2,249 matches
-
sau să fi publicat și în ziare; 2) Suprafața socială prin funcție sau activitate; 3) Operă tipărită, indiferent de temă sau specialitate; 4) Impactul social al contribuț iei sale; 5) Măsura de MODEL a fiecăruia, eventual, cu unele amendamente. Câteva exemplificări: Poetul I. I. Lefter a lucrat la ziar 7 ani, dar era poet și înainte și mai ales după ce a fost dat afară. Mircea Coloșenco, autorul unei monografii consacrată lui Ion Barbu, a fost un gazetar de mare merit. Mazilit
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
FESTIVALULUI NAȚIONAL al tradițiilor populare, din Sibiu, care în perioada 30 iulie - 5 august 2007 prilejuiește desfășurarea de forțe artistice greu de reîntâlnit. Ceea ce s-a programat la Muzeul în aer liber, din Dumbrava Sibiului, este, fără îndoială, unic. Spre exemplificare, enumerăm secțiunile tematice ale festivalului: Arte religioase, Arte literare, Arte muzicale, Arte ludice, Arte plastice și Arte culinare, la care se adaugă proiecț ii de 177 filme documentare. Participă județele Cluj, Dâmbovița și Vaslui; din Serbia, FORMAȚIA DE DANSURI TRADIȚIONALE
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și structurale, În cazul predării unei limbi străine pentru Începători. Se va prezenta mai Întâi trăsăturile generale ale metodei care urmează să fie aplicată În toate cazurile de modelare și programare a activităților umane, prin similitudine cu procesul de Învățare. Exemplificarea predării În cazul concret al limbii străine, pentru Începători, oferă, prin aplicarea metodei propuse, aspecte multiple, diferite și specifice, privind Învățarea, automatizarea, creativitatea gândirii și activitatea practică independentă a elevului sau studentului. Dar tocmai prin această exemplificare concretă și specifică
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
procesul de Învățare. Exemplificarea predării În cazul concret al limbii străine, pentru Începători, oferă, prin aplicarea metodei propuse, aspecte multiple, diferite și specifice, privind Învățarea, automatizarea, creativitatea gândirii și activitatea practică independentă a elevului sau studentului. Dar tocmai prin această exemplificare concretă și specifică se oferă, În spiritul ciberneticii, posibilități multiple de analogii și sugestii privind modelarea și programarea diferitelor obiecte de Învățământ, fiecare activitate umană având În principiu un alt specific. Analiza psihologică a procesului Învățării unei limbi străine de către
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
terminală de liceu. S-au auzit, din nou, proteste 145, dar "scandalul manualelor" nu s-a repetat. Noua programă 146 a propus o viziune europeană asupra istoriei ultimului mileniu, acordând românilor doar spațiul unor studii de caz sau al unor exemplificări facultative. Oricare dintre temele propuse ("Popoare și spații istorice"; "Oamenii, societatea și lumea ideilor"; "Statul și politica"; "Relațiile internaționale"; "Religia și viața religioasă") lăsa autorilor de manuale șansa de a strecura informații despre domnitorii Țărilor Române, deși, în ansamblu, vizibilitatea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ar fi viața cotidiană, minoritățile etnico-religioase, istoria tehnicii, istoria artei ș.a. sunt mai bine susținute prin discursul vizual, ceea ce nu corijează însă impresia de ansamblu. Ilustrația este capabilă să continue, să dinamizeze sau să preia elemente ale mesajului scris. Simpla exemplificare prin reproducere vizuală ar putea fi dezvoltată într-un sistem coerent de imagini care "întreabă", "răspund", contra-argumentează și, în general, derulează sensuri. Pentru a deveni atractiv și accesibil, manualul nu trebuie neapărat redus la un volum de benzi desenate sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
foarte inegală sub raportul resurselor socio-culturale. Rațiunea de a fi a unor asemenea texte este să trimită cititorii nefamiliarizați spre lecturile "de specialitate" prin suprimări, fragmentări, reașezări și generalizări ale unor texte ce aparțin, ca origine, culturii academice. Repetițiile, simplificările, exemplificările insistă să imprime sensuri predeterminate, asumându-și implicit axioma că cititorul va opune o anume rezistență, el având o viziune proprie "greșită", care nu se lasă lesne învinsă 313. Odată intrate în patrimoniul școlar, datele istorice sunt canonizate și supuse
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
numai atunci când hotărârea unanim aprobată a populației majoritare a fost pusă în pericol de vreo posibilă intervenție armată străină (s.n. C.M.)"52. Concret, despre aceste "deplasări", se vorbea foarte puțin. De exemplu, despre Basarabia se confirma doar, ca o simplă exemplificare a teoriei intervenționiste expuse anterior, că acel Consiliu al Directorilor "a cerut sprijinul armatei române, ce a pătruns [...] în provincie". Perioada probabilă a acestei intervenții se putea deduce, după evenimentele ce o încadrau, ca fiind situată între noiembrie 1917 și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
accesibilă, ușor arhaizantă și chiar puțin peltică: "a încercat să-i învrăjbească pe români contra străinilor"12. Narațiunea urma o logică a plauzibilului, pornind de la faptul istoric ușor de recunoscut și mergând spre comprimarea lui conceptuală. Revenea apoi cu alte exemplificări și informații lămuritoare: cine au fost cei numiți; ce au făcut și când; ce s-a întâmplat apoi cu ei în cazul disidenților, de pildă 13. Urmărind concis evoluția nivelului de viață până în prezent, se observa clar faptul că el
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
urmări greu de contracarat (Francis Imbert, Vers une clinique du pédagogique. Un itinéraire en sciences de l'éducation, Editions Matrice, Vigneaux, 1992, p. 22). 42 Paul Ricoeur, op. cit., pp. 42-43. 43 Nu doar școala caută să impună modele narative și exemplificări de "bună" rememorare care nu au nimic în comun cu structura obișnuită a memoriei indivizilor, cu funcționarea ei neurologică (vezi Jeffrey K. Olick, Collective Memory: The Two Cultures, în "Sociological Theory", vol. 17, nr. 3, noiembrie 1999, p. 340). În
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acea limbă. Din cele 4 nivele: * substanța conținutului (realitatea nestructurată prin limbaj); * forma conținutului (suprapusă aproximativ semnificatului saussurian); * forma expresiei (suprapusă semnificantului saus-surian); * substanța expresiei (masa sonoră amorfă); *semnul lingvistic reprezintă forma conținutului și forma expresiei. Exemplul clasic utilizat pentru exemplificarea teoriei este lexicul culorilor spectrului solar: * substanța conținutului: curcubeul vizibil pe cer; * forma conținutului: decupajul instaurat în limbă (șapte părți în limba franceză: violet, indigo, albastru, verde, galben, portocaliu, roșu, dar mai multe sau mai puține în alte limbi); * forma
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
numite travestiuri parodice (Mihail Bahtin), transformări în regim ludic ale unui text anterior (Gérard Genette), imitații caracterizate prin inversiune ironică (Linda Hutcheon) sau vor rămâne, pur și simplu, circumscrise modului parodic de concepere și receptare a literaturii, operele alese spre exemplificare conving prin caracterul dublu codificat, prin trăsăturile parodice și secundar prin elementele de poetica romanului pe care le dezvoltă. Se impunea să evidențiem rolul pe care parodia l-a jucat în formarea operelor romanești pe care, în contemporaneitate, cititorul neinițiat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cu acestea", recunoscându-i meritul de a fi oferit un dublu cod, care unește "faptul literar modern cu cel antic"3. Volumul enumeră și discută caracteristicile definitorii pe care parodia le-a dezvoltat în fiecare epocă în parte, înregistrând, alături de exemplificarea prin opere, optica teoreticienilor mai însemnați (parodiile lui Aristofan sunt luate în discuție alături de contribuțiile lui Aristotel din Poetica, funcția și structura parodiilor medievale evocă semnificațiile bahtiene etc.). La final, există chiar un tabel ce include rezumativ contribuțiile în definirea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
parodiile lui Aristofan sunt luate în discuție alături de contribuțiile lui Aristotel din Poetica, funcția și structura parodiilor medievale evocă semnificațiile bahtiene etc.). La final, există chiar un tabel ce include rezumativ contribuțiile în definirea parodiei, din care am selectat spre exemplificare secțiunea dedicată folosirii termenului de parodie în "modernitatea târzie", cum o numește Rose, adică începând din anii '60 ai secolului XX. Acestea se dovedesc extrem de utile fie numai și pentru orientarea prin bibliografia "stufoasă" consacrată noțiunii: "Utilizări și definiții ale
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mergând până acolo încât au aplicat, nu de puține ori, metode ținând seama exclusiv de încetățenitele sensuri specifice discursului lexicografic). Din nefericire, într-un număr astăzi îngrijorător mare de studii teoretice a fost marginalizată tocmai cazuistica, au căzut în dizgrație exemplificările, studierea cu acribie a operelor propriu-zise. Oricât de reprobabil ar fi, faptul în sine a fost generat și de anumite condiții "obiective". Fragmentarismul, lipsa datelor biobibliografice suficiente în privința anumitor autori, ba chiar a textelor în cauză sunt tot atâtea elemente
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
retorice, Quintilianus îi sfătuia pe retori ca, pentru a-și binedispune auditoriul (realizând implicit mult- râvnita captatio benevolentiae), să "făurească versuri care să semene cu versuri cunoscute, ceea ce se cheamă parodie"116. Cu privire la modelul parodiat, părerile sunt însă împărțite, în funcție de exemplificările de care dispuneau teoreticienii antici. Astfel, dacă Aristotel găsise că parodia reprezintă o "vulgarizare" a epopeii, există și mențiuni care o corelează cu cealaltă mare formă dramatică a Antichității, tragedia. S-a impus și termenul de paratragoedia pentru a denumi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
motive laice. Parodierea textelor sfinte se realizează și prin înlocuirea ritualului religios cu forme ale reprezentațiilor de mistere medievale, îndeosebi în acele texte destinate recitării și, pe o treaptă superioară, cântării. Parodia sacra atestată în secolele V-VII cunoaște două exemplificări de excepție în Joca monacorum și Coena (Cena) Cypriani. Aceasta din urmă, în traducere Cina cea de taină a lui Ciprian, are structura unui "simposion gotic", este o Pileata Biblia pentru că "toată Biblia, toată Evanghelia sunt parcă decupate în bucăți
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
narația de acolo de unde o lăsaseră romanele cavalerești medievale. Stratificarea tematică de excepție a operei face și ea dificilă referirea exclusiv la sfera parodiei. Nici registrele stilistice nu le ușurează sarcina celor interesați, fiind obligatorie, pentru înțelegerea parodiei stilistice, o exemplificare uzând de originalul în limba franceză. Vom încerca să ne referim, în continuare, la câteva aspecte care ne-au atras atenția, lăsând deschis drumul altor necesare adăugiri, ce ar putea ocupa zeci sau poate sute de pagini. Cartea întâi, Preaînfricoșata
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
veac și istorie, și spune-mi pe cel ce păși mai întâi pe câmpul de luptă". Importanța textului în economia lucrării noastre reiese însă din sublinierea ludicului drept parte esențială a parodiei literare. Această a doua parte funcționează ca o exemplificare imediată a tezei expuse până atunci de un "librar" închipuit, custodele Bibliotecii regale, cu privire la "cărțile de controversă" în rândul cărora trebuie căutate și parodiile și care nu-i îngăduie acestuia odihna somnului fiind extrem de gălăgioase. Indirect, prin subtila metodă a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
copii sau să fi fost din cale afară de fericiți. Melancolia este caracteristica unui anume fel de fericire și mai cred că acesta a fost un cuplu grav și că au murit devreme". Deznodământul astfel închipuit slujește și ca o modestă exemplificare a modului în care parodia și-a făcut apariția în lumea post-renascentistă, fie cu scopul de a distruge universurile ficționale la care atentează dintre care literatura curtenească și codul cavaleresc se detașează de departe prin numărul mare al operelor care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lumină, parodia reprezintă, o dată cu Școala Formală rusă, un factor de evoluție internă a literaturii, autogenerator. Nu este uitată nici dimensiunea comică pe care, de foarte multe ori, operele parodice o dezvoltă cu generozitate. Terminologia astfel obținută se susține prin numeroase exemplificări, fie din literatura rusă, fie din canonul universal, accentul căzând asupra ideii de canon, rareori asupra unor parodii marginale. Registrul "formal" variază de la spectrul prozei la cel al textului liric, într-un articol programatic fiind luată în calcul chiar folosirea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care mă aflu îmi poruncește s-adaug în partea vituții și să scad într-a viciului, și să numesc virtute curajul, forța, impunerea propriei persoane, stăpânirea asupra lucrurilor și viciu renunțarea, delăsarea, resemnarea, pe scurt mocirla". Și se încheie prin exemplificare, prin studiul de caz numit Vineri. Să adăugăm că mocirla este, pentru Robinson, atât o prezență reală (afundându-se la propriu în mocirlă, adică într-o mlaștină situată la polul opus al insulei, personajul încalcă însuși preceptul fundamental pe care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unei cercetări științifice. Aceasta și pentru că parodia, ca manieră de construcție a unei lumi pur livrești, nu putea fi explicată, decodată în absența nici uneia dintre cele două coordonate menționate mai sus. Complexitatea oricărei opere literare din cadrul celor alese aici spre exemplificare, dar și din universul mult mai generos al acelora care se cer în continuare supuse dezbaterii și analizei ne-a convins că interesul pe care îl suscită parodia în actualitate își găsește justificarea chiar în paradoxul care o generează. Ea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
multe ori, varianta în limba română este atât de îndepărtată ca sens de ceea ce apare în original, încât ea devine inutilizabilă. De aceea, în lucrarea de față am realizat o traducere în română a fragmentelor din acest roman selectate pentru exemplificarea problemelor discutate. Atât în acest caz, cât și în cazul altor surse bibliografice în limbi străine, acolo unde traducătorul nu este menționat, traducerea îmi aparține. Lucrarea de față este, la origine, teza de doctorat pe care am susținut-o în cadrul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
furnizează date statistice, care conturează dimensiunile monstruoase ale exterminării prin muncă. Aceste date au rolul unor dovezi pentru cruzimea regimului în politica de exterminare. Statistica nu rămâne un argument în sine, ci este susținută de verva argumentării solide și a exemplificării, de rememorări ale experienței personale în lagăr sau în afara lui. Scriitorul face un act de dreptate și prin corectarea minciunii în problema deschiaburirii din anii '30, descrisă cu entuziasm în literatura realismului socialist. Soljenițîn contracarează minciuna cu adevărul unor scene
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]