2,802 matches
-
reda eu, cu atât mai mult cu cât Dvs. le cunoașteți atât de bine. Agapia, Agapia Veche, Secul, Sihăstria, Văratec, Neamțul, Sucevița, Gura Humorului, Arbore, Voroneț, Putna și toate satele și orașele prin care am trecut, și frumusețea peisajelor, cu fânețele și codrii și minunata șerpuire a drumurilor (ca de exemplu cel Între Gura Humorului și Solca) și mai ales curățenia (la propriu) și florile acelea pe care nu le-am mai Întâlnit prin alte părți, care Îți râd parcă din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zeciuiască din pâne, din fân, din vin și din tot ce se va alege" (Uricar, XX, 82). „1742 - Iulie 24. Constantin Mavrocordat Vv. dă volnicie egumenului de la Barboiu să stăpânească și să dijmuiască moșiile Dragomireștii și Zberoaia din țarină, din fânețe, din prisăci cu stupi și grădini cu legume, după obicei. Oamenii ce șed acolo să se așeze cu egumenul ca să-i facă slujbă" (Academia Română mns. nr. 13). „1760 - Iunie 8. Ion Teodor Calimach Vv. dă volnicie urmașilor lui Mârzac Căpitanul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moașei lor Nastasia să ție ocinile lor Răpcenii, Lungenii, Hănăsenii, Scor tenii, Cojoceana, Ștefenii, Vorovenii, Țipenii, Gușătenii, Delenii, Căpșeștii, parte din Vâtcani și din Făurei. Să aibă a lua a zecea din toate sămănăturile, din țarini cu pâne și din fânețe și din prisăci cu stupi, însă din 50 unul iar fiind mai puțini câte o para de stup, din grădini cu legumi și din heleșteie și din livezi și din tot locul, cu tot venitul moșiei, după obiceiu, iar oamenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lucreze pământul, o spun hrisoavele: „1653 septembrie 5. Gheorghe Ștefan Vv. volnicește pe Nicolae Buhuș Logofătul a lua a zecea de pe tot hotarul Bohotinului. „Cine va fi arat, sau cine va fi cosit, den pâne, să den stupi, să den fâneață, să den tot ce va fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la Călărași, fie curtean, fie cine va fi arat, de la toți ca să aibă a lua" "(Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XVIII, p.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și de facerea cislelor, dar și de încasarea impozitelor. După aplicarea Regulamentului Organic, atribuțiile vornicului reducându-se, lui îi revin în principal sarcini administrative. Acelea de a se îngriji ca vitele sătenilor să nu facă stricăciuni în țarină, în grădini, fânețe și la arii. În acest sens el numea un înlocuitor al său care se îngrijea de grajdurile țarinei iar la nevoie să cerceteze stricăciunile făcute de vite prin semănături sau grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se numea nemesnic. Orice
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și altor însărcinări, așezați pe moșiile și terenul statului și ale așezămintelor publice, precum și pe moșiile și târgurile particulare, rămâneau liberi și deplin proprietari pe vatra satelor, deci și pe locurile de casă și de grădină, pe pământurile destinate pășunilor, fânețelor și pentru arătură, pe care le posedau în puterea legilor atunci în vigoare. Locurile trebuitoare pentru străzi, stabilimente comunale, biserici, cimitire, școli, urmau a fi date comunelor, fără despăgubire, odată pentru totdeauna. Locurile din interiorul satelor și comunelor urmau să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
judecătorești, vornicul era ajutat de pașnici care, ca și vornicii, erau aleși, câte doi de fiecare sat, dintre locuitorii cu autoritate și aveau sarcina să-l ajute pe vornic la judecarea pricinilor dintre consăteni - stricăciuni din grădină, în ogoare și fânețe, gâlcevi și vătămări ușoare dintre și între persoane, neînțelegeri între vecini, dar și între soț și soție ori copiii lor. Litigiile pentru pământ, tâlhăriile, omorurile etc. se judecau la Divanul domnesc, iar mai târziu și la isprăvnicie. Judecarea împricinaților era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din pâne, din vin, din stupi, din fânețe, din livezile cu pomi. Pe locul domnesc această dijmă aparținea domniei, iar la moșiile particulare proprietarilor lor. Din timpul domniei lui Evstratie Dabija Voievod (1662) exista un hrisov, fără dată, prin care este întărită proprietatea Episcopiei pe o bucată de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al XVI-lea, aici, în apropierea bisericii Frumoasa, ca și mai în deal, la Galata, era amenajată și o prisacă, a lui Balica, iar o prisacă însemna uneori și chiar 4000 de stupi, pentru că, atunci, existau destule livezi, poiene cu fânețe, heleșteie de tot felul. purtat numele, iar mai târziu s-a numit mânăstirea Frumoasa (C. Cihodaru și Gh. Platon, op. cit., p. 167). Iașul întreg era un târg al locurilor de popas. De la Constantin Botez și Adrian Pricop aflăm un han
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locurile - unde locuitorii fac boieresc - vor plăti proprietarilor numai bezmetul (plata luată de proprietar pentru locul dat în posesia altuia); - imașul lăsat târgului era destinat pășunatului numai a vitelor trebuitoare casei târgoveților, fiind oprit a se face însămânțări, recoltat pentru fâneață, ținerea vitelor de negoț ori alte speculații; - venitul realizat de la pășunatul vitelor ce se aduc de vânzare, plata pentru imașul poștei, era folosit de Episcopie pentru întreținerea cișmelelor din oraș; - dreptul de a da locuri de casă în cuprinsul orașului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de situație, prin Carte domnească de apărare hotărăște la 12 martie 1757, ca „De case (bârlădenii) să nu dea nici un ban chirie, nici de pivnițele lor, cum nici din grădini să nu-i zeciuască, ce numai din țarini și din fânețe și din prisăci, de la câmp, să-și dee zeciuiala." Dar cum bârlădenii, bazați pe ceea ce hotărâse Ștefan cel Mare, nu vroiau să plătească nimic, decât din comerțul cu pește, litigiul a durat neîntrerupt „peste o jumă tate de veac", cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nuci. Un măr ionatan. Și apa, într-o veche sticluță de Peritol. Pentru poftă de mâncare... „Bine-ai venit, toamnă cu cosița arămie! De când te-așteaptă copiii să le-ndemni pașii spre școală! Știu, ai zăbovit pe câmp, ca să coci fânețele, și prin livezi să rumenești gutuile și merele de toamnă, și perele cu sucul dulce ca mierea. Bine-ai venit, toamnă, cu cutia ta de acuarele, să zugrăvești pădurile, și dealurile, și văile cu roșu, cu galben, cu portocaliu... „ Luiza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
complexului argilo humic). Pe categorii de folosință și grupe de calitate a terenurilor, suprafața agricolă a teritoriului administrativ ăla comunei Scobinți se prezintă astfel: * arabilul ocupă o suprafață de 2705,22 ha; * pășunile ocupă o suprafață de 1034,49 ha; * fânețele ocupă o suprafață de 74,99 ha; * viile ocupă o suprafață de 330,81 ha, * livezile ocupă o suprafață de 200,48 ha. Teritoriul comunei Scobinți se încadrează în clasa a III - a de calitate. VEGETAȚIA ȘI FAUNA Vegetația naturală
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și 54 ha vii hibrid producător.; cultură plantelor pomicole *cireș, * vișin, * prun, * măr, ș.a pe o suprafață de 140 ha; creșterea animalelor * ovine, * bovine, * cabaline, * porcine, * păsări, * albine ș.a. pe suprafața de 1 189 ha pășune și 747 ha fâneața; piscicultura, pe o suprafață de cca. 80 ha iazuri amenajate și în iazuri mai mici din gospodăriile populației; terenul arabil, în procent de 72%, este arendat și lucrat pe sole mari, cu utilaje performanțe, de către patru investitori din care trei
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
îi imprimă dramatism. N-ar fi, poate, un abuz terminologic să vorbim în consecință de... desen animat! Șarpele, "că o panglică undoioasa, a alunecat prin ierburi și s-a ascuns printre flori" (D. Anghel, Din paradoxele unui muribund); "orzurile și fînețele, subțiate ca niște panglici, șerpuiau, se strecurau printre arinii tăbărîți în vai și printre fagii stăpînitori pe culmi" (Gală Galaction, Bisericuța din Razoare); Pe cer un brîu de trandafir,/ Că o zîmbire de fecioara,/ Se-ntinde, crește, înfășoară/ Nemărginirea de
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
-se că aparatură topografica .......... . Documentația rezultată este anexată; - pe baza informațiilor cadastrale utilizate la intabularea în cadastrul imobiliar, realizată la data de ........... . 5. Destinația actuala (agricolă, forestiera etc.) ................ 6. Folosință actuala (conform Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general/forestier, arabil, fâneața, pășune, pădure etc.) 7. Caracteristici ale terenului: ● bonitate (tip sol, tip stațiune) ....................; ● înclinare ...................; ● afectat de următoarele fenomene negative (eroziune, alunecare, inmlastinare etc.) ...................................................................... 8. Alte informații: ● rol funcțional (protecție, producție) ...............................; ● grad de risc (privind asigurarea pazei) .............................; ● șanse de instalare a vegetației
METODOLOGIE din 25 iulie 2002 (*actualizata*) de achizitionare, prin cumparare, schimb sau donatie, de către autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, prin Regia Naţionala a Pădurilor, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144013_a_145342]
-
mențiunea Sfaturilor Populare comunale, în raza cărora se află loturile supuse schimbului, că schimbul a fost aprobat potrivit decretului de față. Capitolul ÎI Circulația bunurilor agricole Articolul 8 Înstrăinarea sub orice formă, a bunurilor rurale constând în terenuri arabile, pășuni, fânețe, vii, livezi, iazuri și bălti, aflate în afara vetrelor de sat sau în afara comunelor urbane, se va face numai cu autorizația prealabilă a Ministerului Agriculturii. Înstrăinarea bunurilor prevăzute în alineatul precedent care se află în vetre de sat sau în comune
DECRET nr. 151 din 7 iunie 1950 privind comasarea şi circulatia bunurilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163271_a_164600]
-
partea inferioară, în câmp albastru, se află stânci argintii, în interiorul cărora este un ochi de apă albastru. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Predomină relieful deluros Tâlva lui Bălan și fânețe. Ochiul de apă simbolizează principala atracție turistică a zonei, Lacul Dracului. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ciuchici
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
neagră, cu zidărie de argint, pe care broșează două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Coasa de argint evocă faptul că, zona fiind bogată în fânețe, locuitorii comunei se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor. Așezarea fiind într-o zonă submontană, alunul este larg răspândit. Gura de mină neagră evidențiază ponderea activității miniere în economia localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
parțial degresata sau care a fost degresata, iar ulterior a fost complet sau parțial reunsa cu uleiurile inițiale. Din contră, reziduurile de la pozițiile de la 23.04 până la 23.06, sunt excluse. 3. Semințele de sfecla, de ierburi pentru pășuni și fânețe, de flori ornamentale, de zarzavaturi, de arbori forestieri sau pomi fructiferi, de măzăriche (altele decât cele din specia Vicia faba) și de lupin, sunt considerate că semințe destinate însămânțării în sensul poziției 12.09. Din contră, de la această poziție sunt
ANEXA nr. 12 din 10 noiembrie 2004 SEMINŢE ŞI FRUCTE OLEAGINOASE; SEMINŢE ŞI FRUCTE DIVERSE; PLANTE INDUSTRIALE SAU MEDICINALE; PAIE ŞI FURAJE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164693_a_166022]
-
cînd ocuparea terenurilor se face înainte de recoltarea producției, la tarifele stabilite conform criteriilor de mai sus se va adăuga și valoarea producției calculată pe baza producției medii obținute la hectar în ultimii trei ani în zona respectivă. 2. Pășunile și fînețele se asimilează la valoarea de închiriere a terenurilor arabile de clasa a V-a. 3. Din valorile prevăzute la pct. 1, proprietarului de teren i se plătește drept chirie: Clasa de fertilitate lei/ha, anual ──────────────────── ───────────── Clasa I 4.500 Clasa
HOTĂRÂRE nr. 1.539 din 12 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153084_a_154413]
-
orice profil și membrii lor de familie sunt obligați să participe la prăsit și alte lucrări de întreținere a culturilor de recoltare, transport și depozitare a produselor, lucrări de irigații, desecării, eliminarea excesului de umiditate, curățirea și îmbunătățirea pășunilor și fânețelor naturale și alte asemenea acțiuni, potrivit programelor de lucru aprobate. ... (3) Persoanele prevăzute la alin. (2) vor prestă muncă în echipe și vor fi retribuite în acord, în raport cu volumul lucrărilor efectuate. ... Articolul 11 (1) Fiecare cooperator are obligația să execute
LEGE nr. 1 din 6 aprilie 1982 a retribuirii muncii în unităţile agricole cooperatiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152500_a_153829]
-
realizării integrale a sarcinilor de serviciu într-o anumită unitate de timp. ... (4) Retribuirea pe bază de cote procentuale din producție sau din valoarea acesteia se aplică numai în cazuri excepționale, cînd nu int condiții pentru retribuirea în acord, la fînețele naturale și cultivate, fasole, dovleci, pepeni, legume și alte produse în culturi intercalate, inclusiv în plantațiile de pomi și vii, tăiat și adunat coceni, colete de sfecla de zahăr, paie, vrejisti furaje din culturile duble, în funcție de specificul fiecărei cooperative. Cotele
LEGE nr. 1 din 6 aprilie 1982 a retribuirii muncii în unităţile agricole cooperatiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152500_a_153829]
-
500 la 10000 lei. Amenzile stabilite pentru organizațiile socialiste vor fi imputate de acestea persoanelor vinovate de producerea pagubei. Cu aceeași amendă se sancționează, în primul an, posesorii terenurilor arabile necultivate, ai viilor și livezilor neîntreținute, precum și ai pășunilor și fînețelor naturale pe care nu s-au executat lucrări de îngrijire, conform regulilor agrotehnice, constatate ca atare de către organele agricole de stat. În cazul în care situația prevăzută în alineatul precedent se menține și în anul următor, la propunerea direcțiilor agricole
LEGE nr. 12 din 14 mai 1968 cu privire la apărarea, conservarea şi folosirea terenurilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152673_a_154002]
-
Superior al Agriculturii. Împotriva măsurilor aplicate potrivit alineatului precedent se poate face contestație la Consiliul Superior al Agriculturii. Articolul 16 Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuințare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, a culturilor, a viilor, livezilor, pășunilor și fînețelor, ori împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de salvare a unor astfel de bunuri, precum și înlăturarea măsurilor, luate, se pedepsesc potrivit Codului penal. Ocuparea terenurilor agricole, micșorarea suprafeței agricole și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole, fără aprobare legală
LEGE nr. 12 din 14 mai 1968 cu privire la apărarea, conservarea şi folosirea terenurilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152673_a_154002]