KorAP: Find »[drukola/base=extracelular & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...59 >

1,468 matches

Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma interstițială. Structural, matricea extracelulară este formată din fibre de colagen de tip IV și V, ce se organizează sub forma unei rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip IV, laminina, fibronectina, iar

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
se organizează sub forma unei rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip IV, laminina, fibronectina, iar din clasa proteoglicanilor și glicozaminoglicanilor, heparansulfatul și condroitinsulfatul. Prin această structură, matricea extracelulară și, mai ales membrana bazală, capătă un rol de filtru macromolecular selectiv, cu reglarea schimburilor dintre celulă și mediul interstițial [29]. Interacțiunea dintre celule și matricea extracelulară creează condiții optime de creștere, diferențiere și organizare tisulară a celulelor, prin controlul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
iar din clasa proteoglicanilor și glicozaminoglicanilor, heparansulfatul și condroitinsulfatul. Prin această structură, matricea extracelulară și, mai ales membrana bazală, capătă un rol de filtru macromolecular selectiv, cu reglarea schimburilor dintre celulă și mediul interstițial [29]. Interacțiunea dintre celule și matricea extracelulară creează condiții optime de creștere, diferențiere și organizare tisulară a celulelor, prin controlul proliferării celulare [65]. Procesul de metastazare debutează cu desprinderea celulelor din tumora primară și se încheie cu stabilirea unor depozite proliferative în organe situate la distanță. În

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
debutează cu desprinderea celulelor din tumora primară și se încheie cu stabilirea unor depozite proliferative în organe situate la distanță. În acest proces au loc o serie de interacțiuni de adezivitate între celulele tumorale și celulele normale sau cu matricea extracelulară, mediate de mai multe clase de receptori specifici [38]. Fenomenul inițial este de natură genetică și constă în modificarea expresiei receptorilor de pe suprafața celulei tumorale și transformarea morfologică a celulei epiteliale spre o celulă mai mobilă, de tip fibroblastic (transformare

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
epitelial - mezenchimală: EMT - Epithelial Mesenchimal Transition), incapabilă să răspundă la stimulii din mediul înconjurător, necesari pentru o funcționare normală în continuare, în cadrul țesutului de origine [50]. Celula metastatică își suprimă legăturile cu celulele învecinate, străbate membrana bazală, migrează prin matricea extracelulară și pătrunde într-un capilar; toate aceste procese sunt mediate în permanență de receptorii de adeziune celulară. În torentul circulator intră în acțiune alți receptori care mediază: adeziunea cu trombocitele sau leucocitele (favorizând transportul), desfășurarea proceselor imunologice de apărare și

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
adeziune la celulele endoteliale [465,471]. După fixarea la endoteliul vascular apar o serie de fenomene, cum ar fi retracția celulelor endoteliale, cu expunerea membranei bazale. Celulele metastatice se fixează pe membrana bazală și apoi o străbat, trecând în matricea extracelulară a organului țintă și încheind ciclul de formare a tumorilor secundare [159]. Receptorii care mediază acest proces al metastazării aparțin mai multor familii și au diferite roluri: structural (de menținere a structurii țesuturilor și de ancorare a lor de membrane

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
țesuturilor și de ancorare a lor de membrane bazale), în morfogeneză, coagulare, transmiterea diverselor semnale între celule, circulația limfocitelor (fenomenul de „homing”, orientarea limfocitelor T și NK), etc [197]. Din punct de vedere structural, receptorul prezintă 3 domenii [294]: domeniul extracelular, care asigură cuplarea cu ligandul (numit în acest caz contrareceptor), ce poate fi o moleculă din matricea extracelulară sau de pe o celulă adiacentă; porțiunea transmembranară, care fixează întregul complex; domeniul intracitoplasmatic, ce interacționează cu elementele citoscheletului celulei proprii. Prin intermediul acestor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
limfocitelor (fenomenul de „homing”, orientarea limfocitelor T și NK), etc [197]. Din punct de vedere structural, receptorul prezintă 3 domenii [294]: domeniul extracelular, care asigură cuplarea cu ligandul (numit în acest caz contrareceptor), ce poate fi o moleculă din matricea extracelulară sau de pe o celulă adiacentă; porțiunea transmembranară, care fixează întregul complex; domeniul intracitoplasmatic, ce interacționează cu elementele citoscheletului celulei proprii. Prin intermediul acestor tipuri de receptori (de adeziune) se formează o adevărată rețea cu celulele învecinate și cu matricea extracelulară de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
matricea extracelulară sau de pe o celulă adiacentă; porțiunea transmembranară, care fixează întregul complex; domeniul intracitoplasmatic, ce interacționează cu elementele citoscheletului celulei proprii. Prin intermediul acestor tipuri de receptori (de adeziune) se formează o adevărată rețea cu celulele învecinate și cu matricea extracelulară de care se ancorează, conferind stabilitate și rezistență structurii tisulare. Această rețea servește ca suport structural dar are și rol de transmitere a informației din mediul extracelular către celule, declanșând organizarea unor complexe moleculare sau activarea unor programe genetice specifice

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de adeziune) se formează o adevărată rețea cu celulele învecinate și cu matricea extracelulară de care se ancorează, conferind stabilitate și rezistență structurii tisulare. Această rețea servește ca suport structural dar are și rol de transmitere a informației din mediul extracelular către celule, declanșând organizarea unor complexe moleculare sau activarea unor programe genetice specifice. Din punct de vedere schematic, desfășurarea invaziei locale poate fi divizată în trei etape [263]: 1. Desprinderea celulelor din tumora primară și atașarea lor la matricea extracelulară

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
extracelular către celule, declanșând organizarea unor complexe moleculare sau activarea unor programe genetice specifice. Din punct de vedere schematic, desfășurarea invaziei locale poate fi divizată în trei etape [263]: 1. Desprinderea celulelor din tumora primară și atașarea lor la matricea extracelulară. Separarea celulelor se realizează, pe de o parte, prin anihilarea funcției caderinelor, iar pe de altă parte, prin activarea receptorilor capabili să recunoască molecule ale matricei extracelulare și prin activarea unor sisteme enzimatice cu acțiune proteinazică. Momentul și modul de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
etape [263]: 1. Desprinderea celulelor din tumora primară și atașarea lor la matricea extracelulară. Separarea celulelor se realizează, pe de o parte, prin anihilarea funcției caderinelor, iar pe de altă parte, prin activarea receptorilor capabili să recunoască molecule ale matricei extracelulare și prin activarea unor sisteme enzimatice cu acțiune proteinazică. Momentul și modul de inițiere a acestui proces nu se cunosc încă. Rezultatul îl constituie dereglarea transmiterii semnalelor din exteriorul spre interiorul celulei, cu repercusiuni asupra fiziologiei, morfologiei și diferențierii celulare

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de adeziune de pe suprafața celulei (fibronectina) cu componentele citoscheletului, modificând astfel forma celulei. Integrinele intervin și în interacțiunea celulelor tumorale cu trombocitele, fibrina, trombospondinul sau în legarea celulelor limfoide de endoteliu. Exprimarea integrinelor și cuplarea lor cu molecule ale matricei extracelulare au ca rezultat o fosforilare a proteinelor care participă la interacțiunile citoschelet - integrine. În general, celulele nu se pot divide dacă nu sunt ancorate pe un suport solid. Prin urmare, se pare că interacțiunea integrineligand este obligatorie pentru transmiterea semnalelor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de caderine (E,N și P) care, ca și integrinele, pot acționa ca molecule inhibitorii ale invaziei [224]. 2. După atașare, celulele tumorale secretă enzime litice (colagenaze, catepsine) sau induc secreția lor de către celulele gazdei (stromelizina). Aceste enzime degradează matricea extracelulară, inclusiv glicoproteinele de legătură. Liza matricei se produce în regiuni strict limitate, în contact cu suprafața celulelor tumorale, loc în care efectul enzimelor active este mai mare decât acțiunea inhibitorilor naturali ai proteazelor, prezenți în ser și/sau în matrice

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
colagenazele interstițiale (acționează asupra colagenului de tip I), colagenazele de tip IV (gelatinaze) și stromelizin. Creșterea activității colagenazelor de tip IV este asociată mai puternic cu fenotipul metastatic și poate fi inhibată de acidul retinoic [437]. Enzimele eliberate în mediul extracelular se leagă cu receptori prezenți pe suprafața celulelor tumorale și această cuplare declanșează reacția de liză, atât direct (enzime cu substrat specific, colagenazele), dar și indirect, prin activarea altor enzime de la nivelul punctului de contact. Evaluarea calitativă sau cantitativă a

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
fixarea de endoteliul capilar. Astfel, endoteliul și membrana bazală devin accesibile celulei tumorale, aderența realizându-se printr-un mecanism heterofilic prin care receptori specifici ai celulelor tumorale (integrine și CD44) se cuplează cu contrareceptorii corespunzători (laminina, fibronectina, vitronectina) ai matricei extracelulare sau ai celuleor endoteliale, care pot fi specifici (LU-CAM, N-CAM, etc.) sau nespecifici ]215,224,349,350]. Pentru a prolifera în organul țintă, celulele metastazate necesită o serie de condiții favorizante (numite de unii ecosistem metastatic): vascularizație, receptori specifici

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
intervin în asamblarea și separarea microtubulilor, respectiv la formarea fusului mitotic și în locomoția celulară [106,263]. Cancerogeneza și progresia tumorală apar astfel ca două procese intricate, constând în evenimente succesive în care intervin multiple interacțiuni între celule și matricea extracelulară. Leziunile inițiale sunt discrete și pot interesa orice segment al căii de transducție a semnalului normal de proliferare / diferențiere celulară și va avea ca rezultat o destabilizare a genomului. Atunci când leziunile nu sunt corect reparate, evenimentele mutante se vor acumula

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
5-6 ore. Menținerea unui semnal activ pentru mai mult de câteva ore face necesară activarea secvențială a mai multor receptori [294]. Legarea factorului de creștere cu receptorul declanșează fenomenul de transducție a semnalului, adică de transmitere a informației din mediul extracelular către moleculele intracelulare, care reprezintă de fapt mesagerul de ordinul 2. Mecanismele care intervin în procesul de transducție sunt multiple. La nivelul substratului lipidic al membranei au loc o serie de fenomene: deplasarea laterală a receptorilor, dimerizarea acestora, interacțiunea porțiunii

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
fiind carcinom tubular. Carcinomul coloid (mucinos, gelatinos) reprezintă 0,12% din cazurile de carcinoam mamar prezente în lotul studiat (6 cazuri). Diferențierea mucinoasă apare și în 3% din alte forme de cancer mamar. Se caracterizează prin acumularea de secreție mucinoasă extracelulară în jurul grupurilor de celule tumorale. Carcinomul medular reprezintă în lotul studiat 3% din toate carcinoamele; fiind mai frecvent la vârste mai tinere. Microscopic prezintă aspecte histologice complexe, cu reacție limfo plasmocitară intrași peritumorală intensă, cu diferențiere nucleară redusă. Carcinom tubular

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
6,7), intermediar, 264 (52,8% din cazuri); grad III (8,9), insuficient diferențiat, 106 (21% din cazuri). Celule cu nuclei anaplazici, nucleoli proeminenți, limite celulare dificil de precizat, dând aspectul de sincițiu Carcinom coloid: celule tumorale înconjurate de mucină extracelulară abundentă. Gradarea nucleară utilizată este cea propusă de Fisher, luând în calcul următoarele elemente: anizonucleoza, dimensiunile nucleare, intensitatea mitozelor, aspectul nucleolilor, aspectul cromatinei. În raport cu notările efectuate se obțin următoarea gradare: gradul 3 (bine diferențiat), gradul 2 (intermediar), gradul 1 (diferențiere

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
diferențiere intensă, nucleară cu redusă. Metastazele axilare apar în 45% din cazuri. Volumul tumoral și status-ul ganglionar elemenete foarte sunt importante pentru prognostic. Carcinomul coloid (mucinos, gelatinos) reprezintă 1-2% din carcinoamele mamare. Se caracterizează prin acumularea de secreție mucinoasă extracelulară în jurul grupurilor de celule tumorale. Prezintă un prognostic favorabil (metastazele ganglionare sunt reduse). Carcinomul metaplastic prezintă aspecte neglandulare rezultate prin metaplazie. Sunt două tipuri de carcinom metaplastic: squamos și pseudo sarcomatos (cu prognostic nefavorabil). Carcinomul papilar reprezintă 1-2% din carcinoamele

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
erbB 2 pozitive prezintă un răspuns scăzut la terapia hormonală [245,321,470]. EGF și receptorul său EGF este necesar pentru creșterea epiteliului mamar, acționând prin intermediul receptorului său (EGFR), care este o glicoproteină transmembranară. Acesta prezintă un domeniu de legare extracelular și un domeniu intracelular tirozin-kinazic [59,67,198,354,460]. Nivelele crescute de EGFR au fost corelate cu prognostic sever și cu răspuns scăzut la terapia endocrină . În cele mai multe tumori există o relație între EGFR și ER . TGFβ cuprinde un

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
terapia endocrină . În cele mai multe tumori există o relație între EGFR și ER . TGFβ cuprinde un grup de proteine reglatoare multifuncționale ce au efecte în multe procese de mare importanță în cancerul mamar . Acestea includ proliferarea, diferențierea, metastazarea, stimularea formării matricei extracelulare, angiogeneza și funcțiile imune. Din unele studii rezultă că exprimarea TGFβ de către carcinoamele mamare este asociată cu elemente de prognostic sever . Există diferențe în exprimarea proteinei TGFβ 1 , detectate prin imuno-histochimie, între carcinoamele in situ și cele invazive, puține cazuri

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
32,227,231,262,374]. Integrinele sunt molecule de adeziune celulară implicate în interacțiunile celulă-stromă și, posibil, în interacțiunile celulă-celulă. Sunt heterodimeri formați din subunități α și β legate non-covalent care realizează o legătură transmembranară între citoschelet și proteine specifice extracelulare [215,224,349,350]. Includ receptorul pentru colagen, laminina și fibronectina. Proteazele Enzimele proteolitice ce degradează matricea extracelulară pot juca un rol important în invazie și metastazare. Proteazele pot fi clasificate în 3 grupe: aspartil (ce include catepsina D), serine

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
interacțiunile celulă-celulă. Sunt heterodimeri formați din subunități α și β legate non-covalent care realizează o legătură transmembranară între citoschelet și proteine specifice extracelulare [215,224,349,350]. Includ receptorul pentru colagen, laminina și fibronectina. Proteazele Enzimele proteolitice ce degradează matricea extracelulară pot juca un rol important în invazie și metastazare. Proteazele pot fi clasificate în 3 grupe: aspartil (ce include catepsina D), serine (activatorul plasminogenului) și metalo-dependente (metaloproteinaze și stromelizine). Activatorii plasminogenului Sunt descrise 2 forme: uPA și tPA, care activează

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]