5,246 matches
-
contabilitatea, prezintă același caracter complex. Complexitatea Științei sociale a contabilității este susținută Și de „dificultatea” cu care se pătrunde în înțelesurile Și procesele sale. Toate realizările Științifice de până acum pot fi asemănate cu cele care țin de descoperirea Și explicarea naturii umane. Și unul Și cealaltă, adică omul Și contabilitatea, deși pot fi fixați ca apartenență la istoria lumii încă de la începuturile acesteia, nu au putut fi pătrunși Și explicați de-a lungul timpului. Și astăzi, în era supertehnologizată, omul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
urmează voi încerca să dau un răspuns la trei întrebări care completează descrierea expansiunii învățământului de masă modern: 1. Cum poate fi modelată cantitativ cel mai bine expansiunea sistemelor școlare moderne? 2. Care sunt modelele teoretice cele mai bune pentru explicarea diferitelor fenomene de expansiune? 3. Cum poate fi descrisă și explicată expansiunea sistemului universitar românesc din ultimii 12 ani? 1.5. Modele ale expansiuniitc "1.5. Modele ale expansiunii" Înainte de a aborda unele dintre explicațiile care vor să dea seama
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ar fi fost decât instrumentul prin care s-a realizat o explozie a școlarizării ce era inevitabilă. Deși statisticile internaționale susțin cu tărie ipoteza acestei necesități, ea nu poate fi decât presupusă, iar recunoașterea inexorabilității nu are sens în lipsa unei explicări a acesteia. Pentru a interpreta fenomenul concret înregistrat în România, precum și în alte țări comuniste, trebuie să facem abstracție de raționalizările puterii de atunci (textele cu formarea omului nou, creșterea conștiinței de clasă etc., care oricum făceau obiectul învățământului ideologic
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Lucrările de referință cad de acord, în principiu, că accepția primară a termenului „meritocrație” surprinde „un sistem în care promovarea este bazată pe realizările și abilitățile individuale” (Goldthorpe, 1997, p. 664). Pentru ideologii meritocrației, un asemenea sistem face irelevante, în explicarea promovării indivizilor în poziții sociale, orice caracteristici înnăscute, în afara celor care influențează realizările personale. Astfel, dacă aptitudinile sau talentele influențează realizările personale și, prin urmare, traseul social al unei persoane, aspectele care descriu moștenirea sa socială nu ar trebui să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de prima slujbă și mai puțin de statusul social al tatălui. În schimb, nivelul de instrucție este determinat de caracteristicile de origine. Studiul corelațional al lui Jencks, realizat tot în SUA, în 1973, sugerează că modelele statistice sunt nesatisfăcătoare în explicarea determinării destinației sociale. Jencks constată că inegalitățile nu sunt neapărat transmise sau reproduse, ci recreate și modificate neîntrerupt, fiind imposibil controlul lor prin politici sociale sau educaționale. Tezele lui Jencks au fost obiectul unor intense critici metodologice. • Modelele teoretice și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
abilitate excluzând factorii contextuali ai învățării - statusul socioeconomic al familiei, organizarea școlii etc. - și făcându-se implicit referire cel mai adesea la resurse înnăscute. Din acest punct de vedere, referirea la abilități nu este decât versiunea actualizată, „corectă politic”, a explicării rezultatelor școlare prin inteligență (Gillborn și Youdell, 2001). În mod evident, capacitatea elevilor de a îndeplini cerințele școlare este condiționată și de zestrea genetică, iar explicațiile de acest tip sunt plauzibile, având în vedere faptul că doar o parte dintre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sunt plauzibile, având în vedere faptul că doar o parte dintre rezultatele școlare pot fi explicate prin variabile de context. Istoria teoriilor despre performanțele elevilor a înregistrat însă numeroase abuzuri în folosirea inteligenței sau a altor resurse presupuse înnăscute în explicarea diferențelor dintre rezultatele școlare ale reprezentanților unor minorități etnice sau rasiale și cele ale majorităților din unele țări dezvoltate, distorsiuni prin care s-au mascat situații flagrante de injustiție socială. În consecință, teoriile recente tratează critic concepte cum sunt cele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unele țări dezvoltate, distorsiuni prin care s-au mascat situații flagrante de injustiție socială. În consecință, teoriile recente tratează critic concepte cum sunt cele de abilități sau inteligență. În secțiunea de mai jos detaliez critica utilizării conceptului de inteligență în explicarea rezultatelor școlare. 1.1. Educație și inteligență - o relație controversatătc "1.1. Educație și inteligență - o relație controversată" Multă lume consideră testele de inteligență o cale validă de a estima potențialul intelectual al unei persoane, ceea ce ar justifica aplicarea lor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fizice și monetare la cele umane, tratate într-un capitol aparte în acest volum. Mai mulți economiști și sociologi au criticat concepția subsocializată, excesiv de individualistă, asupra omului utilizată în economie pentru înțelegerea fenomenelor productive, propunând introducerea relațiilor dintre oameni în explicarea fenomenelor economice. Americanul Mark Granovetter (1985) a arătat, de pildă, că multe dintre situațiile cu care se confruntă știința economică - procese, instituții - nu se explică nici prin modelul piețelor, nici prin cel al controlului cu ajutorul structurilor ierarhizate, ci prin structurile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
4. Cauzele eșecului sau succesului în organizarea predării și învățăriitc "4. Cauzele eșecului sau succesului în organizarea predării și învățării" 4.1. Caracteristici ale sistemelor școlaretc "4.1. Caracteristici ale sistemelor școlare" Deși motivul pentru care „banii nu contează” în explicarea acestor fenomene este un mister încă, răspunsul se află poate în caracteristicile instituționale ale sistemelor școlare, organizate de cele mai multe ori prin reglementări la nivel național și dependente de contextul legislativ, politic și economic din țările respective. Productivitatea resurselor investite în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să-și pună amprenta și asupra modului de elaborare a politicilor educaționale: națiunile se văd în calitate de competitori pe o arenă globală în care resursa umană joacă un rol important. Este o tendință de la care nu ne putem sustrage. Rezumattc "Rezumat" • Explicarea rezultatelor școlare prin resurse înnăscute este plauzibilă. Din păcate, apelul la inteligență sau aptitudini este folosit adeseori pentru a oculta variabilele de context social care determină rezultatele specifice și chiar pentru a justifica inegalități sociale. În plus, testele de aptitudini
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de două dezechilibre importante: cel dintre teorie și practică și cel dintre exemplificările din economia americană și cele din restul lumii. Un scop al lucrării este de a se constitui într-o contribuție la micșorarea acestor două tipuri de dezechilibre. Explicarea acestora va prilejui și o expunere a concepției de realizare a lucrării și o sugestie a modului în care ar trebui utilizată, în concepția autorului, pentru a avea efecte pozitive și practice pentru cititor. Managementul strategic reprezintă o abordare sintetică
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
etapelor, multe manuale recomandă forme apropiate următoarei liste: 1. formularea subiectului; 2. documentarea privind stadiul cunoașterii subiectului, utilizând literatura de specialitate; 3. alegerea unei metode (strategii) de lucru; 4. colectarea informațiilor; 5. prelucrarea și analiza informațiilor; 6. formularea concluziilor și explicarea limitelor cercetării. Deși există o schemă a procesului, iar fiecare etapă este abordată cu elemente tehnice care au fost acceptate ca fiind riguroase din punctul de vedere al teoriei și metodologiei și validate de practică, fiecare cercetare în domeniul managementului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fi folosite pentru rezolvarea unor situații viitoare. În cazul managementului strategic, dezideratul este și mai dificil de satisfăcut, pentru că viitorul înseamnă un orizont uzual de trei-cinci ani. Anumite subiecte de cercetare, ca și analizele cantitative asociate, permit nu numai o explicare a trecutului, ci și o proiecție a unor situații viitoare. De regulă, identificarea unor legături cauzale sau a unei legături între variabile este utilizată pentru construirea unei predicții. Ceea ce interesează într-adevăr în cazul managementului strategic este construcția viitorului. Există
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
prin raportare la acest concept. Discuția despre difuzarea conceptului poate fi concentrată asupra a trei direcții de difuzie, interesante pentru managementul strategic actual: • individ; • alte organizații decât firme mari; • alte zone decât Statele Unite. Din punctul de vedere al unui individ, explicarea caracteristicilor esențiale ale activității lui implică o discuție despre valorile care îl ghidează sau despre filosofia sa de viață. Orientarea managerială la nivel individual apare dacă se face o legătură între claritatea „profesiunii de credință” sau crezul personal și eficiența
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Treptat, declararea misiunii organizației a devenit o necesitate, după unii autori, sau o modă, după alții, și pentru organizații nonprofit sau organizații publice, chiar dacă unele dintre acestea au o vechime măsurată în sute de ani. Dacă în cazul organizațiilor nonprofit explicarea rațiunii de a fi este o condiție pentru colectarea resurselor indispensabile existenței, în cazul organizațiilor publice motivația declarației pare a fi mai complexă. Prin expunerea misiunii, unele organizații publice arată că au devenit mai transparente, altele că s-au transformat
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
componente trebuie să existe o relație logică. • Componentele trebuie integrate într-un tot unitar. • Trebuie evitată asemănarea cu rapoartele anuale, care sunt cosmetizate, uneori triumfaliste, și vizează marcarea unui punct în relațiile publice. • Orientarea spre viitor trebuie să primeze față de explicarea prezentului sau trecutului organizației. • Trebuie păstrat un echilibru între exprimările concrete și cele vagi. Dacă strategia este considerată ca fiind un proces deliberat (Mintzberg, 1978), atunci declararea misiunii apare ca fiind prima etapă a formulării strategiei. Se pune problema momentului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
legilor de variație a factorilor de influență din mediul înconjurător general, a corelațiilor tip cauză-efect între acești factori și parametrii organizației și a modurilor de intercorelare a factorilor în generarea unui anumit efect (Desreumaux, 1993). Înțelegerea acestor legături va permite explicarea unor situații trecute sub forma unui diagnostic, dar și construcția unor prognoze ce vor sta la baza opțiunii strategice. Studiul legăturilor caracteristice acestui mediu se face în mod uzual cu un instrumentar matematic de natură stocastică, subliniind o diferență majoră
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un interval de mai mulți ani ce poate elimina punctual efectele unei politici de promovare bazate pe un preț de tip dumping. În principiu, având în vedere utilitatea strategică presupusă a instrumentului, analiza comparată a două firme concurente va permite explicarea diferențelor dintre pozițiile lor competiționale. În continuare, analiza se va concentra asupra acelor elemente care ar putea aduce modificările cele mai importante în sensul dorit pentru firma proprie și obținerea unui avantaj durabil. Studiile ultimilor ani au relevat în analiza
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
general: dacă ideea de dezvoltare este general acceptată, atunci organizația va răspunde mai ușor la schimbare; 8. climatul organizațional: o anumită atmosferă generală induce un set de elemente comportamentale, inclusiv ale liderului. Transformarea culturii organizaționale într-un instrument managerial necesită explicarea modului de manifestare concretă a acesteia prin raportare la definițiile conceptului și identificarea așa-ziselor componente. Ca și în cazul definiției, și aici există păreri diferite privind numărul componentelor, forma lor de manifestare și clasificările asociate. Pentru a analiza caracteristicile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
spre schimbare; • modul de funcționare al organizației; • modul de inserție în mediul înconjurător; • modelele decizionale utilizate; • gradul de descentralizare. Apoi se încearcă identificarea unor tipologii de referință din literatura de specialitate. Înscrierea într-un model al unei tipologii date permite explicarea comportamentului organizației într-un context dat, similar cu cel al unei organizații pentru care există o experiență trecută. 4. Definirea profilului dezirabil: se stabilește profilul cultural ideal pentru strategia aleasă. Pentru acest profil nu există decât repere orientative create de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
profesorul american Robert Barro și de profesorul spaniol Xavier Sala-I-Martin. Ulterior, profesorul american Greg Mankiw și profesorul englez Frank Cowell a <footnote Cowell, F. (1980), „On the Structure of Additive Inequality Measures”, Review of Economic Studies. footnote> continuat munca de explicare a stărilor de convergență. Potrivit cercetării făcute de Barro și Sala-I-Martin<footnote Barro, R. and Sala-I-Martin, X. (1992), „Convergence”, Journal of Political Economy. footnote> având ca obiect analiza a 46 de state din SUA, -convergența reprezintă coeficientul care măsoară viteza
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
fenomen apare În cazul a ceea ce se numește -convergență condițională, adică economiile pot converge către diferite steady-states (stări de stagnare, echilibru). Acesta este motivul pentru care o seamă de cercetători de vârf induc opinia că -convergența este o formă de explicare mai fidelă a realității deoarece descrie În mod direct distribuirea veniturilor la nivelul economiilor, fără să se aibă În vedere estimarea unui model particular. 2.3.4. Viziunea Uniunii Europene asupra politicii de coeziune Figura 2.3.4. Regiunile din
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
o cheltuială suplimentară substanțială pentru organizația care a ales această cale. De exemplu, un specialist căruia Îi sunt recunoscute meritele de expert În luarea deciziei poate pierde un sfert din timpul său, Întâlnindu-se cu alți participanți la proiect În vederea explicării procesului personal de luare a deciziei. Astfel, trebuie găsit un echilibru optim Între resursele alocate de organizație, efortul făcut de specialist și rezultatele diseminării cunoașterii, În asemenea măsură Încât să se realizeze un flux perfect balansat și eficient. Distorsiunile Între
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de altfel, avea o mare circulație în cultura greacă, respectiv, vârsta de aur corespunzătoare celei ideale, cea de argint timarhiei, cea de bronz oligarhiei, cea a tagmei cerești și a eroilor democrației, iar cea de fier tiraniei. Platon, conștient că explicarea imboldului vitalității colective care duce la îmbunătățirea sau degradarea unei societăți este dificilă, pentru a masca uneori lipsa de soluții clare, dar mai ales pentru a deruta ochiul atent al cenzurii proprii societății ateniene, își învăluie descrierea degradării politice în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]