelor, care se vor numi de acum înainte apsu. În sânul lui apsu, "în cămara sorților, în sanctuarul arhetipurilor" (1,79), soția sa, Damkina, îl va naște pe Marduk. Textul exaltă gigantica maiestate, înțelepciunea și atotputerea acestui ultim născut al zeilor. Atunci Anu reia atacul împotriva strămoșilor săi. El stârni cele patru vânturi și "ivi valuri 28 A. Leo Oppenheim, Ancient Mesopoâamia, p. 176; E. Cassin, La splendeur divine, pp. 26
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
un tiran, dezvăluie, în ultimă instanță, inaptitudinea virtuților pur "eroice" de a transcende radical condiția umană. Și totuși Ghilgameș era într-o proporție de două treimi o ființă divină, fiul zeiței Ninsun și al unui muritor 44. De la început, textul exaltă omnisciența sa și marile construcții pe care le-a făcut. Dar imediat după aceea ni se prezintă imaginea unui despot care violează femeile și fetele, și-i extenuează pe bărbați în munci grele. Locuitorii îi imploră pe zei și aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pentru a-și proclama suveranitatea. O serie de episoade relatează construcția palatului. Contradicțiile nu lipsesc, într-adevăr, deși îl detronase pe El, Baal are nevoie de autorizația sa: el o trimite pe Așerat să-i pledeze cauza și "Mama zeilor" exaltă faptul că de acum înainte Baal "va dărui belșugul ploii" și "va face să răsune vocea sa în nori". El consimte, și Baal îl însărcinează pe Koșar-Wa-Hasis să îi clădească palatul. La început Baal refuză să-i facă palatului ferestre
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și nu numai la semiți; cf. H. H. Rowley, Worship în Ancient Israel, p. 56 și n. 7. Dar, adaptându-se la un nou stil de existență, iahvismul evoluează și se modifică. Se remarcă, la început, o reacție împotriva valorilor exaltate de către toate societățile de păstori. Legea ospeției, lege sacrosanctă la nomazi, este trădată violent de către laela: ea invită în cortul ei pe șeful canaanean Sisera, care fugea învins, și îl ucide în somn (Judecători, 4: 17 sq.) Sanctuarul mobil din
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pe care îl au experiențele somice în gândirea indiană. E foarte posibil ca asemenea experiențe să fi fost apanajul exclusiv al preoților și al unui anumit număr de sacrifianți. Dar ele au avut o rezonanță considerabilă grație imnurilor care le exaltau, grație, mai ales, interpretărilor pe care aceste imnuri le-au suscitat. Revelarea unei existențe plenare și beatifice, în comuniune cu zeii, a continuat să obsedeze spiritualitatea indiană multă vreme după dispariția băuturii originare. S-a căutat deci să se atingă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
superioară a Universului 44. Textele Brahmana insistă asupra relațiilor sale cu Prăjâpati, atestate încă din epoca vedică. Dar abia mai târziu, în Upanișadele din a doua categorie (contemporane cu Bhagavad-Gltă, deci cam prin secolul al IV-lea î. Hr.), Vișnu este exaltat ca un zeu suprem de structură monoteistă. Vom insista mai departe asupra acestui proces, specific, de altfel, creativității religioase indiene. Morfologic, Rudra reprezintă o divinitate de tip contrar. El nu are tovarăși printre zei, nu-i iubește pe oameni, pe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lui Zeus. (De altfel, omenirea martoră împărțirii fatale pierise în potop.) Este semnificativ faptul că, după Eschil, Prometeu joacă un rol mai degrabă modest, chiar șters. Poate chiar succesul Prometheidei să fi contribuit la această situație. Căci, dacă Eschil a exaltat grandoarea singulară a acestui erou civilizator, ocrotitor al oamenilor, el a ilustrat, totodată, bunătatea lui Zeus și valoarea spirituală a reconcilierii finale, ridicată la rangul de model exemplar pentru înțelepciunea umană. Prometeu nu-și va mai regăsi statura sublimă - de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
zeița s-a îndepărtat dezgustată 32. Tot ea este cea care, prin prezența ei, îl oprește pe Ahile să ridice spada ca răspuns la insultele lui Agamemnon (Iliada, I, 194 sq.). Dar într-o epopee compusă pentru un auditoriu care exalta isprăvile războinice, Atena se revelă altfel decât zeiță marțială. Motivul pentru care ea participă la război este faptul că acesta este o ocupație prin excelență masculină. Căci, după cum spune ea însăși: "inima mea în toate înclină de partea bărbatului, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
drumurile se acoperă de flori; ea este "cauza primă" a fertilității vegetale (Eschil, Danaidele, fr. 44). Dar Afrodita nu va deveni niciodată zeița prin excelență a fertilității. Amorul fizic, împreunarea trupească este domeniul ei specific, pe care îl inspiră, îl exaltă și-1 apără, în acest sens, se poate spune că datorită Afroditei grecii regăseau caracterul sacru al impulsului sexual primar. Vastele resurse spirituale ale dragostei vor fi călăuzite de alte figuri divine, în primul rând de către Eros. Scriitorii și artiștii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ca o condiție sine qua non. Nu altfel era în cazul diverselor inițieri atestate în societățile arhaice. Ceea ce singularizează "secretul" eleusinian, este faptul de a fi devenit un model exemplar pentru cultele de Mistere. Valoarea religioasă a "secretului" va fi exaltată în epoca elenistică. Mitologizarea secretelor inițiatice și hermeneutica lor vor încuraja cu timpul speculații nenumărate, care vor sfârși prin a modela stilul unei întregi epoci. Secretul sporește prin sine valoarea lucrului care trebuie învățat", scrie Plutarh (Despre viața și poezia
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
reprezenta amintirile unui personaj istoric. E adevărat că elementele mitologice abundă în biografiile legendare ulterioare ale Profetului, dar așa cum am amintit, e vorba de un proces bine știut: transformarea unui personaj istoric important în model exemplar. Un imn (Yast, 13) exaltă nașterea Profetului în termeni mesianici: "La nașterea sa și în timpul creșterii sale, apa și plantele s-au bucurat, la nașterea sa și în timpul creșterii sale apa și plantele au crescut" (13: 93 sq.). Și se anunță că: "De acum încolo
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
8). Început și sfârșit a toate, Dumnezeu este însoțit de o escortă de Ființe divine (Amesa Spenta): Așa (Justiția), Vohu Manah (Gândirea dreaptă), Armai ti (Devoțiunea), Xshathra (Domnia, puterea), Haurvatăt și Ameretăt ( Integritatea [sănătatea] și Nemurirea) 13. Zarathustra invocă și exaltă aceste Entități care-1 însoțesc pe Ahurâ Măzdă, precum în următoarea găthă: "Doamne, înțeleptule atotputernic, Devoțiune, Dreptate care faci să prospere viața, Gândire Dreaptă, Doamne, ascultați-mă: Miluiți-mă, când va veni răsplata fiecăruia" (Y. 33: 11; vezi și strofele următoare
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să precizeze chipul în care Ahură Măzdă intervine în lume - și lămurește de asemenea cum poate Domnul, prin "Arhanghelii" săi, să-i ajute și să-i sprijine pe credincioșii lui. Faptul că profetul îl numește pe Domnul său "înțelept", că exaltă importanța "adevărului", că evocă mereu "cugetarea cea dreaptă" arată noutatea mesajului său: el scoate în relief funcția și valoarea religioasă a "înțelepciunii", adică a "științei", a cunoașterii riguroase și utile. Nu e vorba, desigur, de o știință abstractă în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de curajos atacate de către Profet. Dar procesul de mitizare s-a prelungit de-a lungul a cel puțin cincisprezece secole. Am reamintit mai sus câteva exemple de apoteozare a lui Zarathustra în tradiția mazdeană (§ 101). În lumea elenistică, Zoroastru este exaltat ca mag exemplar, și tot în calitate de Magus îl vor evoca filosofii Renașterii italiene, în fine, reflexe ale celui mai frumos mit al său se regăsesc în Faust-ul lui Goethe. 105. Religia Ahemenizilor Opoziția dintre Ahură Mazda și dacva se preciza
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ra&z, termen care exprimă tot "ceea ce c bun, ceea ce constituie fericirea omului, ceea ce permite regelui să-și exercite facultățile"29, în prima inscripție pe care Darius a pus să i se graveze la Naqs-i-Rustam, lângă Persepolis, Ahură Mâzdâ este exaltat ca "mare zeu care a creat acest pământ, care a creat cerul, care a creat omul, care a creat fericirea omului, care 1-a făcut pe Darius rege, acest om unic, rege peste mulți, acest om unic, stăpânul multora"30
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]