160,031 matches
-
aceste cotidiane nu propune cititorilor săi o analiză precisă a eventualelor consecințe pentru țara noastră dacă reprezentanții puterii ar avea acum o atitudine neutră față de acest conflict. ADEVĂRUL nu contenește cu atacurile la adresa oficialităților și, în special, împotriva ministrului de Externe, a ministrului Apărării și a președintelui, acuzîndu-i că fac jocul Alianței Nord Atlantice care bombardează o țară suverană. * În COTIDIANUL, Ion Cristoiu i-a comparat pe soldații americani din cel de-al doilea război, cu soldații ruși de-atunci, afirmînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
la creșterea bruscă a prețurilor, pe fondul neștiinței publice a negocierilor cu instituțiile financiare internaționale. Într-o economie cum e cea a României, aflată în criză și cu puține resurse de a ieși cu bine din această situație fără sprijin extern, adevărul negociat, oricît de neplăcut, e de preferat zvonurilor de tot felul care apar în presă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
din start, în taină, la planul de a transborda în punctele cheie vechiul dispozitiv de comandă în economie, de a gratifica masiv cu funcții de conducere eșaloanele doi și trei din aparatul moștenit de la Ceaușescu, de a nu abandona alianțele externe de odinioară, contrarii năzuințelor țării în configurația modificată europeană. Are desigur o semnificație împrejurarea că în orele ambigue ale nașterii noii ordini, Ana Blandiana nu s-a sfiit să-și exteriorizeze aprehensiunile, bruscînd amabilitatea mieroasa a Președintelui. De cîte ori
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
de atracție ale ziarului le constituiau "Editorialele de Bahlui" ale lui Boris, dar și suplimentul "Bahluiul literar". "Trecut pe dreapta la spitalul de nebuni, ca să i se toarne ceva ulei în cutia de viteze", Boris și colaboratorii săi interni sau externi revarsă asupra orașului tiraj după tiraj, "căci artistul de aia-i artist, ca să-și alinieze gărgăunii pe hîrtie, gărgăun cu gărgăun". Trezirea orașului e sinonima cu nebunia generală, instalată în Iași ca urmare a factorilor perturbatori pomeniți la început (păsările
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
ași informa superiorii că "declarația de la Potsdam a determinat toate grupările politice românești să considere următoarele câteva săptămâni drept cruciale, deoarece ele socotesc că trebuie ăntreprinsă o acțiune hotărâtă pentru a consolida sau răsturna guvernul Groza, ănainte că miniștrii de Externe aliați să se ăntălnească (Conferință de la Potsdam hotărâse constituirea unui Consiliu al miniștrilor de Externe pentru discutarea problemelor importante ale Europei postbelice, nota D.C.G.). an timp ce opoziția privește spre Rege pentru a lua inițiativa unei schimbări, guvernul continuă să
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
urmat și alte amenințări. Rămânea ferm an decizia sa, refuzând să participe la festivitatea aniversării a evenimentului politic de la 23 august 1944. Cele două puteri aliate occidentale ăncep să dea ănapoi. O adresă oficială a secretarului de stat pentru afaceri externe al SUA, Byrnes, al ăncunostiinta, la 25 august 1945, pe șeful misiunii diplomatice la București, să-l previe pe rege că notificarea către cele trei mari puteri aliate a fost primită la Washington și că "an stadiul prezent a se
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
ferm și efectiv an România, va fi curând prea târziu". Raportul lui Ethridge a ajuns, totuși, ăn mâna președintelui Truman prea târziu, tocmai an ianuarie 1946. Până atunci, la 16-26 decembrie 1945 a avut loc, la Moscova, Conferința Miniștrilor Afacerilor Externe a celor trei puteri aliate. Referitor la România se hotărăște organizarea, de către guvernul Groza remaniat (prin includerea a doi miniștri fără portofoliu din partea PNȚ și PNL) a alegerilor libere și nemăsluite, cât mai curând posibil, pe baza votului universal și
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
ani. an răstimp ași pune pe hartie oful: "Actualizănd un proiect mai vechi, te ăntreb, iubite prietene, dacă n-ar fi nevoie de mine la Institutul de istorie literară, pentru lucrări pe care le-aș execută an calitate de colaborator extern, ăn regimul muncii an acord (...) Cred că șunt, astăzi, printre puținii universitari care nu colaborează an nici o formă cu Institutele Academiei, cărora aș dori să le pot deveni util. Cum ămi spun că s-ar putea ăntămpla că oferta mea
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
trebui acuzat că a făcut rău. În afară de astă el nu poate fi învinuit că a stîrnit o parte a populației împotriva alteia sau că a aclamat soluțiile de forță de genul mineriadelor. Nu se poate nega faptul că în ceea ce privește politica externă, actualul președinte are merite foarte vizibile. Discursul său pro-occidental lipsit de echivoc în momente de criză a adus României puncte pe care țara noastră nu le putea dobîndi altfel. Dacă situația economică nu îngăduia prea mari speranțe, dimpotrivă, din cauza ei
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
așa-numitului rating de țară în a cărui creștere toată lumea speră, ca și cum acest rating ar pică din cer, nu ar fi legat de cele ce se întîmplă la noi în țară. Dar simplă idee că România reacționează numai la stimuli externi - si asta pe o durată scurtă - nu prea e de laudă pentru politicienii autohtoni. De fapt, e chiar umilitor să faci o politică de ochii Europei și alta după ce ea, Europa, te-a bifat că elev silitor. Iar după aceea
Înainte si după Helsinki by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17476_a_18801]
-
acest cotidian de Bogdan Chireac, cel de-al doilea război mondial anca nu s-a ăncheiat din punctul de vedere al României. Acest punct de vedere merită discutat, fiindcă dl Chireac e foarte critic față de performanțele României, ăn partea politicii externe, chiar dacă nu o face explicit. Dl Chireac are o viziune neagră asupra României la zece ani de la căderea Zidului Berlinului. Or, ideea să că pentru România, metaforic vorbind, nu s-a ăncheiat cel de-al doilea mare război, nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
de problemele pe care le are, astfel că e o prostie că afirmi că România n-a depășit momentul istoric al celui de-al doilea război. La care Românie se referă acest ziar? De asemenea, cât e de vinovată politică externă a acestei țări doar pentru că nu se potrivește cu ceea ce se poate numi prejudecată Adevărului despre viitorul României? E ciudat că după zece ani de la căderea Zidului Berlinului, țara noastră anca ași mai pune problema an ce direcție s-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
ănsemnării sună astfel: "Conceput an 1930. ănceput scris 18.V. 1930. ănceput fixat 8.X.1930. Titlul fixat primăvară lui 1930." De asemenea, pe dosul celei de-a doua file - prima nu s-a păstrat -din articolul neterminat despre politica externă a regelui Carol I (B.C.U., Fondul Saint-Georges, CXIX 2-12) există următoarele ănsemnări cu tus negru, ăntr-un cartuș, ăn josul paginii: "Sub pecetea tainei timide", apoi la stanga acesteia, la aceeași ănăltime: "Right hon. M.I.Caragiale" - iar dedesubt Sub pecetea tainei
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
medic sau avocat și spaniolă este pentru cei simpli. Acesta era punctul de vedere al epocii. Ne aflam imediat după război, să zicem la zece ani după, iar engleză nu ajunsese încă o limbă internațională. Poate pentru comerț și politica externă, dar în nici un caz pentru cultura. Aceasta se va întampla mai tarziu. Eu am ales franceză pentru că nu doream să devin nici medic sau avocat, nici chimist sau fizician, deci..." A urmat germană, din motive familiale: tatăl său murise în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
sigur de a pune capăt crizei. Nevoia de sclavi și, mai ales, nevoia de a înlătura primejdia pe care statul dac o reprezenta pentru imperiu"... etc. La nivelul implicațiilor, Traian reprezintă în acest text doar clișeul exploatatorului și al pericolui extern (cu o aluzie la cercurile financiare internaționale). Un Occident invidios dar și temător stătea față în față cu un popor invidiat, pașnic dar totuși periculos. În clasa a XII (1975) tonul devenea perfect neutru a "noul împărat, Traian (98-117) se
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
presă, pe producătorul Nicolae Mărgineanu, ce procent din investiție se recuperează, în mod normal, în urma difuzării filmului în România -, si am aflat ca (mai) nimic! Singură sursă posibilă de recuperare a investiției (ca să nu vorbim de cîștig) ar fi difuzarea externă, intrarea în circuitul comercial; or, se știe, pe piața internațională "filmele românești" nu prea au căutare. În aceste condiții, te intrebi care ar mai fi rațiunile pentru care un investitor autohton, oricît de cinefil și de setos de mecenat ar
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
Primii angajați "externi" de la fabrica Nokia de la Jucu au primit duminică dimineața, la ieșirea din schimb, hârtiile de disponibilizare, însoțite de o recomandare. Șefii de la Nokia i-au trimis pe muncitori acasă cu o scrisoare de apreciere: "În timpul perioadei în cadrul companiei a parcurs
Au început concedierile la Nokia - Jucu () [Corola-journal/Journalistic/24742_a_26067]
-
nevoită România să împrumute exact 13 miliarde de euro. Unii dintre ”analiștii economici cu ochii umezi”, atacați de Traian Băsescu pe tema CAS, i-au dat răspunsul președintelui, atingând o problemă mult mai dureroasă: de ce a făcut România mari datorii externe (în trei ani, datoria țării a crescut de trei ori). Ilie Șerbănescu susține că România a fost pusă să se îndatoreze la FMI pentru a putea ajuta băncile străine din țară, mai precis băncile grecești, dar și băncile europene care
Pumnul care îi scapă pe Sandu şi pe Dragomir () [Corola-journal/Journalistic/24735_a_26060]
-
a explicat deputatul PDL. Raluca Țurcan a vorbit de apropierea dintre societate și biserica vineri, în cadrul unei dezbateri cu această temă, desfășurată sub auspiciile Fundației Creștin Democrate și a Fundației Fundația Hanns-Seidel. La această dezbatere a participat și ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi care a susținut acest proiect de lege.
Raluca Turcan: Legea privind parteneriatul dintre stat şi culte nu presupune construcţia de biserici, ci ajutorarea oamenilor () [Corola-journal/Journalistic/24748_a_26073]
-
îmi doresc ca judecătorii de la Înalta Curte să soluționeze mai repede. Dar nu pot ei rezolva ce nu s-a rezolvat în câțiva ani. Și recunosc că, realmente, m-am comportat inuman față de colegii mei. Sunt încă, din păcate, factori externi care îi împiedică, însă încercăm să eliminăm toți acești factori", a mai declarat Stanciu, în interviul acordat infocsm.ro.
ÎCCJ: În 2012 nu se prescrie niciun dosar de mare corupţie aflat pe rolul instanţei supreme () [Corola-journal/Journalistic/24789_a_26114]
-
destul de repede de altfel, și pe sine însăși, propriul imperiu gigant împreună cu doctrina lui sacră. Și celelalte țări est-europene, cu care URSS nu avea nimic de împărțit (ba, „la din contra“, am spune), și care nu plătiseră o datorie valutară externă pentru a fi nevoite să strângă cureaua, au împărtășit soarta noastră. Prăbușirea comunismului nu a fost determinată până la urmă de vreun specific național, de vreun coeficient special de erori, de imaginea mai carismatică sau antipatică a liderilor, ci efectiv de
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
un trecut cât de cât semnificativ - căpătau un ecuson invizibil de clasificare politică, în baza căruia drepturile lor în cetate se diferențiau net. La admiterea în școlile superioare, la angajarea în muncă, la promovarea profesională, în ierarhia publică, la circulația externă ș.a.m.d. Puteai să fi supradotat și tobă de carte, să promiți totul în branșa ta, chiar să fi dovedit o certă valoare, dacă invizibilul ecuson nu te recomanda demn de încrederea politică a regimului (a patronului său), nu
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
România, cât și firea sa foarte prudentă, ezitantă, cu reflexul vechii frici față de ruși. Cert e că Ceaușescu a declanșat intempestiv și temerar desprinderea în fapt de tutela Moscovei, deschiderea lăuntrică a supapelor naționale încremenite în anii anteriori și politica externă autonomă a României, într-un cuvânt primul dezgheț în accepțiunea corectă a cuvântului. Debarasarea științei istorice de carcasa stalinistă înăbușitoare, apărarea resurselor naționale de lăcomia perfidă a „prietenilor“, repudierea dictatului CAER în privința profilului și ritmului dezvoltării economiei românești, schimbarea strategiei
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
selectiv asupra unei minorități de clasă, masa poporului suferind în special prin consecințele raptului economic la care a fost supusă România, ca urmare a datoriilor de război. Și al doilea, dificultățile de alimentare, iluminat și încălzire din perioada rambursării datoriilor externe. Dacă prima tranșă de acuze a fost și este susținută de cei ce au suportat opresiunea direct, în familia și în clasa lor socială, și a căror vehemență apare pe deplin justificată, cea de-a doua are un caracter oarecum
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
acțiunea pentru a-și favoriza reușita în îndeplinirea sarcinii motrice; delimitarea scopului pentru care se solicită rezolvarea sarcinii motrice → în așa fel încât elevul să conștientizeze finalitatea așteptată; oferirea unor repere pertinente de execuție → în vederea focalizării atenției elevului pe semnalele externe și interne fără de care rezolvarea situației problemă n-ar fi posibilă sau ar deveni riscantă. Gestionarea acestor maniere de intervenție pedagogică este la latitudinea profesorului care însă, pentru a responsabiliza elevul și a-i conferi totodată încredere, trebuie să se
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]