1,411 matches
-
care frecventează celebrele centre ale cosmopolitismului cultural reprezentate de marile berării din Montparnasse: Le Dôme, La Coupole, La Rotonde sau La Closerie des Lilas. Scriitorii americani ai "generației pierdute" ca Scott Fitzgerald, Ernest Hemingway și Henri Miller, se alătură aici exilaților care fug de represiunea dictaturilor mediteraneene și balcanice în așteptarea diasporei antinaziste a anilor treizeci, și pictorilor străini care formează marile "batalioane" ale așa numitei "Școli din Paris" în care figurează printre alții italianul Modigliani, lituanianul Soutine și rusul Chagall
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
au rădicatu domnu pre Joldea și i-au datu pre Roxanda, să-i fie doamnă, fata lui Pătru vodă, sora lui Ștefăniță vodă”) și acceptată de viitoarea soacră, numai că planul a fost zădărnicit de celălalt pretendent, stolnicul Petrea, alesul exilaților, venit în țară cu oaste poloneză. Drumul lui Joldea către altar („Și déciia au purces Joldea vodă pre Jijiia în sus, să meargă la Suceava, să facă nuntă”) a fost întrerupt brusc, la Șipote, și transformat într-un dezastru (cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au ridicatu domn pe Joldea și i-au datu pre Ruxandra, să-i fie Doamnă, fata lui Petru vodă, sora lui Ștefăniță vodă”) și acceptată de viitoarea soacră. Numai că planul a fost zădărnicit de celălalt pretendent, stolnicul Petre, alesul exilaților, venit în țară cu oaste poloneză. Drumul lui Joldea - cel atât de grăbit să se însoare cu Ruxandra - către altar și tron a fost întrerupt brusc, pretendentul a fost însemnat la nas și călugărit. Soacra ostilă va fi eliminată și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o comisie supremă executivă, împreună cu Nicolae Bălcescu și Al. G. Golescu (Negru). Agent, la Constantinopol, al Guvernului Provizoriu, se comportă ca un diplomat desăvârșit, susținând cu tact și persuasiune cauza revoluției valahe. Corespondența purtată în răstimpul petrecut la Constantinopol cu exilații români va fi înmănuncheată, în 1889, în cartea Amintiri din pribegia după 1848. De prin 1849 fostul căuzaș adoptă o poziție mai degrabă moderată, cu fixații conservatoare și chiar manifestări retrograde. El vorbește acum ca un aristocrat, cu o anume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
memoriile diaristei. Se recompune, astfel, un profil, o condiție generic-temporală în tematica exilului: menținerea legăturii cu trecutul și păstrarea vie a memoriei familiale, identitatea națională, alcătuirea grupurilor, neajunsurilor materiale, decăderea psihică, bilingvismul, dificultatea integrării, implicațiile stilistice, afinitățile și controversele dintre exilați. Referindu-se la maladiile spiritului contemporan identificate de Constantin Noica, maladii de ordin superior care reflectă carența sau refuzul generalului ori a individualului, lucrarea împarte exilul din punct de vedere patologic. Se adaugă, aici, tipologii care descriu integrarea în noua
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ca lui Poulet dar mult mai tare și pe care pașii cuiva fugind spre ei pe stradă a scurtat-o"23. Unele atacuri ale Securității în afara țării dau roade, altele sunt oprite la timp: otrăvirea lui Goma și a altor exilați, mai multe bombe dezamorsate la Europa Liberă. În februarie 1981 trei exilați români, Paul Goma, Nicolae Penescu și Șerban Orăscu, primesc prin poștă pachete cu cărți ce conțin bombe. Paul Goma își dă seama și cheamă poliția, dar bomba îl
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fugind spre ei pe stradă a scurtat-o"23. Unele atacuri ale Securității în afara țării dau roade, altele sunt oprite la timp: otrăvirea lui Goma și a altor exilați, mai multe bombe dezamorsate la Europa Liberă. În februarie 1981 trei exilați români, Paul Goma, Nicolae Penescu și Șerban Orăscu, primesc prin poștă pachete cu cărți ce conțin bombe. Paul Goma își dă seama și cheamă poliția, dar bomba îl rănește ușor pe specialistul în dezamorsări. Ceilalți doi au nevoie de îngrijiri
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
96, Nicoleta Sălcudeanu 97, Florin Manolescu 98, Ion Simuț 99. Exilul literar românesc, la care facem referire, începe în 1940 cu mari nume ale generației interbelice și se încheie la sfârșitul anului 1989 (parte din intelectualitate își revocă statutul de exilat abia în 1996, din considerente politice). Eva Behring organizează cronologic trei valuri ale exilului impus politic: 1940-1950, 1960-1970 și anii '80. Din primul val fac parte intelectualii surprinși de momentul 1945 în afara granițelor și cei care, întrezărind închiderea granițelor, reușesc
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Datorită dorinței de a-și face publice creațiile și aparentei deschideri culturale și ideologice, scriitorii îngroașă rândurile membrilor de partid. Sau măresc numărul emigranților. Vizele turistice, bursele și premiile se transformă în azil politic. Comparativ cu primul val în care exilații sunt uniți de afinități, cel de-al doilea preferă singurătatea. Eva Behring constată că exilații din această generație împărțeau experiența din timpul dictaturii, "dar nu exista o legătură efectivă între generații, o ideologie comună, care să le dea identitate în
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
îngroașă rândurile membrilor de partid. Sau măresc numărul emigranților. Vizele turistice, bursele și premiile se transformă în azil politic. Comparativ cu primul val în care exilații sunt uniți de afinități, cel de-al doilea preferă singurătatea. Eva Behring constată că exilații din această generație împărțeau experiența din timpul dictaturii, "dar nu exista o legătură efectivă între generații, o ideologie comună, care să le dea identitate în grup. Ei nu doreau să se evidențieze nici printr-un comportament special, nici printr-o
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
curent din două perspective interdependente: politică și intelectuală"112. Exilul românesc este alcătuit în mare parte din elita care refuză politizarea culturală, deci intelectualul se opune unui anumit tip de politică. Din acest punct de vedere, există trei categorii de exilați: cei pentru care exilul reprezintă, în noul context, o miză politică, cei pentru care exilul înseamnă libertate de creație și cei care împletesc viziunile anterioare în "estetic". Deși apropriate ca semnificație, situația intelectualului din țară diferă programatic de situația intelectualului
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de situația intelectualului din afara ei: scriitorul obligat să respecte normele comuniste, se dedublează, astfel încât să răspundă și partidului și operei valoroase; scriitorul forțat să supraviețuiască ca român în exil, se europenizează, fără a renunța la protestul anticomunism. Obligația majoră a exilaților, nu constă în reconstruirea identității naționale în țara gazdă, rezultând o pseudo-națiune, ci în păstrarea ei în limitele occidentale. Monica Lovinescu recomandă scriitorilor din exil să se abțină de la polemici inutile și să-și canalizeze energiile creatoare spre cultura românească
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
scăpat de temnița comunistă, care este astăzi țara, ar putea constitui un element important în lupta spirituală ce se dă între cele două lumi, între cele două moduri de-a fi: Al robiei și al libertății"114. Primul val de exilați impune, fără voie, un cod al normelor de conduită și al obligațiilor etice. Codul se răspândește prin activitatea publicistică, prin organizațiile și societățile culturale sau literare. El devine un criteriu valoric cert, fără idei preconcepute, nealterat de contextele politice, bazat
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
interesate de cultură. Relațiile cu refugiații politici deschid noi căi de comunicare. În felul acesta află de planul generalului Rădescu de a înființa Comitetul Național care să reprezinte mișcarea de rezistență din exil. Din pricina conflictelor, proiectul nu se finalizează. Numeroși exilați fac politică sau încearcă să facă politică, dar de cele mai multe ori, politicul duce la lupte pentru șefia organizației și, în consecință, la pierderea credibilității. Formele de organizare rămân fără fond, pentru că nu au un regulament de funcționare. Atributul acordat de
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
toamna lui 1947 în exil, militând de aici pentru cauza României. Până în 1961, face parte din mai multe organizații, printre care "Comitetul de Asistență a Refugiaților Români" și "Fundația Universitară Carol I". Se regăsește, de asemenea, în preocupările comune ale exilaților: a-și găsi un mijloc de trai și a lupta pentru țară. Parisul devenise în 1948, principalul centru politic al refugiaților români, dar pentru majoritatea, viața de aici nu-i ușoară. Neagu Djuvara reușește cumva să treacă printre francezi drept
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
că unii dintre prietenii invitați la masă își exprimau admirația față de condițiile materiale. În 1951, refugiații sunt obișnuiți cu mesele sărăcăcioase din camerele de hotel sau restaurantele ieftine. Cred că, pe atunci, numai Rodica și Eugen Ionescu dispuneau de ceea ce exilații numeau "o adevărată masă de sufragerie""119, scrie Eliade în Memoriile din care aflăm că se împrietenise de puțin timp cu Monica Lovinescu, "pasionată de literatură și teatru"120 și cu Virgil Ierunca, neobosit în organizarea evenimentelor culturale. Spre surprinderea
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
legumă""125. Cioran la fel, nouă ani mai târziu. Până și în moarte rămân uniți, deși au avut nenumărate dispute. Contradictoriu până la sfârșit, Cioran cere prin testament o înmormântare religioasă, căutând să nu semene literaturii sale. Moartea lor reînvie unitatea exilaților care se întâlnesc mai mult ca de obicei pentru a ține conferințe, mese rotunde, pentru a scrie despre și pentru ei. Dar, cum susține autoarea de fiecare dată când realizează depășirea timpului istoric comentat în memorii, ceea ce a fost este
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Monica Lovinescu îi oferă materialul pentru piesa Omul cu valize, povestindu-i un coșmar recurent: fără să știe cum, ajunge într-o gară din România unde este imediat arestată. Spectacolele lui Ionescu au dublu rol: exprimă starea de fapt a exilaților și mijlocesc întâlnirile dintre aceștia. Eugen Ionescu evită, la început, să-și afișeze apartenența la cultura românească, pentru a nu primi eticheta de exilat. Mai târziu, va recunoaște influențele caragialiene și ale avangardei românești asupra teatrului său. În anii '50
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
România unde este imediat arestată. Spectacolele lui Ionescu au dublu rol: exprimă starea de fapt a exilaților și mijlocesc întâlnirile dintre aceștia. Eugen Ionescu evită, la început, să-și afișeze apartenența la cultura românească, pentru a nu primi eticheta de exilat. Mai târziu, va recunoaște influențele caragialiene și ale avangardei românești asupra teatrului său. În anii '50, traduce împreună cu Monica Lovinescu piesele de teatru ale lui Caragiale. Proiectul se finalizează abia în 1994, deoarece nu au avut suficientă încredere în reușita
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
131. Revolta împotriva sistemului administrativ este fundament pentru Eugen Ionescu. Cu câteva săptămâni înainte de a muri, lasă Academiei Franceze obligația de a nu permite politicului din România să transforme moartea sa în propagandă. Trinitatea Ionescu-Eliade-Cioran, exponențială pentru primul val de exilați, se dovedește problematică pentru celelalte două: noii aspiranți la refugiul politic doresc să-și câștige existența din scris, să devină celebrii, doresc să reușească financiar. Însă succesul literar nu se plătește pe cât de bine se crede. Cioran duce o viață
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
excelență ideologică, postul urmărește prin diverse mijloace înfăptuirea unor acțiuni salvatoare. Emisiunile semnate de Monica Lovinescu contribuie la dezbaterea fenomenelor din exil: identitatea națională și culturală, creațiile literare de-o parte și de alta a "Cortinei de Fier", condiția de exilat și efectele exilului, rezistența prin cultură, veleitarismul. Exilul nu reprezintă doar un etalon demn de urmat, disidenții nu-s întotdeauna un model de conduită. René Al. De Flers, funcționar al postului Radio Europa Liberă și reprezentant al românilor la acest
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mai mare parte format din mediocrități cu orgolii fără limite și cu adversități care îl ruinau"136. Parisul a fost dintotdeauna un tărâm căutat de intelectualii români, dar pentru perioade de timp limitate. De aceea, nu e de mirare că exilații speră că se vor întoarce acasă. Aceeași speranță o are și Monica Lovinescu: În noi, speranța mereu deszisă și care se tăinuie din ce în ce mai adânc, ca să n-o putem stârpi. Orice s-ar întâmpla. Știu că n-o să mă mai întorc
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
aceștia fiind o categorie ușor influențabilă, din pricina condițiilor grele de trai pe care le întâmpină după plecarea din țară. Un refugiat din regimul ceaușist diferă prin mentalitate, prin atitudine sau patriotism de unul din timpul regelui Mihai. Primul val de exilați are preocupări de ordin spiritual, cultural, pe când celelalte sunt marcate de frica față de regim, de sărăcie, foame, de așteptarea zilnică la cozi interminabile, de dezideratul înavuțirii și de materialism. Grupurile din România reproșează vârfurilor emigrației reacționare că sunt părtași ai
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fără lumină pe scara de serviciu, cu apă curentă numai pe culoar [...] cu un confort mai mult decât sumar. [...] Mi se pare că visez descoperind astfel o Franță mai retrogradă decât biata Românie din care sosisem"153. Vorbind despre posibilitatea exilaților de a lupta împotriva regimurilor comuniste din blocul sovietic, Mircea Eliade aduce în prim plan situația studenților refugiați în Parisul anilor '50: "intelectualul român trebuie hrănit. Sau mai exact: trebuie să i se dea posibilitatea de a se hrăni. Cum
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
teamă comună tuturor românilor din exil. Începând cu 1948, corespondența cu apropiații este treptat diminuată, deoarece cărțile îi sunt cenzurate, iar membrii familiei anchetați. Faptul că veștile de-acasă vin indirect provoacă o oarecare neîncredere asupra veridicității lor. Din cauza singurătății, exilații organizează manifestări culturale și politice, își petrec timpul împreună, se împrietenesc, se sprijină material, se aliază în numele liberului arbitru. În anii '50, exilul românesc este unit de perspectiva întoarcerii în țară, de identitatea originară. Treptat însă, fiecare caută să-și
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]