2,392 matches
-
și discursurile sale umflate de fluxul izvoarelor noi, concepute ca fiind tot atîtea probe. Interpretarea Mioriței se înscria mai curînd într-o suită de interpretări revelatoare a semnelor de întrebare ale romanității adresate sieși. Miorița a devenit obiectul a nenumărate exegeze. Filosofia Unu-lui național nu poate să interzică însă obsedanta reluare a întrebărilor privind mișcarea istoriei. "MIORIȚA" Romanticul Vasile Alecsandri a comentat această baladă. Exista în acest text un decor (colinele), actorii (trei ciobani), o dramă (doi ciobani complotează pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ele se explică doar prin calitățile remarcabile ale poporului român și ale strămoșilor lui. Raportarea la trecut bazată pe venerație este încremenită, dar recompunerea trecutului pentru exploatarea sa în actualitate este permanentă: toată inteligența creatoare se pierde într-o savantă exegeză cu scopuri propagandistice. Michael Shafir vorbește, într-un studiu din 1985 consacrat României, de un "trecut în permanentă schimbare"... Această grijă de adaptare a istoriei la constrîngerile momentului este consecința unei conștiințe disimulate a eșecului atribuit în mare parte unui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
caietele de studiu, legate la un loc, ale unui fiu de țăran; care învăța la Socola în anul 1810. Din aceste se vede lămurit influența școalelor latinești ale Apusului. Aceste caiete încep cu gramatica românească, apoi urmează retorica, logica, morala, exegeza Psalmilor, istoria biblică, catehismul creștinesc, în fine istoria generală. Inițiativei Curții din Viena i se datorește așadar învățămîntul democratic atât dincolo de Carpați cât și dincoace, iar daca " Romînul" dorește numaidecât o epocă de regenerare în care am intrat și de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
p. Eminesciana. Serie nouă; 16 (78) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. Eminesciana. Serie nouă; 17(79) * RACHIERU, Adrian Dinu, Conviețuirea cu Eminescu, Iași: Junimea, 2013, 244 p. Eminesciana. Serie nouă; 18 (80) * CUBLEȘAN, Constantin, Eminescu în exegeze critice, Iași: Junimea, 2014, 326 p. Eminesciana. Serie nouă; 19 (81) * Dorian Gellu, Iordache Emil, Pașii poetului, Iași: Junimea, 2014, 326 p. Eminesciana. Serie nouă; 20 (82) 1 Bachelard, Gaston, Apa și visele, Eseu despre imaginația materiei, trad. Irina Mavrodin
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
atît de la modă în vreme? Nu. Angoasele olandezului aveau rostul explicitării îndoielilor. Dureroaselor îndoieli ale diletantului de geniu. Că va fi înțeles greșit de contemporani, de improbabilii discipoli. Apoi, modernii tîrzii, mai toți s-au exersat prolific în pagini de exegeză. Iar suprarealiștii, dadaiștii au practicat, dincolo de pagina scrisă, gesticulații exhibiționiste, oripilînd sau dînd de gîndit. Artele momentului? Ritos antitradiționaliste, cunosc o fascinantă ebuliție a punerii în scenă, a montării șocante. Chiar și într-un oraș "cuminte", clasicizant, ca Iașii, sînt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
observăm imediat procedeul și el comod al simplificării. Aflîndu-ne într-o avantajată paralaxă timpul scurs preluăm, de la o etapă culturală la alta, formule gata făcute, gata stabilite de tipul de folclor ce operează mai la toate nivelele, de la cel al exegezei docte, la simpla oralitate. Astfel, dacă din epoca amintită păstrăm grosso modo doar cîteva nume, asta se datorează în mare parte și comodității de a memora minimumul necesar. Necesar cui? Necesar superficialității noastre din ce în ce mai endemice. Care preferă într-o șuetă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
început ne-ar putea produce o impresie penibilă, asemănătoare, să zicem, "contemplării" unei vitrine cu suveniruri. E posibil, oare, de plecat într-o direcție atît de spinoasă de la un astfel de debut? ce garanții de calitate ne poate oferi o exegeză atunci cînd inițierea se consumă atît de precar? Nici una. Să ne alegem, mai bine, din briantul Alain doar cu divagația lui inimitabilă, dar să vedem că enigma picturii a rămas tot enigmă. Și, la urma urmei, nici nu s-ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aflate acum în distinse case ieșene. Și împrumutate mie, acum, pentru expoziție. În sfîrșit, la întoarcerea din exod, vă invit la exploziile șampaniei. Rivalizînd cu cele de curînd stinse sub același carrillon. Nu uitați: diseară, pe la șase fix! 30 noiembrie Exegeză lunecată. Totul s-a petrecut într-o secundă. Cînd am văzut că serata dedicată lui Mihai Ursachi începea să-i contureze marelui meu prieten un profil nu tocmai adecvat, am ieșit. După mine a ieșit un băietan arămiu care m-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-și reia, cu precauție maximă, vocația augustă, de un Acterian retras, timorat, între cărți și manuscrise subversive, de un Comarnescu, descurcîndu-se la limită și diplomatic supraviețuind constrîngerilor, de un Brezianu, reușind, prin nativa-i eleganță și discreție, să-și continue exegeza brâncușiană. Ar fi ipocrizie să nu recunoaștem că tot răul acesta totalitar a fost spre binele celor doi mari rămași, ei beneficiind astfel de atuul difuziunii mediatice occidentale și fiind, cel puțin pînă acum, cei mai cunoscuți români în lume
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
continentului, pe care au avut-o evenimentele ce s-au desfășurat între 1683-1711. După cum am văzut, Constantin Șerban se alătură acelor istorici care plasează începuturile chestiunii orientale în Evul Mediul timpuriu, odată cu penetrarea turcilor pe continentul european. Procedând însă la exegeza operelor cronicarilor noștri, a activității politice a românilor în acea epocă, cu deosebire a operei stolnicului Constantin Cantacuzino, ei insistă asupra faptului că de la asediul Vienei (1683) se deschide o epocă de importanță crucială pentru sud-estul european și chestiunea orientală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în litera ei, pentru simplul motiv că nicăieri n-a stipulat interdicția ca funcțiile domnitorilor din Iași și București să fie cumulate de una și aceeași persoană. Imprecizia Convenției în redactarea acestui punct nu schimbă lucrurile decât pentru amatorii de exegeze juridice speculative până la exces. De reținut și precizările din 1859 ale unui jurist francez: este clar că dubla alegere nu este nici prevăzută, nici interzisă, nici semnalată în Convenție ca un caz ce ar putea atrage anularea ei, „dar Austria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a considerat, și pe buna dreptate, „izvorul cel mai însemnat al istoriei românilor” pentru perioada Evului Mediu. În a treia categorie de izvoare figurează Cronicile, pe care N. Bălcescu le prezintă într-o veritabilă prelegere, ce suferă însă sub raportul exegezei critice, ceea ce era și firesc pentru acea epocă. În sfârșit, Inscripțiile și monumentele și Scrierile ce zugrăvesc obiceiurile formează a patra și, respectiv, a cincea categorie de izvoare istorice. După cum se știe, N. Bălcescu nu s-a mulțumit numai cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
idee-nucleu. Eseul devine astfel, un joc și o poezie a idelor în care autorul caută forme de expresie atrăgătoare și convingătoare. Domeniul eseisticii este practic nelimitat. Un eseu poate construi, spre exemplu, pe marginea unei lucrări, fără a fi o exegeză a textului, ci mai degrabă o remodelare a lui. Nicolae Balotă susține că, deși creația ține de esența eseului, compoziția nu este o creație în sens artistic, ci mai curând o transcreație. Eseistul care construiește pornind de la ele își promovează
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
115. Pozitivismul juridic fundamentat pe doctrina lui Comte a dat naștere unei filosofii lipsite de unitate. Termenul de pozitivism în filosofie nu are o semnificație unică, general acceptată, el îmbrăcând forme variate: în Franța a fost cunoscut sub forma școlii exegezei textelor, în Anglia, dezvoltându-se în cadrul școlii analitice engleze, a dat naștere imperativismului juridic, iar peste ocean a îmbrăcat forma realismului juridic 116. Deși diferite, toate aceste forme de pozitivism subscriu unor idei comune, care într-o formă sau alta
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la dezbateri, au luat cuvântul mai mulți delegați stimulați de conținutul broșurilor cu poezii eminesciene. S-au întrecut pe sine unii delegați latino-americani care, în susținerea proiectului, au citit strofe întregi din poezii. Dezbaterea s-a transformat într-o adevărată exegeză. Mulți au exprimat regretul că nu au ocazia să participe mai frecvent la asemenea discuții. În calitate de observator, în final, am primit permisiunea să prezint poziția delegației române în legătură cu proiectul de rezoluție. Intervenția, deși scurtă, a cuprins referiri la opera poetului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
volumul III - Te Deum la Grivița, 1978; volumul IV - Noroaiele, 1982; volumul V - Scrisoare de la Rahova, 1977; volumul VI - Noaptea otomană, 1979 etc. „Panoramic”, „panoramare”, „caleidoscop de secvențe eteroclite”, „policronie”, „decupaj cinematografic” sunt câțiva dintre termenii ori formulele prin care exegeza a încercat să aproximeze caracteristicile unei alcătuiri romanești care a învederat incontestabila putere de construcție a scriitorului în registrul epic. Cuprinderea temporală a ciclului e pe măsura amplorii sale, mergând de la epoca Unirii din 1859 până la începutul secolului al XX
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
Coresi sau la Varlaam, cu configurația ei stereotipă și substanța abstractă. Firește, A.I. nu improvizează, el urmează regulile omileticii, având în minte pilda oratoriei bizantine (și îndeosebi pe Ioan Hrisostom și pe Theofilact). Cuvântările lui, care conțin pasaje de fină exegeză teologică, nu sunt însă nicidecum o expunere seacă și pedantă. Predica are viață, culoare și, în mișcarea ei, când solemnă și înfiorată de simțăminte sublime, când lirică și unduioasă, când aspră și poruncitoare, se simte freamătul personalității aprige a Ivireanului
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Renașterii italiene. Gânditor matur, familiarizat cu istoria doctrinelor filosofice și a culturii europene, A. posedă capacitatea de a expune fidel, dar atașant un sistem de cugetare. Studiile despre Thomas Carlyle și Henri Bergson, mai curând modele de lectură comprehensivă decât exegeze critice, evidențiază tendința autorului de a transgresa sfera ideilor, orientându-se către personalitatea filosofului, a cărui efigie spirituală încearcă să o fixeze portretistic. Puntea de legătură dintre scrierile filosofice și cele închinate Renașterii o constituie însă eseul Imperialismul culturii germane
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
recherché dans sa toilette et exagérant jusqu’au ridicule” (cităm după Al. George). Chiar și o asemenea „definiție” foarte sumară poate fi, la nevoie, aplicată lui Aubrey de Vere, numai că ea nu epuizează personajul. Punctul cu adevărat vulnerabil al exegezei lui Liviu Petrescu trebuie căutat În altă parte, În ignorarea relației dintre dandysm și satanism. Pornind de la un pasaj superficial și agresiv din Mon cœur mis à nu, Liviu Petrescu insistă doar asupra antagonismului natură-artă În existența acestui tip bizar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sau pe nedrept și În ciuda „hâtrului” de Littré, dandysmul ține de o tipologie existențială. Desigur, antagonismul natură-artă joacă un rol Însemnat În opera lui Mateiu; el se cere pus În valoare. Dar reliefarea lui reprezintă doar primul pas, pe care exegeza trebuie neapărat să-l depășească. Dacă Liviu Petrescu ar fi adâncit sensul baudelairian al conceptului, cu toate ambiguitățile și contradicțiile lui, și-ar fi putut deschide calea spre o Înțelegere mai nuanțată a operei lui Mateiu. Dacă ar fi sesizat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
personajelor Pașadia și Pantazi din Craii de Curtea-Veche” (Pagini de critică literară). Dacă nu s-ar fi lăsat ademenit de capcane stilistice, dacă, sugestionat de cadențele mateine, Vladimir Streinu nu și-ar fi urmărit cu prea multă Încântare frazarea critică, exegeza sa, nu lipsită de observații pătrunzătoare, dar nu Îndeajuns exploatate, ar fi Îndreptat luminile ei clarificatoare către zonele lăsate În umbră de critica românească. Din nefericire, datorită grabei demonstrative și caracterului impresionist al celor două articole dedicate lui Mateiu I.
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
datorită grabei demonstrative și caracterului impresionist al celor două articole dedicate lui Mateiu I. Caragiale, lectura critică propusă de Vladimir Streinu nu este lipsită de inadvertențe și inexactități, pe care vom avea prilejul nedorit de a le semnala În decursul exegezei noastre. În portretul lui Barbey d’Aurevilly din Les Contemporains, Jules Lemaître - un critic ce nu poate fi suspectat de simpatii secrete față de dandysm și al cărui impresionism, nedisimulat sub aparențe scientiste, ar trebui să suscite simpatia lui Al. George
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
alte izvoare culturale, șuvoiul creației și imaginației folclorice. De-a lungul timpului s-a vorbit frecvent despre o „mitologie românească” (populară și/sau cultă), fără ca această sintagmă să trimită la un ansamblu unitar și complet de texte sau la o exegeză integratoare coerentă din punct de vedere științific. În chip paradoxal, În acest moment, noi nu avem o „mitologie”, adică nicio colecție omogenă de texte capabilă să circumscrie și prezinte Întregul câmp a ceea ce ar trebui să fie „mitologia” românească și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aflând punctele lor comune și constantele revelatorii pentru spiritul hasdean. O atenție aparte a acordat D. vieții și operei lui M. Eminescu. A fost coordonatorul colecției „Eminesciana”, scoasă de Editura Junimea din Iași, în care au apărut peste cincizeci de exegeze eminesciene, atât reeditări ale unor studii consacrate, cât și valoroase lucrări noi. În afara a numeroase studii incluse în diverse publicații de specialitate, a tipărit două volume de interpretări critice (1982 și 1986) - dintre care primul a fost distins cu Premiul
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
Streinu, Eminescu, pref. edit., Iași, 1989; Mihai Eminescu, Poezii, introd. edit., Iași, 1995. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Mihai Drăgan, „Aproximații critice”, RL, 1970, 36; Alex. Ștefănescu, M. Drăgan, „B.P. Hasdeu”, TMS, 1972, 8; Ciobanu, Panoramic, 320-322; N. Ciobanu, O nouă exegeză, LCF, 1982, 24; Gh. Bulgăr, Clasici și moderni, ST, 1988, 2; Ioan Holban, Portretul criticului la maturitate, CRC, 1992, 23; Ion Apetroaie, Mihai Drăgan - profesorul și criticul, CRC, 1993, 22; Busuioc, Oglinzile cetății, I, Chișinău, 1994, 45-60; Maftei, Personalități, VI
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]