8,599 matches
-
prin intermediari, iar Chinamerica a devenit un duopol la vîrful puterii mondiale, cu o relație reciprocă contradictorie dar și complementară, exprimată bine de celebrul simbol yin-yang. Încă sunt ca frații siamezi: unul produce, celălalt consumă; unul economisește, celălalt cheltuiește; unul exportă, celălalt importă etc. Asta asigură încă un anumit echilibru, dar e clar că se întrevede ruptura, pentru că e vorba despre doi poli ai gîndirii și acțiunii umane, despre două lumi. Cum spunea Henri Kissinger, în materie de geopolitică și geoeconomie
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
întîmplat în istorie, pendulul a balansat mereu. De data aceasta Sudul și Estul nu vin însă cu forța săbiilor curbe (deși și Tammerland, de pildă, era un mare iubitor de poezie), ci vin cu creativitate și competitivitate, însămînțea ză idei, exportă aripi. PIB-ul țărilor emergente a crescut în ultimii 20 de ani de 9 ori mai repede decît cel al țărilor occidentale. Oricum am analiza, România nu poate fi considerată o țară emergentă. Noi îndrăgim mai mult crinii cîmpului, păsările
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nu imposibil. Americanii consumau pînă de curînd de 9 ori mai mult decît chinezii și de 12 ori mai mult decît indienii. Speriați de criză, europenii și japonezii au început să economisească mai mult decît să cheltuiască. Unde vor mai exporta chinezii și alții care mizează mult pe exporturi? S.U.A. sunt responsabile de 25% din P.I.B.-ul mondial și de peste 30% din tranzacțiile financiare internaționale. Iată de ce "virusul american" poate declanșa ușor o epidemie financiară mondială. Cel mai bun vehicul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
afirmă acum (China, India, Brazilia), țări în care repartiția veniturilor este foarte inegală, subzistînd decalaje mari de avuție între regiuni, între mediul urban și cel rural, între sectoarele economiei etc., ceea ce le frînează mult consumul intern. În schimb, aceste țări exportă mult în Statele Unite, înregistrează puternice excedente comerciale cu care asigură finanțarea deficitelor americane. Desigur, acționarii urmăresc anumite norme de randament ale capitalurilor plasate (return of equity), ceea ce apasă greu asupra investițiilor productive. Ei bine, pentru a răspunde acestor exigențe acționariale
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
bogați chinezi dețin 55% din venituri, în timp ce cincimea cea mai săracă deține doar 4,7%. Producția Chinei este extrem de dependentă de piața externă, în condițiile în care cea internă nu dispune de puterea de cumpărare necesară. La ora actuală, China exportă nu doar textile și jucării ieftine, cum cred unii, ci deține 55% din piața mondială de laptopuri, 30% din cea a televizoarelor cu ecran plat și 20% din cea a microprocesoarelor, plus o mare varietate de piese de schimb. Cheltuielile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
microunde și o treime din cea de televizoare, aparate de aer condiționat, ca și din cea de genți de voiaj ș. a., un sfert din cea de mașini de spălat și frigidere, ca și numeroase componente și sub-ansambluri pe care le exportă. Cum vedem, Chi-na preferă ramurile intens consumatoare de mî-nă de lucru și mediu tehnologizate, pentru a pregăti trecerea la cele cu consum intens de captal intelectual. Cu o politică externă agresivă, China își consolidează, pornind de la economie, o poziție geopolitică
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
doar 11%. Principalul in-vestitor sunt S.U.A., urmate de Insulele Maurice (paradis fiscal), Marea Britanie, Japonia și Coreea de Sud. Ritmul schimbărilor s-a accelerat în ulti-mii ani, exporturile au crescut cu o medie de 9% pe an, în timp ce importurile doar cu 7%. India exportă în special software, textile și produse farmaceutice, grație expertizei sale în materie de medicamente generice. Ponderea serviciilor în exporturile sale este mai mare decît în cazul Chinei (3,9% față de 2,9%), ceea ce denotă un grad mai mare de înnoire
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lansare. Instituți-ile noastre gem de corupție și birocrație, în timp ce o armată de flămînzi se uită prostiți în gol, neînțelegînd ce se întîmplă cu ei, de unde răsar atîtea palate și mașini de lux? Nu producem mai nimic, dar consumăm rapace. Nu exportăm mai nimic, dar importăm feroce. Economia neagră și gri ocupă tot aproximativ 40% din P.I.B. Împrumutăm de ne îngropăm generațiile viitoare sub împrumuturi. Limba română a ajuns o stîlcitură, cercetarea un sacrificiu personal, educația o bătaie de joc. Aud despre
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
contractate de către autoritățile locale. Asta înseamnă că o mai putem tîrîi așa cîțiva ani, dar în lipsa competitivității, a performanțelor econo-miei reale, a creșterii exporturilor, noi nu vom mai putea continua să consumăm fără să producem și să importăm fără să exportăm. Scadența va veni și va fi dureros. Și atunci mă întreb, unde sunt stimulii necesari relansării noastre economice? Nu văd nici stimuli monetari (în primul rînd, dobînzi mici), nici bugetari (reduceri de taxe, cheltuieli publice în mari lucrări de investiții
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
procesele asociate în mod tradițional cu democratizarea sunt legate de gen. Democrația, ca mod de guvernare, cel mai adesea înțeleasă ca model euro-american de elitism democratic dominat de bărbați. Conceptele și instituțiile „democratice” (atât cele politice, cât și cele economice) exportate către alte țări duc cu ele aceste tendințe părtinitoare. Teoria modernizării, de exemplu, consideră că femeile, o dată atrase în cadrul forței de muncă remunerate, vor deveni independente și se vor elibera de ideologia patriarhală care justificase în trecut excluderea lor din
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
secolul al XV-lea și care a continuat până în secolul al XIX-lea, a definit Africa drept principal furnizor de sclavi și de materii prime ieftine. Între anii 1451 și 1870, între zece și șaisprezece milioane de africani au fost exportați ca marfă înspre Americi. Populația de sclavi era, conform estimărilor, masculină în proporție de 60% și feminină în proporție de 40% (Zelezaxe "Zeleza, Tiyambe", 1993). Zelezaxe "Zeleza, Tiyambe" sugerează, pe bună dreptate, că cei mai mulți cercetători occidentali încearcă să minimalizeze impactul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a factorilor ce contribuie la perpetuarea ciclului datoriilor în Africaxe "Africa" subsahariană poate fi rezumată astfel: • creșterea internațională a prețului petrolului, la începutul anilor ’70 a determinat creșterea prețurilor anumitor mărfuri, ca de exemplu a produsele agricole pe care le exporta Africaxe "Africa" subsahariană. Ca urmare a creșterii substanțiale a câștigurilor sale de pe urma exporturilor, Africii subsahariane i-a scăzut rata de risc de credit în fața instituțiilor financiare internaționale; • totuși, creșterea prețului petrolului a pus economia postcolonială, orientată spre export, a acestei
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Fallxe "Fall, Yassine", 1996). În anii ’80, când situația financiară a țărilor industrializate s-a stabilizat, acestea au înăsprit condițiile pentru împrumuturi, practicând dobânzi de trei ori mai mari decât în perioada anterioară. Mai mult, au scăzut și prețurile mărfurilor exportate din Africaxe "Africa" subsahariană, timp în care au mărit prețurile produselor manufacturate pe care le exportau către Africa. Țările de aici au fost foarte puternic lovite de deteriorarea termenilor comerciali, pentru că acordurile semnate în virtutea Convenției de la Lomé le încurajau să
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
acestea au înăsprit condițiile pentru împrumuturi, practicând dobânzi de trei ori mai mari decât în perioada anterioară. Mai mult, au scăzut și prețurile mărfurilor exportate din Africaxe "Africa" subsahariană, timp în care au mărit prețurile produselor manufacturate pe care le exportau către Africa. Țările de aici au fost foarte puternic lovite de deteriorarea termenilor comerciali, pentru că acordurile semnate în virtutea Convenției de la Lomé le încurajau să continue să producă aceleași materii prime de care aveau nevoie foștii coloniști, în loc să-și diversifice economia
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
o criză foarte puternică, în Lumea a Treia. Țările din Africaxe "Africa", Pacific și Caraibe au pierdut, între 1980 și 1987, 147 de miliarde de dolari ca urmare a fluctuațiilor valorii pe piața mondială a materiilor prime pe care le exportau (Adamsxe "Adams, Patricia", Solomonxe "Solomon, Lawrence", 1991). Noile condiții comerciale, nefavorabile cereau ca țările să-și crească datoria externă, pentru a-și susține nivelul de cheltuieli publice. Împrumuturile se făceau însă conform noilor termeni: dobânzi uriașe, plăți aferente debitelor mult
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și în alte părți ale lumii. Concurența dintre produsele europene și cele africane s-a manifestat nu doar în domeniul produselor manufacturate, ci și în agricultură. Ceapa, cartofii, roșiile și alte legume pe care le produce Africaxe "Africa" nu sunt exportate în Europaxe "Europa", ci se aruncă, adesea în cantități mari, pentru că produsele europene subvenționate au invadat piețele africane. Fermierii nesubvenționați, care se îndatorează pentru a cumpăra cele necesare obținerii de recolte, nu-și pot vinde produsele la prețuri competitive. Această
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
șosele bune, la aeroporturi și trenuri, la terenuri dintre cele mai fertile, la apă, la electricitate, precum și la cele mai bune servicii medicale și juridice, la școli, centre comerciale și posibilități variate de petrecere a timpului liber. Aceste centre urbane exportă și forță de muncă în Statele Unitexe "Statele Unite". Din toate cele 46 de municipalități ale statului Guanajuatoxe "Guanajuato" pleacă muncitori în străinătate, din diferite motive. După cum s-a arătat și mai devreme, regiunea Bajíoxe "Bajío, regiunea Mexic" trimite populație în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
mari între veniturile celor bogați și veniturile celor săraci, încălcarea normelor și standardelor orelor de muncă etc. Impactul investițiilor străine directe asupra dezvoltării durabile la nivel macroeconomic poate fi negativ, atunci când întreprinderile cu investiții străine directe mai mult importă decât exportă. O problemă cardinală a impactului investițiilor străine directe este cea care vizează contribuția acestora la dezvoltarea sustenabilă a economiei gazdă. Din acest punct de vedere, părerile specialiștilor sunt împărțite. Un anumit grup de specialiști, pe baza unor modele ale PIB
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de dolari), Cipru (276 milioane de dolari), Estonia (257 milioane de dolari) și Finlanda cu 54 milioane de dolari. Se observă că România are foarte multe intrări de ISD și puține ieșiri, ceea ce evidențiază că nu avem capacitate de a exporta capital. Calculul balanței intrărilor și ieșirilor de investiții străine directe în țările membre ale UE, sub forma diferenței dintre suma totală a intrărilor și respectiv cea a ieșirilor, sau sub formă de raport, ne arată care țări sau grupe de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
egale cu ieșirile de ISD, atunci țările au un volum de investiții străine directe echilibrat, importul fiind egal cu exportul de ISD. Dacă intrările de investiții străine directe sunt mai mici decât ieșirile, țara respectivă primește mai puține intrări decât exportă și este relativ independentă de investițiile străine directe. Datele din tabelul 2.4 evidențiază următoarele: un sold negativ al stocului intrări-ieșiri de 4.000 miliarde de dolari la nivelul țărilor dezvoltate, ceea ce ne arată că cel mai mare volum al
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de stoc a indicatorului sunt: Germania, Regatul Unit, Franța, Olanda, Italia, Irlanda, Danemarca, Finlanda, Austria, Suedia, Grecia, Luxemburg, Spania, în anul 2011, și se constată că în 2011 față de anul 2000 aceste țări și-au mărit volumul investițiilor străine directe exportate în economia altor țări, exceptând Franța și Suedia, care și-au micșorat volumul ISD exportate; se constată, de asemenea, că pentru o serie de țări dezvoltate care în anul 2000 aveau volumul intrărilor mai mare decât cel al ieșirilor de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
investiții străine directe, în perioada analizată a crescut de numai 1,18 ori, cele mai mari ponderi fiind deținute de Norvegia, China și SUA. Având în vedere faptul că firmele cu ISD din România au importat mai mult decât au exportat, în cele două perioade, de preși postaderare, se poate afirma că acestea de fapt au contribuit la dezechilibrul economic extern al țării noastre și la transformarea acesteia într-o piață de desfacere pentru bunurile și serviciile de import, ceea ce nu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
milioane de euro), mijloace de transport (+343 milioane de euro), metalurgia (+326 milioane de euro) și industria extractivă (+176 milioane de euro). Din păcate, un fapt îngrijorător este că există ramuri și subramuri de bază care importă mai mult decât exportă, și anume: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice (-250 milioane de euro), energie electrică, termică, gaze și petrol (-75 milioane de euro) și alimente, băuturi și tutun (-70 milioane de euro). Se constată așadar că întreprinderile cu capital
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
balanței comerciale a întreprinderilor cu investiții străine directe a fost negativ, ceea ce a contribuit la un dezechilibru economic extern, ca urmare a impactului defavorabil asupra soldului de cont curent și al balanței de plăți externe. România mai mult importă decât exportă. Gradul de deschidere a economiei românești în perioada de tranziție a crescut simțitor, astfel că investițiile străine directe reprezintă o pondere de 70-80% la exporturi și peste 60% la importuri, ceea ce semnifică rolul lor de factor generator major pentru exporturile
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
întocmai a regulilor Pieței Unice, a fost redactată o Carte Albă ce conține măsurile prin care să se facă față situațiilor previzibile. Să presupunem, de exemplu, că CEE negociază un acord cu China, care-i permite acesteia din urmă să exporte espadrile fără taxe vamale. Dar și în Țara Bascilor se produc espadrile, și atunci se prevăd măsuri care să nu afecteze regiunea respectivă. O situație similară s-a ivit în legătură cu importul de mașini japoneze. Se prevăd măsuri pentru ca acest import
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]