12,242 matches
-
NFR. 3.4.3. Analiza trezoreriei nete 3.4.3.1. Abordări generale Din punct de vedere financiar, trezoreria prezintă situația disponibilităților monetare și a plasamentelor, pe termen scurt, apărute din evoluția curentă a Încasărilor și plăților, respectiv din plasarea excedentului monetar. Analiza trezoreriei nete echivalează cu analiza echilibrului financiar pe termen scurt, prin care se compară o mărime relativ constantă (fondul de rulment) cu o mărime fluctuantă (necesarul de fond de rulment). La nivelul oricărei Întreprinderi, Încasările și plățile reflectă
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
b) T = 0 (trezoreria nulă). Egalitatea dintre fondul de rulment și necesarul de fond de rulment are semnificație mai mult teoretică, În practică fiind doar Întâmplătoare și trecătoare. Cu o trezorerie nulă, Întreprinderea se acoperă de riscul unei ineficacități a excedentelor durabile și de riscul de dependență vizavi de creditorii financiari. Practica demonstrează că această trezorerie nulă poate deveni oricând negativă, fapt ce ar agrava poziția financiară a Întreprinderii. c) T < 0 (trezoreria negativă). Această situație evidențiază un dezechilibru financiar al
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
a activității de exploatare. În cazul În care nivelul trezoreriei nete comparativ cu perioada de bază Înregistrează valori ridicate, pozitive, și un cash-flow pozitiv, fără o creștere a performanțelor economice, ΔTN > 0 poate semnifica o ineficiență a folosirii resurselor, acest excedent de lichidități putând fi utilizat În plasamente pe piața monetară sau de capitaluri. Variația trezoreriei este nulă, mărimea trezoreriei din perioada curentă fiind egală cu nivelul trezoreriei din perioada de bază. Este un caz Întâlnit mai rar În activitatea practică
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
în creditarea contului 121 „Profit sau pierdere” cu debitarea conturilor analitice acestuia, iar închiderea contului de cheltuieli presupune debitarea contului 121 cu creditarea analiticelor corespunzătoare, iar la final, în situația în care contul 121 va prezenta sold creditor, înseamnă profit/excedent, iar dacă soldul este debitor, înseamnă că entitatea înregistrează pierdere/deficit. După parcurgerea tuturor etapelor prezentate anterior se poate realiza întocmirea propriu-zisă a situațiilor financiare. 10.3. Structura situațiilor financiare Conform OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea normelor contabile conforme
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
execuției bugetare întocmirea contului de execuție bugetară, la sfârșitul anului bugetar, ilustrează modul de gestionare a bugetului; în contul de execuție bugetară sunt cuprinse totalitatea operațiunilor de executare a veniturilor și a cheltuielilor, îngăduind stabilirea rezultatului execuției bugetului (deficit sau excedent bugetar) la finalul anului bugetar; perioada de desfășurarea a exercițiului bugetar este cuprinsă între 15 și 18 luni; la încheierea exercițiului bugetar, Ministerul Finanțelor Publice trebuie să întocmească contul general anual de execuție bugetară a bugetului de stat și, respectiv
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
însă el poate să ramburseze și împrumuturile perpetue, fără însă a fi obligat să facă acest lucru. Principalele surse de rambursare sunt: - cheltuielile prevăzute anume în buget pentru împrumutul de stat, respectiv veniturile bugetare ale anilor din perioada de scadență; - excedentele bugetare; - fondurile speciale de amortizare constituite în mod expres în gestiunea instituției specializate pentru rambursarea unor împrumuturi publice. Rambursarea prin bursă se poate practica pentru orice fel de împrumut ale cărui titluri sunt cotate la bursă. Decizia este luată de
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
precedent, transformarea de acțiuni în obligațiuni etc.). Reducerea capitalului se efectuează prin rambursarea către acționari sau asociați a unei părți din acesta sau prin acoperirea de pierderi suferite în exercițiile financiare anterioare. Primele de capital corespund capitalului adițional creat ca excedent între valoarea acțiunilor la preț de emisiune sau valoarea în natură stabilită prin evaluare și valoarea nominală (de referință) a acțiunilor. Diferențele pozitive din reevaluare reprezintă plusurile create prin reevaluarea imobilizărilor materiale și a celor financiare. Cu ocazia reevaluării, valoarea
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
circulație energetică Numim astfel ordinea care determină transmiterea energiei de la un organ la altul, într-un ciclu de 24 de ore : ciclu nictemeral. Acest ciclu este alcătuit din douăsprezece faze a câte două ore în timpul cărora un organ primește un excedent de energie de la precedentul, care se adaugă la cantitatea de energie de care dispune respectivul organ în acel moment. Timp de două ore, cu un moment de vârf, organul va da randamentul său maxim, va fi adică în perioada de
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
medic tradițional chinez nu face niciodată acest lucru întrucât el posedă instrumente clinice mult mai complete decât cei care, în general, comit această greșeală. Atunci când se află într-o stare sănătoasă, normală deci, un organ transmite unui alt organ un excedent de energie pentru a-i permite să facă față nevoilor regulate sau punctuale. Astfel, ficatul trimite Qi spre inimă, care trimite Qi spre splină, care trimite Qi plămânilor, care trimit Qi rinichilor care, la rândul lor, trimit Qi ficatului. Numim
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
așteptate a se materializa în următoarea perioadă de timp, până la începerea noii perioade de plan. − Resursele interne - a doua sursă internă de acoperire a nevoilor reprezentate de cantitatea recuperată ce poate fi refolosită (de exemplu, reproiectarea produselor duce la un excedent de resurse); − Necesarul de aprovizionat (NA) - cantitatea de resurse provenită de la terți, care va constitui obiectul contractelor de achiziție. În fundamentarea necesităților pot fi utilizate diverse metode pe care le regăsim în literatura de specialitate sub diverse denumiri și care
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
mă aducea în pat, apoi închidea ochii și parcă îl vedeam cum trece pe pilot automat, totul devenea o activitate de rutină. Îmi plăcea și așa, nu zic nu, dar știți cum e: plăcerea fără pasiune e ca deflația fără excedent de cont curent: are viață scurtă. Relația noastră s-a stins încetul cu încetul: s-a ofilit pe nesimțite, apoi am eutanasiat-o prin înțelegere tacită... Coabitarea noastră stârnise o agitație foarte mare și la trattoria, unde colegii mă priveau
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
propriile obiective și interferând cu deciziile financiare pe termen scurt. • Managementul trezoreriei. Trezoreria constituie practic rezultatul tuturor acestor decizii manageriale pe termen scurt. Obiectivul managerului este de acoperi eventualele „goluri” de trezorerie și de a fructifica cât mai rentabil eventualele excedente, dar fără a determina un risc excesiv. În anumite cazuri, managerul financiar trebuie să posede abilități de manager de portofoliu<footnote Pentru dezvoltarea pe larg a acestei teme, vezi Dragotă, Victor (coordonator); Dragotă, Mihaela; Dămian, OanaAlexandra; Stoian, Andreea; Mitrică, Eugen
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
de rulment permanent pozitiv nu trebuie exagerate, întrucât costurile capitalurilor procurate pe termen lung sunt superioare celor pe termen scurt (vezi figura 4.2). Un fond de rulment negativ, în aceste condiții, va evidenția imposibilitatea companiei de a asigura un excedent de resurse financiare pe termen lung din care să poată fi acoperite necesitățile de finanțare pe termen scurt. Mărimea fondului de rulment trebuie corelată cu dimensiunea stocurilor și a creanțelor care nu pot fi finanțate din datoriile de exploatare. Acestea
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
rezonabile. Se poate demonstra că trezoreria netă rezultă ca diferență între fondul de rulment și necesarul de fond de rulment. În această optică, echilibrul financiar, evidențiat prin acest indicator, este explicat ca rezultat al posibilității companiei de a-și acoperi excedentul de resurse necesare pe termen scurt (necesarul de fond de rulment) pe seama excedentului de resurse de finanțare disponibile pe termen lung (fondul de rulment). În optica de analiză anglo-saxonă, se calculează un indicator relativ echivalent din punctul de vedere al
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
rulment și necesarul de fond de rulment. În această optică, echilibrul financiar, evidențiat prin acest indicator, este explicat ca rezultat al posibilității companiei de a-și acoperi excedentul de resurse necesare pe termen scurt (necesarul de fond de rulment) pe seama excedentului de resurse de finanțare disponibile pe termen lung (fondul de rulment). În optica de analiză anglo-saxonă, se calculează un indicator relativ echivalent din punctul de vedere al puterii informaționale cu necesarul de fond de rulment, respectiv capitalul de lucru net
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
cei doi indicatori se realizează ca efect al diferitelor strategii și tehnici de finanțare. Asigurarea unei stări de echilibru financiar, materializată în acoperirea necesităților de finanțare a activității de exploatare, se va realiza fie pe seama resurselor pe termen lung (în excedent față de activele pe termen lung), fie pe seama unei resurse de finanțare din afara exploatării. În această optică, activele de trezorerie, respectiv pasivele de trezorerie, sunt considerate părți integrante ale activității de exploatare și, deci, nu trebuie evidențiate într-o manieră distinctă
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Marja comercială + Producția exercițiului - Consumuri externe = Marja comercială + Producția vândută + Venituri din producția stocată + Venituri din producția de imobilizări - Cheltuieli cu materiile prime - Cheltuieli cu materiale consumabile - Cheltuieli cu energia și apa - Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți Excedentul brut de exploatare (EBE) Valoarea adăugată + Venituri din subvenții de exploatare - Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate - Cheltuieli cu remunerațiile personalului - Cheltuieli privind asigurările sociale și protecția socială + Alte venituri de exploatare (încasate sau de încasat) - Alte cheltuieli de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
acestea, îmbunătățirea indicatorului nu reflectă o îmbunătățire a activității companiei. În funcție de diferența dintre cele două tipuri de cheltuieli se poate constata care este decizia optimă din punct de vedere financiar. Cel de-al treilea sold intermediar de gestiune este denumit Excedent brut de exploatare (EBE) și evidențiază fluxurile de numerar implicate în activitatea de exploatare a întreprinderii, mărimea sa fiind dată de diferența dintre veniturile încasabile de exploatare și cheltuielile plătibile de exploatare. În condițiile în care întreprinderea realizează un câștig
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
activitatea de exploatare a întreprinderii, mărimea sa fiind dată de diferența dintre veniturile încasabile de exploatare și cheltuielile plătibile de exploatare. În condițiile în care întreprinderea realizează un câștig din activitatea sa de exploatare, acest sold intermediar poartă denumirea de excedent brut de exploatare, în caz contrar, când sunt obținute pierderi, avem de-a face cu o insuficiență brută de exploatare. În filosofia de calcul sub formă de „cascadă” a soldurilor intermediare de gestiune, relația de calcul a indicatorului este: Excedentul
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
excedent brut de exploatare, în caz contrar, când sunt obținute pierderi, avem de-a face cu o insuficiență brută de exploatare. În filosofia de calcul sub formă de „cascadă” a soldurilor intermediare de gestiune, relația de calcul a indicatorului este: Excedentul brut de exploatare = Valoarea adăugată + Venituri din subvenții de exploatare - Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate - Cheltuieli cu remunerațiile personalului - Cheltuieli privind asigurările sociale și protecția socială + Alte venituri de exploatare încasabile - Alte cheltuieli de exploatare plătibile (5.4
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
brut de exploatare = Valoarea adăugată + Venituri din subvenții de exploatare - Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate - Cheltuieli cu remunerațiile personalului - Cheltuieli privind asigurările sociale și protecția socială + Alte venituri de exploatare încasabile - Alte cheltuieli de exploatare plătibile (5.4) Excedentul brut de exploatare realizat de o întreprindere ne indică mărimea resurselor de finanțare (vezi sensul de cash flow) rezultate din activitatea sa de exploatare. Veniturile și cheltuielile calculate de întreprindere din considerente pur fiscale și având ca scop orientarea unei
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
acestora, vezi Caraiani, Chirața; Dumitrana, Mihaela (coordonatori), Bazele contabilității, ediția a cincea, Editura Universitară, București, 2011, pp. 204-205. footnote> constituite) nu se regăsesc în calculul acestui sold intermediar de gestiune, urmând a fi scăzute la calculul următorului sold. Ca urmare, excedentul brut de exploatare, nefiind influențat de politica de investiții a întreprinderii (ce se răsfrânge asupra nivelului amortizării calculate), de politica sa financiară (concretizată în nivelul cheltuielilor și veniturilor financiare), sau de evenimentele extraordinare, reprezintă o bază bună de comparație a
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
a profitabilității companiilor din același sector de activitate sau pentru aceeași companie analizată la momente diferite. Astfel este determinată mărimea capacității de autofinanțare rezultată din activitatea lor de exploatare. Performanțele întreprinderii pot fi, însă, determinate și de modul în care excedentul brut de exploatare este investit, respectiv alocat între proprietarii și creditorii întreprinderii. Dacă resursele create de întreprindere din activitatea sa de exploatare (excedentul brut de exploatare) sunt alocate sau nu în mod echilibrat pentru menținerea capacităților de producție existente, respectiv
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
rezultată din activitatea lor de exploatare. Performanțele întreprinderii pot fi, însă, determinate și de modul în care excedentul brut de exploatare este investit, respectiv alocat între proprietarii și creditorii întreprinderii. Dacă resursele create de întreprindere din activitatea sa de exploatare (excedentul brut de exploatare) sunt alocate sau nu în mod echilibrat pentru menținerea capacităților de producție existente, respectiv pentru remunerarea proprietarilor și creditorilor se poate observa din analiza următoarelor solduri intermediare de gestiune. În literatura română de specialitate există o nuanțare
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
producție existente, respectiv pentru remunerarea proprietarilor și creditorilor se poate observa din analiza următoarelor solduri intermediare de gestiune. În literatura română de specialitate există o nuanțare diferită în legătură cu modalitatea de calcul a acestui indicator. Astfel în anumite lucrări de specialitate, excedentul brut de exploatare este înțeles ca rezultat după eliminarea influenței factorului uman (personal) și a statului (făcând abstracție de impozitul pe profit)<footnote Vintilă, Georgeta, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 87; Brezeanu, Petre, Gestiunea
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]