2,236 matches
-
sfârșit și nu există o judecată finală a istoriei lumii, atunci istoria devine la rândul ei vanitate a timpului lumii, iar suita actelor și faptelor care o alcătuiesc - agitația vană a finitudinii reiterate la scara istoriei. * Ca loc al maximei exersări a libertății în condițiile finitudinii, destinul face cu putință o nouă evoluție, dincolo de progresul vieții înlăuntrul istoriei speciilor. Deoarece destinul este o construcție originală, un proiect de viață realizat conștient și voluntar, care nu are nimic de-a face cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în vederea eliberării lui. Această preluare este puterea. De aceea educarea libertății se desfășoară în chip necesar ca scenariu al puterii. Întrucât libertatea este capacitatea de configurare a proiectului și de realizare a lui, puterea este preluare în proiect. Puterea este exersarea libertății în vederea eliberării, preluare în proiect în vederea autonomiei proiectului. Cel puternic este puternic în sine. El știe ceea ce poate, știe ceea ce vrea și vrea ceea ce poate. El este liber în configurarea și realizarea proiectului său. Dar pentru a-și exersa
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a libertății, manifestată în ușurința cu care ea, odată pierdută, se poate răsturna în opusul ei, se vădește cel mai limpede în chiar sfera puterii. Agentul puterii este în pericol de a pierde libertatea, pe care o are deja pe parcursul exersării ei, în vreme ce pacientul puterii, care urmează să o dobândească, o poate pierde pe parcursul căutării ei. Pericolul de a pierde libertatea, odată dobândită, și de a o pierde din vedere, odată căutată, face parte din orice scenariu al puterii. Dar atât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
multora și al tuturor. Dar această delegare a libertății care creează cadrul nu se face în contul cuiva. Nu o persoană anume devine depozitara eurilor libere care au intrat în declinare și care au renunțat într-o privință anume la exersarea alegerii și hotărârii lor. Delegarea libertății trebuie să se facă în contul unei instanțe care nu are altă atribuție decât aceea de a depozita restricția libertății ca libertate delegată. Instanța care preia libertatea delegată și ajunge în felul acesta să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui devine o garanție pentru libertatea fiecăruia dintre noi. Legea este constrângerea ca libertate a tuturor în vederea libertății fiecăruia. Formă supremă de a hotărî în privința multora și a tuturor, ea reprezintă mecanismul prin care libertatea își creează condiția gravitațională a exersării ei ca libertate individuală în spațiul multora și al tuturor. Alături de limitele pe care le pune în joc fondul intim-străin și de limita "inventarului posibilităților mele" - câmpul finit de posibilități în care se mișcă alegerea mea (vezi capitolul Elementele fondului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și cu libertatea mea în ansamblul lor (pentru că nu ei mi-au dat libertatea și pentru că nu ei suportă ansamblul consecințelor ei), ci de ce nu mi-am respectat obligațiile la care am consimțit și care sânt condițiile ("limitele") sociale de exersare ale libertății mele. În spațiul social, alții mă întreabă în privința unei porțiuni a vieții, pe care, în virtutea unui contract scris sau nescris, am angajat-o în această întrebare și în obligația unui răspuns. În toate aceste ipostaze ale răspunderii sânt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mișcări. În toate aceste cazuri e zvonul infinitului care se naște din finit și care-l preia pe acesta în nașterea sa. Sculptura lui Brâncuși e cazul unic și paradoxal în care voința de limitare se neagă dinăuntrul maximei ei exersări. Ea a devenit voință de dezmărginire. HEIDEGGER, OPERA DE ARTĂ ȘI LIMITA Când este vorba de Heidegger și problema operei de artă, se invocă îndeobște Der Ursprung des Kunstwerkes (Originea operei de artă), faimoasa scriere publicată în volumul Holzwege (Cărări
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e cea impură. De îndată ce ia întîietate voința, omul se dezechilibrează. Or, la Loyola, tocmai voința e agentul principal. Orice mare afirmare a spiritului trebuie să fie neîntinată de voință. Nu spun că voința trebuie să lipsească, ci că o bună exersare a ei presupune a o ține sub control. Voința, ca și eticul în general, trebuie să fie discretă; existența ei nu trebuie să se simtă decât atunci când ea lipsește. Iată de ce îl detest pe Nietzsche: în vidul conștiinței lui filozofice
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care-l au de învățat: să-și asigure finișul. Când vrei să faci performanță culturală, trebuie să ajungi la 70 de ani, și ca să ajungi la 70 de ani trebuie să înveți să te plimbi zilnic. Plimbarea este însăși askesis, exersarea prin excelență, iar toate sporturile nu sânt decât o suită de varietăți pe tema deambulației. Aveți în față o cursă de așteptare, nu una de sprint. Trebuie deci să vă faceți din trup un aliat, iar dacă animalitatea omului este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
publice „Prin cifre și calcule aveți cu siguranță prin voi înșivă cheia dezlegării misterelor Pământului și Cerului.” (Luca Paciolo, 1445-1517) OBIECTIVE: • înțelegerea noțiunilor, conceptelor și procedurilor contabile; • fixarea rolului contabilității în instituțiile publice ca vector de performanță; • identificarea elementelor patrimoniale, exersarea principalelor aplicații contabile necesare întocmirii unui bilanț contabil; • sublinierea specificității determinată de relația de interdependență cu misiunea de ținere a contabilității în cadrul unei instituții publice: controlul financiar preventiv, procedura de angajare, lichidare, ordonanțare și plată a cheltuielilor. Capitolul 4. Organizarea
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
funcția de socializare, de pregătire a tinerei generații pentru integrarea optimă În mediul socio profesional și formare a competențelor de comunicare interumană, a capacităților de a lucra În echipă, a toleranței și a respectului reciproc; c) funcția de dezvoltare și exersare În condiții optime a talentelor, cultivarea interesului pentru anumite domenii și de sprijinire a afirmării personalității fiecărui individ. În aceste condiții, Întregul sistem educațional trebuie să facă față tuturor acestor cerințe ale societății pentru a putea dezvolta personalitatea umană În
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
cele mai Înalte categorii de bunuri ale omului, parte integrantă și definitorie a ființei sale, cea care dă un sens și un țel vieții. Orice cunoaștere ce ia naștere În mintea individului este o solicitare a unor funcții intelectuale, o exersare a unor facultăți sau capacități ce definesc posibilitățile sau competențele acestuia, ca ființă sau subiect cunoscător. Împreună cu achizițiile deja existente, acestea reprezintă acele potențialități de care subiectul se folosește pentru a stăpâni lumea lui internă și pe cea externă, pentru
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
atingerii obiectivului, acestea se referă la materialul didactic; informații, instrucțiuni, mijloace tehnice (instrumente, aparate etc.); este foarte importantă specificarea acestor condiții de manifestare a comportamentului cognitiv, psihomotor căci, astfel, cei care Învață pot fi puși În situații egale de acțiune, exersare și verificare; criteriul de reușită/de evaluare vizează nivelul performanței, atât din punct de vedere cantitativ cât si calitativ indicând cât de eficient trebuie să fie comportamentul, la ce nivel trebuie să se situeze cunoștințele, deprinderile, etc. Problema stabilirii nivelului
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
educarea pacienților în legătură cu căile de abordare ale medicației antipsihotice, (2) identificarea efectelor secundare, (3) identificarea semnelor ce anunță recăderea, (4) negocierea în domeniul psihiatric și medical, (5) interviul pentru slujbă. Abilitățile sunt formate printr-o combinație de demonstrații ale terapeutului, exersarea unei abilități anume în interacțiunea simulată feedback pozitiv corector pentru pacient și "teme pentru acasă" cu ajutorul cărora pacientul poate să practice o abilitate în afara sesiunii de antrenament. A fost stabilită eficiența antrenamentului abilităților sociale pentru persoanele cu tulburare schizofrenă. Este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Nu mai sunt acolo de mult. Pur și simplu, ocup locul altcuiva care e luat drept eu”12. Aceasta e, Într-un fel, o poziție terminală a jurnalului. Astfel de considerații se Întâlnesc doar la capătul unor ani Întregi de exersare a confesiunii zilnice. De la orgoliosul: „Luni. Eu. Marți. Eu. Miercuri. Eu. Joi. Eu.” al lui Gombrowicz 13, până la tonul aproape acru al lui Gide nu se interpun două mentalități doar, ci ani și ani de zile de practică diaristă. Jocul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
școala își atribuie o misiune, ea se supune cerințelor formative identitare, iar pentru atingerea dezideratului propus recurge, deopotrivă, la vechile și noile sale resurse didactice. Niciodată complet înlăturat, idealul mecanic-reproductiv se erodează continuu, de vreme ce cantitatea sporită a cunoștințelor nu permite exersări îndelungate. Se consideră că tocmai această invazie a noutăților, cu prea puține șanse de repetare și fixare, ar fi principala cauză a pierderii de informații, a uitării. În mediul didactic, uitarea este o culpă, un deficit, un indicator de retard
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aniversat de către un profesor 5 și cu texte în același ton, citite destul de poticnit de câțiva elevi. Urmează un număr de poezii și cântece patriotice, agrementate cu o chestionare pe teme de istorie națională, secvență care trimite mai curând la exersarea unui catehism școlar: începe cu datarea corectă a unirii realizată de Mihai Viteazul! Atmosfera nu reușește să fie festivă. Copiii par să fi învățat pe de rost doar cuvintele (cu unele defecțiuni, care provoacă stânjeneală sau amuzament), nu și afectele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acestor repetate uniri și a celebrărilor corespunzătoare. Poate că tocmai insistența educatorilor 136 a contribuit, în definitiv, la întreținerea impreciziilor de memorizare. Pentru a combate aceste deficiențe, profesorii, elevii și autorii de cărți școlare au ajuns să se întreacă în exersarea unor scheme narative cât mai concise, care aduc istoria la stadiul de simplu calendar adnotat. Dar efectul pare să fie invers, căci eliminând aproape total explicația, informația își pierde justificarea și statutul de suport al memorării. Observând cu mai puțină
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în Jacques Le Goff, Pierre Nora (eds.), Faire de l'histoire. Nouveaux problèmes, vol. I, Gallimard, Paris, 1974, p. 220. 280 În anii '70-'80, reforma predării istoriei s-a făcut prin deplasarea accentelor dinspre justa însușire a informației spre exersarea gândirii istorice "un ansamblu de operațiuni intelectuale similare celor care contribuie la producerea cunoștințelor istorice". Vezi Christian Laville, Pour une éducation historique critique. Qu'attendre du courant de la conscience historique?, în Nicole Tutiaux-Guillon, Didier Nourisson (eds.), op. cit., p. 21. Pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Familia, grupul de prieteni, grupul școlar Îi influențează dezvoltarea, facilitându-i o evoluție normală și armonioasă sau, dimpotrivă, blocându-i capacitățile și potențialul său de afirmare. Intrarea copilului la școală constituie un bun prilej de relaționare cu ceilalți și de exersare a comportamentelor de cooperare, Întrajutorare și Întrecere. Din păcate În școală apar și situații nefericite, atunci când unii Învățători au cu elevii relații de dominare și creează un climat de autoritarism. Deși pentru copilul curios școala nu generează anxietate, el poate
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
condiții următoarele ședințe (Întâlniri) au permis utilizarea unor tehnici care au facilitat abilitarea pentru o mai bună comunicare, activarea și optimizarea resurselor creative și integrative, autoreglarea și dezvoltarea personală, optimizarea comportamentului rezolutiv-creativ În grup, promovarea cooperării și autoafirmării, dezvoltarea și exersarea capacităților empatice. Cea de-a treia și totodată ultima etapă a programului a avut În vedere validarea rezultatelor obținute pe lotul de copii selectat. Pentru aceasta am evaluat din nou cei doisprezece copii cu scalele aplicate Înainte de Începerea programului, pe
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
ceea ce este el; de asemenea, au realizat faptul că li se oferă libertatea de manifestare, fără a fi condamnați, criticați pentru ceea ce ei propun, pentru ceea ce ei realizează. d) „exercițiu pentru cunoașterea celuilalt”, prin care am urmărit: facilitarea interacțiunii interpersonale; exersarea capacității de exprimare, relatare a unor fapte În prezența celorlalți, eliminarea tensiunilor; obținerea unor informații mai complete despre ceilalți; realizarea unei atmosfere deschise, securizante, propice comunicării autentice. Efectele obținute au fost următoarele: copiii au reușit să se cunoască mai bine
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
obiectiv centrarea pe relațiile afective și dezvoltarea empatiei. Pentru atingerea obiectivului am utilizat următoarele exerciții: a) „exercițiul numelui” a avut ca scopuri: reamintirea numelor celor din grup; experimentarea diferitelor stări psihice și asocierea lor cu propriul nume; autoconștientizarea propriilor trăiri; exersarea capacităților empatice. Efectele au fost următoarele: copiii și-au putut reaminti numele colegilor lor; au avut posibilitatea, prin acest exercițiu să-și orienteze atenția spre propria persoană, să experimenteze anumite stări, să observe cum se simt În anumite situații pe
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
să observe cum se simt În anumite situații pe care le trăiesc și le conștientizează, conform principiului terapiei experiențiale „aici și acum”. b) „exercițiul salutului” a urmărit crearea unei stări de bună dispoziție, energizantă, facilitarea contactelor interpersonale verbale și nonverbale, exersarea capacităților empatice. Efectele au fost similare celor de la exercițiul anterior: conștientizare a propriilor trăiri, observarea reacțiilor externe ale celorlalți aflați sub imperiul experimentării anumitor stări psihice (fericire, supărare, sentimente de Încredere În sine) și, deci, exersarea capacităților cognitiv comunicaționale empatice
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
interpersonale verbale și nonverbale, exersarea capacităților empatice. Efectele au fost similare celor de la exercițiul anterior: conștientizare a propriilor trăiri, observarea reacțiilor externe ale celorlalți aflați sub imperiul experimentării anumitor stări psihice (fericire, supărare, sentimente de Încredere În sine) și, deci, exersarea capacităților cognitiv comunicaționale empatice. c) „lupta cu obstacolul” a fost un exercițiu prin care am urmărit exersarea disponibilității de a primi și oferi ajutor, creșterea autostimei prin capacitatea de a-i ajuta pe alții, creșterea autoafirmării și cooperării, conștientizarea propriilor
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]