1,845 matches
-
de interes științific ocupă 5%, iar cele cu funcții de recreere au un procent de 1%. În cadrul etajului forestier se disting următoarele subetaje: Subetajul fagului; este reprezentat prin masive de făgete aproape pure sau în care fagul este dominant. Aceste făgete se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu făgete pure de deal se întâlnesc mai ales, în zona Maxut, Humosu, Deleni, la izvoarele Bahluiului, pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fagului; este reprezentat prin masive de făgete aproape pure sau în care fagul este dominant. Aceste făgete se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu făgete pure de deal se întâlnesc mai ales, în zona Maxut, Humosu, Deleni, la izvoarele Bahluiului, pe versanții nordici ai văilor Baris, Pietrăriei, Adâncata, Lacurile etc. Formațiunea de făgete pure deține o pondere de 26% din suprafața fondului forestier din acest
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu făgete pure de deal se întâlnesc mai ales, în zona Maxut, Humosu, Deleni, la izvoarele Bahluiului, pe versanții nordici ai văilor Baris, Pietrăriei, Adâncata, Lacurile etc. Formațiunea de făgete pure deține o pondere de 26% din suprafața fondului forestier din acest bazin în studiu. Astfel, specia dominantă este Fagus silvatica, cu ponderi mari, în unele anale (Maxut, Humosu, peste 70% din suprafață). În partea de vest și sud-vest a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în unele anale (Maxut, Humosu, peste 70% din suprafață). În partea de vest și sud-vest a masivului păduros, la altitudinea 410-470 m, pe versanți cu expoziție estică, nordestică, se află un cadru secular, cu o suprafață de 73 ha. de făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fag de Crimeea (Fagus taurica) și chiar fag caucazian (Fagus orientalis), pe versantul de est al Dealului Cătălina (17 ha), unde unele exemplare au 20 m înălțime și 60 m în diametru. (C. Burduja, C. Toma și M. Lazăr, 1965). Făgetele de deal, din zona cercetată, se regenerează cu ușurință, în urma a două sau tăieri succesive. Dezavantajul este că în prezent nu mai sunt multe arborete multe de fag, datorită tăierilor efectuate în trecut astfel, pe lângă fag s-au instalat în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sunt multe arborete multe de fag, datorită tăierilor efectuate în trecut astfel, pe lângă fag s-au instalat în proporție însemnată și alte specii mai puțin valoroase cum ar fi carpenul și plopul tremurător, care au determinat ca o parte din făgete să devină parțial sau total derivate. Amestecurile de fag și gorun se găsesc la altitudini de până la 450 m, pe expoziții însorite sau parțial însorite (Dealul Basaraba, Dealul Cetate-flancul sud-estic, Dealul Pietrăriei). Caracteristic pentru o bună parte din aceste păduri
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și expoziții diferite. Predomină tipurile de pădure care și-au păstrat caracterul natural (50%) fiind urmate de cele artificiale (33%). Foramțiunea cea mai răspâmdită este cea a șleaurilor de deal cu gorun, care ocupă 54% din suprafață, fiind urmată de făgete pure de dealuri cu 25%. Astfel, aceste formațiuni de pădure, pot fi întâlnite în Coasta vestică a Holmului, în zona "Lacuri", pe cursul superior al Bahluiului-amonte de "Vama cu Tablă", în Coasta Șurii, Dealul Horodiștea Cotnari, sud-vestul Dealului Basaraba, la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și legiferat câteva rezervații Științifice forestiere de însemnătate pentru specialiști, didactică pentru tineretul studios și estetico-recreativă pentru turismul civilizat. Rezervația științifică forestieră Humosu, situată la nordvest de orașul Hârlău (16 km) în masivul păduros Dealul Mare, unde este ocrotit un făget secular.Are o suprafață de 73,3 ha, între pârâul Dracului la sud și Valea Largă la nord, afluenți ai Bahluiului. Acest făget, situat la o altitudine cuprinsă între 410470 m, are o expoziție estică, nord-estică și sud-estică. Reprezintă cel
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
situată la nordvest de orașul Hârlău (16 km) în masivul păduros Dealul Mare, unde este ocrotit un făget secular.Are o suprafață de 73,3 ha, între pârâul Dracului la sud și Valea Largă la nord, afluenți ai Bahluiului. Acest făget, situat la o altitudine cuprinsă între 410470 m, are o expoziție estică, nord-estică și sud-estică. Reprezintă cel mai estic codru secular și cuprinde două etaje de arbori: etajul superior are vârsta de 180 ani (33 m înălțime și 7076 cm
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
medie de 300 m (între 220-510 m), pe versanții slab la moderat înclinați, cu expoziții diferite. Se întâlnesc de obicei, pe alternanțe de argilă, nisip și gresii, sub șleauri de deal cu gorun și fag, goruneto-făgete și mai rar sub făgete. Morfologic, solurile sunt profunde, textura variază de la luto-nisipoasă la lutoasă, în orizonturile Ao și El și lutoasă la argiloasă, în orizontul Bt. Regimul de aerație este bun în primii 30-40 cm și moderat-deficitar în Bt (mijlociu-mic). Cantitatea de humus este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
278 ha (în total sunt 361 ha). Le întâlnim la altitudini cuprinse între 230-500 m, pe versanți umbriți și semiumbriți (în Pădurea Dealul Mare-Humosu), slab înclinați pe argile, nisipuri și gresii, sub șleauri de gorun cu fag mai rar sub făgete. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic mijlociu, determinat de adâncimea la care se află orizontul Btw. Textura variază de la un profil la altul, de la luto-nisipoasă la luto-argilo-prăfoasă. Permeabilitatea pentru apă este normală în orizonturile superioare și slabă în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
altitudine. Pseodorendzinele tipice sunt răspândite pe circa 200 ha insular, în zona Cotnari și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de 200-400 m pe versanții frământați cu expoziții diferite, moderat până la puternic, pe gresie și marne calcaroase, sub făgete de deal. Sunt soluri puternic carbonatice, loto nisipoase până la lutoase. Conținutul de humus variază între 1,80-3,85%. 2.4. Solurile neevoluate. În această clasă, au fost încadrate solurile puțin evoluate, caracterizate printr-un singur orizont A și el de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
subterane libere, de bună calitate utilizate prin captări (circa 5 l/s), din aceste strate acvifere alimentându-se afluenții Bahuiului de pe partea dreaptă (Pietrăriei, Cetățuia, Tisa, Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a Dealului Mare-Hârlău este acoperită cu masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar pe calcarele oolitice ale suprafețelor structurale pe soluri brune eumezobazice litice și brune argiloiluviale litice. Fauna este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
raport climatic, valea Bahluiului în amonte de Hârlău se caracterizează prin precipitații bogate și temperaturi moderate datorită procentului mare de împădurire a zonei. Trăsătura bio-pedo-geografică a văii Bahluiului în amonte de Hârlău o constituie generalizarea subzonei fagului și stejarului în făgete pure sau în amestec pe soluri brune argiloiluviale tipice. Pe versanții cu înclinări slabe sau moderate, expuși spre nord-vest, vest sau nord, pădurea de fag și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
conducînd la un fel de moțiune care imită în parte modelul numelor de persoană: Bîrlogul-Bîrloaga, Bucovicioru- Bucovicioara, București-Bucureștioara, Grohotu- Grohota, Nedeiu-Nedeia. Unele dintre afixe pot fi considerate, prin frecvență, specifice numelor de locuri: -ești (Pitești), -eni (Medeleni), -iș (Păltiniș), -et (Făget), -easa (Băneasa), oaia (Mogoșoaia) etc. O problemă adusă în discuție din perspective diferite este relația numelor proprii cu articolul, ceea ce implică, de fapt, nemijlocit, categoria determinării, deci individualizarea prin mijloace gramaticale. Numele proprii avînd în conținutul lor intrinsec indici semantici
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
diversitate de toponime analizabile din perspec tivă derivativă (în sensul că este evidentă existența unei baze lexicale și a unui sufix adăugat acesteia), care nu pot fi considerate derivate toponimice, fie pentru că baza este apelativă, fie pentru că este antroponimică (fag > Făget, Ion > Ionescu >Ionești etc.). Cea mai dificilă este diferențierea diminutivelor realizate la nivel apelativ de cele realizate la nivel toponimic, care au pornit de la baze foste apelative sau antroponimice, dar au fost toponimizate anterior derivării: Stejerel, Văluța, Cernica (de la numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Brădești, Smida (< smidă, „loc cu pădure tînără“), Cărpiniș, Gabrovița (< sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel, Dranov (< sl. dren, „corn“), Drencova, Drincea, Făget, Bucov, (< sl. buc, „stejar“), Bucovăț, Bichiș (< magh. bükkös, „făget“), Frăsinei, Isnovăț (cf. bg. jasen, „frasin“), Gorunul, Bunget (cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel, Dranov (< sl. dren, „corn“), Drencova, Drincea, Făget, Bucov, (< sl. buc, „stejar“), Bucovăț, Bichiș (< magh. bükkös, „făget“), Frăsinei, Isnovăț (cf. bg. jasen, „frasin“), Gorunul, Bunget (cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar“), Rasnic, Stejarul, Tufani, Lunca, Măceșul, Mălini, Malnăș (magh. málnás
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dealurile din apropierea Cîmpulungului Moldovenesc sunt, de altfel, numite împreună Obcinile Bucovinei. Toponimul are la bază apelativul slav buk, „fag“, la care se adaugă sufixul compus -ovina < ov + ina, rezultînd bucovina, „pădure de fag“ (așa cum confirmă ucr. bukovyna, „pădure de fag, făget“). Cunoscînd originea numelui provinciei, un grup de tineri bucovineni, între care Ciprian Porumbescu, au înființat o societate culturală numită, cu un termen apropiat semantic, Arboroasa. Și alte regiuni romînești mai extinse ori mai restrînse poartă nume formate de la cuvinte referitoare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
există nume de locuri din aceeași familie: ceh. Bukovets, srb. Bučije, Bucov, ucr. Bukóv, Bukova, Bučyna, Bukovynka, Podbukovina, ceh Bučina, Bukovyna, gr. Bukovina. În Romînia multe toponime sunt formate de la apelativul romînesc fag: Fagi, Fagul, Trei Fagi, Valea cu Fagi, Făget, Făgă raș (diminutiv, cu sufixul -aș, al apelativului *făgar, „făget“), Făgat, Făgețelul, Făgulețul. Altele provin de la apelative maghiare din aceeași rădăcină semantică: Bichiș (< bükkös, „făget“), Bicsandru (< magh. bükszád, „gura unei văi cu fagi“), Habic (< magh. hétbükk, „șapte fagi“). Există și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bučije, Bucov, ucr. Bukóv, Bukova, Bučyna, Bukovynka, Podbukovina, ceh Bučina, Bukovyna, gr. Bukovina. În Romînia multe toponime sunt formate de la apelativul romînesc fag: Fagi, Fagul, Trei Fagi, Valea cu Fagi, Făget, Făgă raș (diminutiv, cu sufixul -aș, al apelativului *făgar, „făget“), Făgat, Făgețelul, Făgulețul. Altele provin de la apelative maghiare din aceeași rădăcină semantică: Bichiș (< bükkös, „făget“), Bicsandru (< magh. bükszád, „gura unei văi cu fagi“), Habic (< magh. hétbükk, „șapte fagi“). Există și toponime săsești care trimit la același fel de arbore: Boholța
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
multe toponime sunt formate de la apelativul romînesc fag: Fagi, Fagul, Trei Fagi, Valea cu Fagi, Făget, Făgă raș (diminutiv, cu sufixul -aș, al apelativului *făgar, „făget“), Făgat, Făgețelul, Făgulețul. Altele provin de la apelative maghiare din aceeași rădăcină semantică: Bichiș (< bükkös, „făget“), Bicsandru (< magh. bükszád, „gura unei văi cu fagi“), Habic (< magh. hétbükk, „șapte fagi“). Există și toponime săsești care trimit la același fel de arbore: Boholța, Boholț (< săs. Bîcholtz, „pădure de fagi“). Interesant este că Bucegii, a căror etimologie e necunoscută
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
înainte de Marea Unire din 1918, actualmente municipiu sub numele Cluj-Napoca, reședință a jude țului Cluj. Prin polarizare, el a determinat formarea unor „sateliți“ toponimici: Dealul Clujului (culme în Podișul Huedinului și deal în Dealurile Clujului), Dealurile Clujului (în Podișul Someșan), Făgetul Clujului (rezervație peisagistică în Dealurile Feleacului), Vîrful Clujului (în Munții Bihorului), Fînațele Clujului-Copîrșaie (rezervație botanică în Dealurile Clujului), Fînațele Clujului-Valea lui Craiu (rezervație botanică în Dealurile Clujului). Este toponimul cu cele mai vechi atestări din regiune. În perioada 1213-1902 au
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
, Traian (8. V. 1923, Făget, j. Timiș - 4. V. 1997, București), poet. Este fiul Anei (n. Stănescu) și al lui Milentie Iancu, țărani. Urmează Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj (1936-1943), apoi trei ani la Facultatea de Medicină din București (1943-1946), pentru a absolvi, în 1951
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
porumb transpiră în decursul unui ciclu de vegetație peste 200 kg apă, iar un fag mare redă atmosferei din primăvară până în toamnă 13t apă. Un hectar de pajiște transpiră în 6 luni de vegetație 6t apă, în timp ce un hectar de făget transpiră în aceeași perioadă 6000t apă sub formă de vapori. În schimb, plantele de stepă sau de deșert prezintă adaptări importante, limitând drastic transpirația. Transpirația plantelor are un rol extrem de important în bilanțul apei. Practic, o plantă de uscat este
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]