1,441 matches
-
că puterea asupra mulțimilor i-ar putea fi smulsă de măntuitor. El a învățat din experiență că mulțimile nu-i urmează aceluia care promite libertatea. Mulțimile îi urmează pe cei care promit și oferă hrană trupească, nu pe cei care făgăduiesc o hrană spirituală: ”Ai să vezi că pănă la urmă ne vor aduce singuri plocon libertatea, și depunănd-o la picioarele noastre ne vor spune: Înrobiți-ne, dar astămpărați-ne foamea! Abia atunci vor înțelege că libertatea și faptul de a avea
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
gata să mor pentru numele Domnului Iisus (Fap. 21, 13) nu numai o dată, ci chiar de nenumărate ori, de-ar fi cu putință»”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 531. footnote>. Mucenicului Agapie, împăratul roman Maximian i-a făgăduit că-l eliberează dacă-și reneagă credința. Agapie a mărturisit însă că, de dragul credinței în Făcătorul lumii, ar merge de bună voie și cu drag să sufere curajos orice chinuri la care ar fi supus. Și zicând acestea, a și
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
dar să știm carii sânt artiștii la care s-au adresat direcțiunea actuală căci știm că pe lângă cei principali ai scenei noastre nu s-a făcut nici o încercare spre a-i putea avea. Chestiunea teatrului fiind de un interes public, făgăduim actualului triumvirat că vom reveni asupra ei foarte adeseori. [18 august 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["DUPĂ O TELEGRAMĂ... "] După, o telegramă a "Romînului" armata de sub Cernaieff a luat în 14/26 august ofensiva, atacând pe turci între Dobruievaț și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
serjenți de noapte nu e de prisos. [12 decembrie 1876] ["ZIARELE ENGLEZE... "] Ziarele engleze reîmprospetează știrea, ce s-a mai fost răspândit o dată, că România va fi acea putere neutră chemată a ocupa cu trupele sale Bulgaria până la îndeplinirea reformelor făgăduite de Poartă. Astfel Times zice că acest proiect va fi susținut în sânul conferinței de cătră Germania și Franța, iar Morning-post crede, nu fără cuvânt, că într-adevăr conferința ar putea să primească această soluțiune, ca una ce dezleagă greutatea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sa, și organ al partidului liberal, îi urăm succes și viață lungă. Ne luăm însă voia a-i face o mică observație. Mai tot numărul întîi se ocupă de persoana d-lui primar Pastia. În general, la ivirea lor, ziarele făgăduiesc mai mult decât au de gând să ție; ne place a crede că Steaua României va face mai mult decât făgăduiește, ocupîndu-se de afaceri generale și lăsând la o parte persoanele, chiar și când acele ar fi primari unui târg
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
observație. Mai tot numărul întîi se ocupă de persoana d-lui primar Pastia. În general, la ivirea lor, ziarele făgăduiesc mai mult decât au de gând să ție; ne place a crede că Steaua României va face mai mult decât făgăduiește, ocupîndu-se de afaceri generale și lăsând la o parte persoanele, chiar și când acele ar fi primari unui târg așa de însemnat ca Iașii. [25 mai 1877] ["PUȚINI AU FOST PÎN - ACUMA... Puțini au fost pân - acuma împărații și regii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
regretabil și aceste autorități sperăm că vor fi în stare, una a descoperi cauzele neorânduielii, cealaltă a opri repetarea ei. [10 august 1877] " GLOBUL " La 6 august curent au apărut în București cel dendîi număr al foii ilustrate Globul, care făgăduiește a fi o foaie de literatură populară, ilustrată. O literatură ilustrată ne este pân - acuma o idee necunoscută și ne amintește mai mult rolurile de papyros egiptean scrise ideografic, unde într-adevăr fiece noțiune e totodată și ilustrată. Dar să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
împărți Bucovina în "ocoale de oșteni pedestri" după cum era în Slavonia și în Croația, căci, zice vechiul manuscript, "lăcuitorii au la slujba războiului putere și îndrăzneală, iar spre plata birului nu au bani". Si ce au devenit astăzi obârșia Moldovei? Făgăduit-au fost Austria s-o ție în vechile ei legi și obiceiuri, bunurile mănăstirești să le întrebuințeze spre ridicarea poporului moldovenesc, răzășii să rămâie întru ale lor, târgoveții întru ale lor și multe alte lucruri au făgăduit. Și ce au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
astăzi obârșia Moldovei? Făgăduit-au fost Austria s-o ție în vechile ei legi și obiceiuri, bunurile mănăstirești să le întrebuințeze spre ridicarea poporului moldovenesc, răzășii să rămâie întru ale lor, târgoveții întru ale lor și multe alte lucruri au făgăduit. Și ce au făcut în țară? Mlaștina de scurgere a tuturor elementelor sale corupte, loc de adunătură a celor ce nu mai puteau trăi într-alte părți, Vavilonul babilonicei împărății. Deși după dreptul vechi judanii n-aveau voie nici sinagogi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
am putut prin deosăbite răvașă ades a arăta datoria neuitării, pentru care mă rog de iertare, fiind nevreme împiedecare. Eu, bădița, la 9 aceștii luni purceg la Viena și de acolo la Jena, în Saxonia, pentru niște învățături trebuincioasă, și făgăduiesc bădițălui că, cât oi putè, mă voi săli de a face datoria cătră iubitu meu frate cu adesea cercetătoare întregimii sănătății dumisale răvașă, pentru care așijdere cred că și bădița nu mă va uita, știind bunătate dumitali. Aceasta, și sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Aurel, văzând demnitatea cavalerului de a-și ceda soția, precum și durerea Dorigenei, renunță la dragostea sa: „Mai bine ne-mplinire vreau și chin,/ Decât iubirea voastră s-o dezbin./ Eu te dezleg, domniță, pe vecie/ De tot ce mi-ai făgăduit tu mie,/ și te dezleg de orice jurământ/ Ce mi te leagă pe acest pământ./ Mă jur nicicând să nu te prigonesc/ Cu ce-ai jurat, și ție mă smeresc,/ Cea mai curată-n inimă soție/ Din câte știu că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Aurel, văzând demnitatea cavalerului de a-și ceda soția, precum și durerea Dorigenei, renunță la dragostea sa: „Mai bine ne-mplinire vreau și chin,/ Decât iubirea voastră s-o dezbin./ Eu te dezleg, domniță, pe vecie/ De tot ce mi-ai făgăduit tu mie,/ și te dezleg de orice jurământ/ Ce mi te leagă pe acest pământ./ Mă jur nicicând să nu te prigonesc/ Cu ce-ai jurat, și ție mă smeresc,/ Cea mai curată-n inimă soție/ Din câte știu că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Dumbravă, I.C. 31 Antonovici, I.V. Balmuș, C. Dornescu, G. Pallad y, Octav Motaș, G. Tașcă, Iancu Mihăilescu. „Rostul ziarului - se spune în numărul 4 din 1 decembrie 1921‐ este de îndrumător al conștiinței sociale și controlor al vieții publice” el „nefăgăduind nimic altceva d ecât: credință și sacrificiu, muncă și cinste”. Ziarul se adresa îndeosebi preoților, învățătorilor, gospodarilor, oamenilor de dreptate, „cinstiți, harnici dar sătui de vorbe goale...” Apărea sub conducerea unui comitet, redacția și administrația în Bârlad, str. I.C. Brătianu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
locuitorilor printr-un vuiet nădușit ce se auzea de sub pământ, în urma răspândirii zgomotului despre această întâmplare o mulțime de curioși au vizitat locul în ruină, însuși dl prefect al districtului, încunoștiințat de subprefectul plășii respective, a vizitat comuna și a făgăduit multe ajutoare nenorociților localnici. ... Este cineva cuprins de jele uitându-se cum 150-200 ființe omenești, bărbați, femei și copii, șed prin colibe și pe sub corturi, cum vegetează pe lângă garduri zdrențuiți și muritori de foame, fără chiar pâine..." * George Cațafany, editorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
activitate înscris pe 232 manșetă. Redacția, în loc de articol de fond, publica un „Aris" în care menționa că „Vocea Tg. Ocnei cu acest număr este „în al treilea an al existenței sale" și chema cititorii să-i dea „tot concursul binevoitor, făgăduind că va urma aceeași cale ca și în trecut, observând și arătând orice măsură rea și aprobând pe cele bune." Ziarul apărea în patru pagini. Vocea Tg. Ocnei nr. 5 din 30 octombrie 1905 rămânea și pentru viitor proprietatea lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca și apariția Partidului comunist. Politica acelor ani față de "naționalitățile conlocuitoare" a produs noi informații despre trecut: "îndată" după hotărârile adunărilor românești, "au aderat de bunăvoie la Unire maghiarii și germanii care locuiau pe pământul Transilvaniei. Tuturor li s-au făgăduit drepturi egale cu românii (s.n. C.M.)"333. Toate recapitulările și lecțiile de sinteză insistau asupra "înfăptuirii unității naționale rezultat al luptei de veacuri a poporului român" și a datelor-cheie de memorat, 24 ianuarie 1859, respectiv 1 decembrie 1918. Simpla invocare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
gata să mor pentru numele Domnului Iisus (Fap. 21, 13) nu numai o dată, ci chiar de nenumărate ori, de-ar fi cu putință»”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 531. footnote>. Mucenicului Agapie, împăratul roman Maximian i-a făgăduit că-l eliberează dacă-și reneagă credința. Agapie a mărturisit însă că, de dragul credinței în Făcătorul lumii, ar merge de bună voie și cu drag să sufere curajos orice chinuri la care ar fi supus. Și zicând acestea, a și
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
și îl aruncă într-o lume devenită străină și chiar ostilă: "Eliberarea este tot o arestare, tot o trecere chinuitoare de la o stare la alta, trecere care îți frânge pieptul, tot rostul vieții tale, al ideilor tale și nu îți făgăduiește nimic în schimb"152. Zekii eliberați se lovesc de neîncrederea celor de "afară" și de dificultatea reintegrării, întrucât posedă un carnet de identitate "deteriorat". Ca urmare, ei nu primesc viză, nici locuință, nici loc de muncă, astfel încât mulți dintre ei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
incomprehensibil tragică, gravează asemenea unei greutăți obscure asupra gândirii și a sentimentelor celor din vechime. Oare nu trebuia să existe și pentru ei, ca și pentru tânărul zeu al mitului o înviere într-o lume misterioasă de apoi? Unica posibilitate, făgăduită în mit, a unei asemenea speranțe escatologice trebuie să fi trezit interesul omului din perioada elenismului. Incapacitatea religiilor antice greco-romane de a oferi un răspuns îndestulător acestui interogativ palpitant al omului au determinat orientarea acestuia spre noile forme de credință
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dușman al tâlharilor și al asupritorilor». DREPTATEA LUI ȚEPEȘ Pe timpul domniei lui Vlad Țepeș, un neguțător care se afla în călătorie pe la noi spuse să se strige pe la răspântii că a pierdut o pungă cu o mie de lei. El făgădui o sută de lei aceluia care o va găsi și i-o va da. Nu trecu mult și un creștin, om cu frica lui Dumnezeu, cum se aflau mulți români pe vremea lui Țepeș, se arătă păgubașului și-i zise
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
afirma și existența a două categorii de catehumeni. În Apologia I, capitolul LXI, Sfântul Iustin Martirul și Filosoful spunea: „Toți cei ce s-ar încredința și ar crede că lucrurile acestea învățate și propovăduite de noi sunt adevărate și care făgăduiesc că vor putea trăi așa, sunt învățați să se roage și să ceară de la Dumnezeu, postind, iertarea păcatelor pe care le-au săvârșit mai înainte, în timp ce noi, la rândul nostru ne rugăm și postim laolaltă cu ei. Apoi ei sunt
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
acasă ieri și am mai venit pe la curte - răspunse Petre. Tânărul Herdelea îi dădu mâna. Flăcăul se oferi bucuros săl conducă el până la Lespezi, fiindcă tot nare nicio treabă. Sub pretext că umblă să se intereseze de despăgubirea ce o făgăduise boierul cel bătrân pentru accidentul cu pădurea din iarna trecută, venise să vază nițel pe Marioara. Din pricina mosafirilor și mai ales a Nadinei însă la curte era zarvă mare și toate fetele alergau și zoreau ca sfârlezele, încât deabia a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu câte o vorbă, cum se pricepea, mai mult ca să zică ceva. (Liviu Rebreanu, Răscoala) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: făgăduise și zarvă. 2. Explică rolul cratimei în secvența: nici fata nare, nici el. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul noapte. 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 5. Precizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului dramatic studiat se reflectă în evoluția relației dintre cele două personaje. Sugestii de rezolvare - Varianta 1 Filiera teoretică - Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime: făgăduise - promisese; zarvă - agitație, gălăgie 2. În secvența nici fata nare, nici el, cratima are rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte, suprimarea unei silabe și elidarea vocalei „u“. 3. [noapte de noapte, zi și noapte, din zori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se îndepărtează; mila este lăudată, cruzimea cade; adevărul este cercetat, minciuna este condamnată; înșelăciunea este acuzată, nevinovăția se recomandă; mândria se leapădă, smerenia se înalță; se predică pocăința, se arată că pacea trebuie urmată; se cere protecția împotriva dușmanilor, se făgăduiește eliberarea (sclavilor); se nutrește o nădejde sigură și ceea ce este mai presus decât toate acestea, sunt cântate tainele lui Hristos”. În viziunea nicetană, psalmodierea are un bogat conținut teologic. Prin cântarea psalmilor se repetă doctrina cu privire la Nașterea Mântuitorului și lucrarea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]