2,152 matches
-
în domeniul protecției persoanelor cu handicap, contribuind la asigurarea integrării acestei categorii de populație în societate. Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap - Prezentare Dr. Cătălin Bucinschi, Adrian Plop, Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap În contextul schimbărilor sociale și politice din decembrie 1989, în mai 1990 un grup de cercetători din domeniul pedagogiei speciale a avut inițiativa de a propune autorităților centrale înființarea unei instituții care să continue tradiția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
a pedagogiei, întreruptă în anii comunismului. Inițiativa s-a materializat sub forma unui Centru Metodologic pentru Recuperarea Copiilor și Tinerilor Handicapați, instituție experimental-operațională și de perfecționare a personalului didactic, din școlile speciale. În prezent, Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap (INPCESPHĂ este un institut de cercetare în domeniul protecției și asistenței sociale a persoanelor cu handicap, subordonat Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap (ANPHĂ. INPCESPH își structurează activitatea pe direcția cercetării și formării profesionale în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și susținătorii acestoraă. În paginile revistei, de-a lungul timpului, s-au numărat nume de marcă ale cercetării din domeniul psihopedagogiei speciale românești. Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății - prezentare generală Cătălin Bucinschi Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap Introducere Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIFĂ, 2001, este un sistem dezvoltat de Organizația Mondială a Sănătății care se concentrează asupra „componentelor sănătății”. CIF analizează toate aspectele sănătății și le descrie ca pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și Reprezentanța UNICEF în România, care a acordat sprijinul logistic și financiar. Lucrarea a fost supervizată de singurul expert român care a participat la elaborarea CIF de către OMS, doctorul Radu Vraști. În același timp, Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale pentru Persoanele cu Handicap a inițiat un studiu referitor la operaționalizarea CIF. Un grup de cercetători a încercat să explice diferențele între CIF și actualul sistem de încadrare într-un grad de handicap și a elaborat o fișă de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
situația la nivel local. Facem precizarea că, potrivit art. 14, lit. (pă din Ordinul nr. 52 din 21 aprilie 2004 privind Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, a Institutului Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap, a Inspecțiilor Regionale și a Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru adulți, printre atribuțiile inspectorilor de județ se numără și aceea de a exercita controlul cu privire la modul în care sunt respectate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
educației, servicii de asistență medicală și preventivă; încurajarea dezvoltării și susținerea unităților protejate; implementarea legislației privitoare la accesibilizarea mediului fizic, monitorizarea implementării; dezvoltarea unui set de măsuri și mecanisme care să facă posibilă egalizarea șanselor pentru combaterea discriminării și a excluziunii sociale a persoanelor cu handicap; elaborarea unor programe de conștientizare a nevoilor specifice ale persoanelor cu handicap și de creștere a solidarității sociale cu aceste categorii de persoane; continuarea activității de susținere a organizațiilor nonguvernamentale în procesul de protecție activă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
handicap mental; 9. vacanță la cabana societății din Munții Retezat. Serviciul descris, atât de necesar și benefic pentru familiile aflate în situații de criză, este foarte apreciat nu numai de beneficiari, ci și de Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap (subordonat ANPHĂ, care a folosit parțial metodologia noastră, în elaborarea standardelor în domeniu. Apelați la noi! Societatea Română Speranța Timișoara, str. Fagului nr. 17 Persoană de contact: Florin Geamănu Tel. 0256/490245 Fax 0256/201152
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
asistență socială este organizat la fiecare doi ani. În 2003, seminarul a fost organizat în Danemarca, la Copenhaga. Anul acesta seminarul are ca teme majore: impactul globalizării asupra coeziunii sociale, mobilitatea populației și modalitatea în care aceasta afectează coeziunea socială, excluziunea socială, problemele speciale întâlnite în țările europene referitoare la coeziunea socială, politicile Uniuniii Europene referitoare la participarea socială, formarea și practica în asistența socială, modele de bună practică în asistența socială pentru îmbunătățirea coeziunii sociale. Detalii privind organizarea seminarului, programul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
aceste evoluții sunt strâns corelate cu desfășurarea ideologiei umanitare analizate de Bernard Hours 116, fără a se contopi însă complet. Ele dezvăluie un alt aspect al aceleiași restructurări ideologice orientate spre globalizarea economică, percepută prin prisma dinamicilor de incluziune și excluziune pe care le generează. Asociația de înfrățire din Lille apare ca produsul irumperii și al mutațiilor cooperării descentralizate, în sânul căreia orașul Lille și regiunea Nord-Pas-de-Calais revendică o poziție de pionierat, îndeosebi în baza acordurilor privilegiate încheiate de douăzeci de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unui măr este pur rival. Dacă proiectez un film și nu vreau ca alți oameni să îl vadă, trebuie să cheltuiesc bani pentru a construi ziduri care să blocheze accesul non-plătitorilor. Unele bunuri, cele pentru care consumul este non-rival și excluziunea costisitoare, nu pot fi produse pe piață, căci toată lumea are un stimulent să aștepte ca alții să le producă. Dacă tu produci o unitate dintr-un astfel de bun, eu pot pur și simplu să o consum, ca urmare nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
inerentă a bunului, ci o trăsătură a mărimii grupului care consumă: o pisicină s-ar putea să aibă un caracter non-rival pentru două persoane, dar ea va avea un caracter foarte rival pentru o sută de oameni. Iar costurile de excluziune sunt aplicabile tuturor bunurilor, fie ele publice sau private: dacă eu vreau să te împiedic să îmi mănânci merele, s-ar putea să trebuiască să procedez la anumite acțiuni pentru a le proteja, cum ar fi să construiesc un gard
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
putea produce autostrăzi fără taxe, altfel spus, căi de transport competitive la un preț zero. Dar remarcați că autostrada nu are în realitate un preț zero, deoarece este finanțată prin taxe (care sunt acompaniate de o formă deosebit de dură de excluziune de la satisfacții închisoarea) și, de asemenea, că lipsa prețurilor este motivul principal pentru tipare ineficiente de utilizare, cum ar fi ambuteiaje, care reflectă lipsa unui mecanism de alocare a resurselor rare (spațiu în trafic) către utilizările cu cea mai mare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
chiar dacă, așa cum subliniază Marin (Marin, 2000, p. 522), "nu se poate reduce extrema complexitate a crizei carioca numai la violența criminală. Trebuie să privim tragedia de la Rio prin prisma impasurilor modelului brazilian [...]. Pe termen lung, aici s-a sedimentat o excluziune socială pe care alegerile economice au accentuat-o". Am face o greșeală, întâlnită destul de frecvent, considerând Brazilia o țară săracă, subdezvoltată. Este, înainte de toate, una dintre cele mai inegale din lume, o putere industrială considerabilă, unde opulența unor cartiere și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
una dintre cele mai inegale din lume, o putere industrială considerabilă, unde opulența unor cartiere și bogăția celor 2% dintre brazilienii cei mai bogați, care dețin 60% din patrimoniul național 7, nu face decât să pună în lumină condițiile de excluziune extremă în care trăiesc majoritatea locuitorilor. Un exemplu? una dintre piețele în expansiune este cea a elicopterelor private (Camps et al., 2003)8, care brăzdează cerul orașului Săo Paulo zburând de pe acoperișurile domeniilor închise spre câte un shopping center din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1997; Debarbieux, 1996). E prost informată, chiar necinstită, căci cercetătorii incriminați și cartea citată sunt citiți foarte prost. Critica socială e foarte prezentă în cartea acuzată (Charlot și Émin, 1997), afirmând că sociologia violenței în școală este o sociologie a excluziunii, demonstrând caracterul inegalitar al riscului de a fi victimă. Cartea aduce, totodată, o complexificare a modelului sociologic, arătând că nu există un "handicap socio-violent", pe scurt, că "actorii" nu sunt cu totul neputincioși, în ciuda greutăților sociale. Putem fie să zâmbim
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu depășesc niciodată un risc de 0,3% pentru elevi. Să ținem cont că aceste cifre privesc un departament "obișnuit" și nu cuprind zonele cele mai "sensibile" de pe teritoriul francez, din periferiile urbane cele mai populate și mai afectate de excluziunea socială. Credem că asta explică diferențele față de propriile noastre cifre. În ce ne privește, pe o cale asemănătoare, i-am întrebat pe elevii dintr-un eșantion național de elevi francezi (în gimnaziu, N = 9 521) ce tip de violență exista
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
concură la deturnarea unei analize mai pertinente a raporturilor sociale. Nu mergem mai departe, teza a fost expusă. Ea se lovește de dificultăți imediate, atât în plan teoretic, cât și în planul acțiunii. Într-adevăr, este deosebit de deterministă. Dacă doar excluziunea socială ar genera violența și sunt absolut de acord că sociologia excluziunii merită un loc imens în sociologia violenței în școală -, atunci e greu de înțeles de ce nu toți elevii care trăiesc această excluziune socială sunt violenți la școală, ba
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai departe, teza a fost expusă. Ea se lovește de dificultăți imediate, atât în plan teoretic, cât și în planul acțiunii. Într-adevăr, este deosebit de deterministă. Dacă doar excluziunea socială ar genera violența și sunt absolut de acord că sociologia excluziunii merită un loc imens în sociologia violenței în școală -, atunci e greu de înțeles de ce nu toți elevii care trăiesc această excluziune socială sunt violenți la școală, ba chiar majoritatea nu sunt. Pe de altă parte, e evident că în spatele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
adevăr, este deosebit de deterministă. Dacă doar excluziunea socială ar genera violența și sunt absolut de acord că sociologia excluziunii merită un loc imens în sociologia violenței în școală -, atunci e greu de înțeles de ce nu toți elevii care trăiesc această excluziune socială sunt violenți la școală, ba chiar majoritatea nu sunt. Pe de altă parte, e evident că în spatele acestui model stă ignorarea victimelor violenței, în legătură cu care nu-i suficient să se spună, precum autorii articolului, că "accidentele grave nu sunt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sociale cu cele mai grele consecințe (Debarbieux, 1996, 2004). Recunoașterea cauzelor multiple ale violenței implică totuși faptul că factorii socio-economici nu pot explica totul. Astfel, sărăcia sau șomajul nu pot, singure, să antreneze violența. Însă, când se cumulează factori de excluziune socială, riscul de a fi victimă sau agresor crește. Acești factori sunt ei înșiși atât de corelați încât e greu să-i disociem: efectul lor este masiv și cumulativ. Cum scrie David Farrington (1986), "copiii care trăiesc în inner cities
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că: "Sărăcia și inegalitatea veniturilor, reușita școlară, mobilitatea populației, componența etnică, densitatea populației și proporțiile ridicate ale mamelor monoparentale sunt corelate cu proporția delincvenței". Pe scurt, sociologia violenței în școală, cel puțin în țările din Nord, este o sociologie a excluziunii sociale. Ceea ce nu înseamnă că ea nu există în școlile din cartierele mijlocii sau favorizate, ci doar că acolo este mai rară. Urgența socială ține de tratarea prioritară a violențelor din școlile cartierelor defavorizate. • Efectele contextului comunitar Cercetarea arată că
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
disponibilitatea armelor de foc este la fel de bine documentată ca și impactul rasismului ambiant asupra conduitelor agresive și a delincvenței (Hellmann și Beaton, 1986; Hawkins et al., 2000) sau sărăcia globală a unei comunități. În afară de variabilele economice și demografice, legate de excluziunea socială, o altă tentativă interesantă este aceea de a măsura ponderea asupra victimizării sau delincvenței a instituțiilor sociale exterioare școlii, din comunitate. "Capitalul social" pe care-l reprezintă dotările sociale, sportive și culturale ale unei comunități este și el corelat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
deschiderea celui de-al doilea colocviu mondial despre violența în școală din Québec (Debarbieux, 2003) sau la forumul brazilian de educație (Debarbieux/UNESCO, 2004). Este violența în școală cauzată, măcar în parte, de "mondializare", adică de adâncirea inegalităților și a excluziunii sociale nu doar între țările bogate și țările "emergente" și "pe cale de dezvoltare", ci și între zonele urbane din interiorul țărilor bogate? și este violența școlară mai puternică în țările din Sud din această cauză? Intenționez să răspund aici la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fiind acum mai mare decât numărul victimelor. 9,8% dintre elevi se autodeclară extorcatori în 1999, față de 8,7% în 1995. Studii mai detaliate (Lagrange, 2000; Debarbieux et al., 2002) au arătat că în Franța a apărut o "delincvență de excluziune" (Garapon și Salas, 1998), caracterizată în principal prin faptul că este orientată împotriva instituțiilor și că este mai frecvent săvârșită în grup. De unde două consecințe: apariția unei violențe mai puternice împotriva cadrelor didactice și apariția agresivității în grup, unde violența
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mare măsură dependentă de condițiile socio-economice, ceea ce nu este, la urma urmei, decât o consecință a principalelor concluzii din sinteza noastră privind abordarea prin factori de risc. E deci logic să emitem ipoteza că orice creștere a inegalității și a excluziunii sociale va antrena o creștere a violenței în școli și în alte locuri. Pornind de la asta, fără să fii futurolog, te poți teme de un scenariu catastrofic: globalizarea economică accelerând inegalitatea între țări și în interiorul țărilor, inclusiv al celor dezvoltate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]