10,806 matches
-
o epavă: speriat, fericit, tulburat, panicat. El e pe cale de a-si întîmpină în Masenka trecutul, pe care se străduise atît să îl uite, dosindu-l în caragialești politicarde comentarii despre maica Rusie aflată pe moarte, despre soarta rusului în exil etc. Dar tot pe Masenka o așteaptă, cu amestec de bucurie stupefiata, oroare și melancolie contemplativa, un alt pesonaj al cărții, care ipostaziază intelectualul, aflat în cele mai multe dintre cărțile lui Nabokov. Ganin, pe numele lui, este singurul ins lucid din
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
a deschis însă calea modernizării nu numai instituționale a țărilor românești. Autorul consideră, apoi, tot cu dreptate, ca "în perioada dintre Revoluția de la 1848 și 1866 cînd, prin 1856 (unii mai devreme) pașoptiștii s-au putut reîntoarce în țară din exil, maturizați, au pornit activitățile lor prounioniste, pe care începuseră să le pregătească încă în anii exilului. Desigur, efortul lor a fost facilitat de războiul din Crimeia, cu încheierea ostilităților, la Conferința de Pace de la Paris din februarie 1856 dintre marile
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
dreptate, ca "în perioada dintre Revoluția de la 1848 și 1866 cînd, prin 1856 (unii mai devreme) pașoptiștii s-au putut reîntoarce în țară din exil, maturizați, au pornit activitățile lor prounioniste, pe care începuseră să le pregătească încă în anii exilului. Desigur, efortul lor a fost facilitat de războiul din Crimeia, cu încheierea ostilităților, la Conferința de Pace de la Paris din februarie 1856 dintre marile puteri europene (Turcia, Rusia, Marea Britanie, Austria, Prusia, Sardinia). Aici s-a ivit, pentru prima oară, posibilitatea
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
veche mănăstire zidită de împăratul Ion Paleologul. După ce Doamna Maria, fiica și nora sa au reușit să scape din temniță răscumpărându-se cu sute de galbeni luați cu dobândă de la negustorii din Stambul, și după un an și jumatate de exil în Caucaz, au ajuns la în cele din urmă înapoi la București. Abia în 1720 a reușit Doamna Marica să aducă în țară și osemintele domului martir Constantin Brâncoveanu. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Deși mormântul din Mănăstirea Hurezi, ctitorită de Brâncoveanu, aștepta
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
crimele din perioada în care a condus colonia de muncă de la Periprava. Ficior a fost trimis în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Supraviețuitor al torționarului Ficior, mărturii cutremurătoare by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21848_a_23173]
-
spun surse . În cazul lui Ficior (85 de ani), procurorii au dispus, la 24 aprilie 2014, schimbarea încadrării juridice de genocid, din vechiul Cod Penal, în infracțiuni contra umnității, conform noului Cod Penal. Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a făcut publice, până la acest moment, cinci nume din lotul de 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime și abuzuri în perioada comunismului. Lista a fost deschisă de fostul comandant al închisorii Rîmnicu Sărat, lt.-col. (r
EXCLUSIV. Ion Ficior, torționarul de la Periprava, trimis în judecată by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21861_a_23186]
-
Pentru concursul cinci și cinci Biografie - GEORGE BĂLAȘU, mare luptător anticomunist din exil George Bălașu s-a născut la 8 mai 1924 în Turtucaia, județul Durostor. După absolvirea gimnaziului „Regina Maria" din Turtucaia și a liceului „Radu Negru" din Făgăraș, în anul 1943 a obținut diploma de bacalureat de la liceul „Mihai Eminescu" din
Pentru concursul cinci și cinci Biografie – GEORGE BĂLAŞU, mare luptător anticomunist din exil. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_472]
-
anul 1976 a înființat ziarul „Cuvântul Românesc", cu sediul la Hamilton, al cărui director a fost până în anul 2006. Ziarul a reprezentat de-a lungul anilor o tribună ideologica de luptă pentru eliberarea României de comunismul înrobitor, glasul Românilor din exil de pe toate continentele. După 30 de ani de apariție neîntreruptă, cel mai răspândit ziar editat de exilul românesc și-a încetat apariția în anul 2006. Editorialele semnate cu regularitate de George Bălașu au devenit deja antologie a jurnalismului din exilul
Pentru concursul cinci și cinci Biografie – GEORGE BĂLAŞU, mare luptător anticomunist din exil. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_472]
-
anul 2006. Ziarul a reprezentat de-a lungul anilor o tribună ideologica de luptă pentru eliberarea României de comunismul înrobitor, glasul Românilor din exil de pe toate continentele. După 30 de ani de apariție neîntreruptă, cel mai răspândit ziar editat de exilul românesc și-a încetat apariția în anul 2006. Editorialele semnate cu regularitate de George Bălașu au devenit deja antologie a jurnalismului din exilul celor scapați de sub tirania comunistă. În paralel cu ziarul a funcționat Editura „Cuvântul Românesc", unde au văzut
Pentru concursul cinci și cinci Biografie – GEORGE BĂLAŞU, mare luptător anticomunist din exil. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_472]
-
exil de pe toate continentele. După 30 de ani de apariție neîntreruptă, cel mai răspândit ziar editat de exilul românesc și-a încetat apariția în anul 2006. Editorialele semnate cu regularitate de George Bălașu au devenit deja antologie a jurnalismului din exilul celor scapați de sub tirania comunistă. În paralel cu ziarul a funcționat Editura „Cuvântul Românesc", unde au văzut lumina tiparului lucrări valoroase, din care se pot aminti cărțile - „Poezii din închisori" culese de poetul Zahu Până și „Pitești" de Dumitru Bacu
Pentru concursul cinci și cinci Biografie – GEORGE BĂLAŞU, mare luptător anticomunist din exil. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_472]
-
proprietate a Asociație Culturale Române, a fost înființat Centrul Cultural „Nae Ionescu", unde prin contribuția sa ca director, a organizat „Săptămânile Culturale", eveniment de nivel academic, la care prin conferințe, mese rotunde, forumuri etc. au participat reprezentanți de seamă ai exilului românesc din lumea toată. George Bălașu este unul din fondatorii evenimentului cultural „Romfest" din SUA și Canada, din care însă mai târziu s-a retras.
Pentru concursul cinci și cinci Biografie – GEORGE BĂLAŞU, mare luptător anticomunist din exil. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_472]
-
număr de 30 de volume de poezie. Răsfoind, azi, câteva dintre tematiciile cărțiior sale, vom găsi reflectat în ele însăși destinu lui sinuos, ce i-a marcat viața: „Anotimpul legendelor”, publicat la București, 1976. Au urmat apoi cărțile publicate în exil: „Poeme pribege”, „România în exil”, „O fugă din hazard”, „Era confuziilor”, „Poèmes sur feuille d'érable”, „Poeme îndoliate”, „Văd lumina”, „Singur împotriva destinului”, „Vise colorate”, „Metafore risipite”, „Om de povară” și „Toamna vine”, citând doar câteva dintre ele. Dar cine
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
de poezie. Răsfoind, azi, câteva dintre tematiciile cărțiior sale, vom găsi reflectat în ele însăși destinu lui sinuos, ce i-a marcat viața: „Anotimpul legendelor”, publicat la București, 1976. Au urmat apoi cărțile publicate în exil: „Poeme pribege”, „România în exil”, „O fugă din hazard”, „Era confuziilor”, „Poèmes sur feuille d'érable”, „Poeme îndoliate”, „Văd lumina”, „Singur împotriva destinului”, „Vise colorate”, „Metafore risipite”, „Om de povară” și „Toamna vine”, citând doar câteva dintre ele. Dar cine este George Filip? Sunându-l
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
că uitarea este cumințenie." Dar pentru visători din familia spirituală a lui Cantacuzino sau Proust, paradisul nu e niciodată cu adevărat pierdut, ci dimpotrivă, perpetuat la nesfîrșit prin eforturile recuperatoare ale memoriei. Andre Aciman, autorul unei antologii de texte consacrate exilului pe care am prezentat-o cu cîteva săptămîni în urmă, e un fel de G.M. Cantacuzino al Americii; și folosesc cu bunăștiință analogia. Ca și autorul Scrisorilor, Aciman trăiește într-un timp abstract, un fel de viitor perfect: nu un
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
adolescent împreună cu mama și fratele său, mai întîi în Italia, apoi în Franța, unde îi aștepta tatăl, pentru a ajunge în cele din urmă, ca atîți alți exilați, la New York. În toate cărțile pe care le-a scris pînă acum, exilul și nostalgia sînt promovate de la rangul de obsesie plîngăreață la acela de motiv existențial. Întîmplarea a făcut să-l văd la o conferință, în 1997, la San Francisco, unde susținea o prelegere pe tema timpului rememorării la Proust. I-am
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
Andre Aciman, autor american născut în Egipt, nu e original prin intenții și nici măcar prin realizare. În doar 135 de pagini, patru scriitori (pe lîngă Aciman) deja consacrați - Eva Hoffman, Edward Said, Bharati Mukherjee și Charles Simic - reflectează pe tema exilului, a identității și limbajului evocîndu-și propria experiență ca emigranți în Statele Unite. Cei cinci sînt scriitori profesioniști cu reputații bine consolidate, toți laureați ai unor importante premii literare, toți capabili să gloseze fermecător marginalii la orice temă le-ar fi fost
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
New York, oferă mai mult decît o lectură agreabilă. Există ceva profund personal și emoționant în eseurile incluse în acest volum, nu atît în sensul de confesiune intimă, căci narațiunile imigrației sînt relativ schematizate, cît mai degrabă de interpretare a sensului exilului ca mod de descoperire și afirmare a sinelui. Povestea emigrantei Eva Hoffman este deja cunoscută cititorilor români, din volumul O viață într-o altă limbă, publicat la începutul anilor '90 de Editura Fundației Culturale. La vîrsta de zece ani, Hoffman
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
treptat era convinsă că viața ei se sfîrșise, că emigrația reprezintă un drum fără întoarcere, o noțiune de o "finalitate atît de zdrobitoare și de definitivă" încît echivala cu sfîrșitul lumii. Pentru Eva Hoffman autoarea cîtorva cărți de mare succes exilul înseamnă marginalitate, dar o marginalitate fericită, fecundă, în care sinele devine conștient de relativitatea reprezentărilor și tabieturilor sale. Viață într-o altă limbă - exilul - e prezentată ca veritabil paradis al relativității și subiectivității fragmentate care de îndată ce ar încerca să se
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
de definitivă" încît echivala cu sfîrșitul lumii. Pentru Eva Hoffman autoarea cîtorva cărți de mare succes exilul înseamnă marginalitate, dar o marginalitate fericită, fecundă, în care sinele devine conștient de relativitatea reprezentărilor și tabieturilor sale. Viață într-o altă limbă - exilul - e prezentată ca veritabil paradis al relativității și subiectivității fragmentate care de îndată ce ar încerca să se supună unui principiu tutelar central e sabotată de marginea care a fost cîndva centru. Pentru o Eva Hoffman care s-a născut și a
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
centre răspîndite pe întreaga planetă, toate intrate în competiție pentru a ne capta atenția, toate reamintindu-ne permanent că nu e singur, că viața e posibilă și altundeva, ca să parafrazez titlul unui celebru roman al unui alt scriitor aflat în exil. Ca Hoffman gîndesc toți cei cinci scriitori prezenți în volum. Pentru toți, exilul e o binefacere, chiar dacă la început părea o pedeapsă, un mod de a ne descoperi caleidoscopul ipseității, o identitate asimilatoare, inclusivă, care absoarbe permanent roluri noi fără
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
atenția, toate reamintindu-ne permanent că nu e singur, că viața e posibilă și altundeva, ca să parafrazez titlul unui celebru roman al unui alt scriitor aflat în exil. Ca Hoffman gîndesc toți cei cinci scriitori prezenți în volum. Pentru toți, exilul e o binefacere, chiar dacă la început părea o pedeapsă, un mod de a ne descoperi caleidoscopul ipseității, o identitate asimilatoare, inclusivă, care absoarbe permanent roluri noi fără a le supune unei logici abstracte și rigide a întregului, ci modificînd sistematic
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
e un avatar personal. Edward Said, notoriu pentru implicarea lui recentă în politică, a părăsit Palestina tot în adolescență, pentru a veni mai întîi în Marea Britanie și apoi pe continentul nord-american. Said e mai aproape de Hoffman decît de Simic, experiența exilului așa cum o descrie el e o experiență de maturizare personală, de trecere de la un sine naiv, absorbit în contextul care l-a creat, la un sine emancipat, chiar rebel uneori, capabil să decidă singur care sînt alianțele și loialitățile care
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
e obligată prin forța împrejurărilor să își recunoască simultan separarea și aderarea la valorile și credințele unui spațiu cultural, cel al culturii native și al culturii adoptive, fidelitatea și infidelitatea. Cum se justifică referirea la pierdere în titlu, cîtă vreme exilul e unanim definit ca experiență formatoare cel puțin, dacă nu și fericită? Problema identității emigrantului, așa cum e înfățișată în această carte, e inseparabilă de o problematică lingvistică. Conceperea unui sine, rezultat al revelației relativității provocate de întîlnirea, în exil, cu
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
vreme exilul e unanim definit ca experiență formatoare cel puțin, dacă nu și fericită? Problema identității emigrantului, așa cum e înfățișată în această carte, e inseparabilă de o problematică lingvistică. Conceperea unui sine, rezultat al revelației relativității provocate de întîlnirea, în exil, cu alte lumi, apare ca proces structural pe strategii lingvistice, pe o filozofie a comunicării și deschiderii ca alternativă la o filozofie a intimității și ascunderii. Cîtă vreme pendulează între trecut și prezent, între amintirea lumii din care a venit
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
al lui Nicolae Iorga din 1932 ("Ce înseamnă Europa?") citit și publicat în epocă la Roma cu ocazia unui congres pe tema Europei; un grupaj Grigore Gafencu exemplar pentru felul în care fostul diplomat român aflat la acea dată în exil milita pentru o Europă unită (documentele, de o valoare excepțională, sînt puse la dispoziția publicului român de către Arhivele Istorice ale Comunităților Europene de la Florența); cîteva scrisori ale lui Paul Valery "A mes amis roumains" din 1945, însoțite de facsimile, de
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]