4,085 matches
-
ta“. Fiindcă cel ce umblă după averi și își ridică vila uită că nu poate s-o ia în împărăția Ta. “Așa cum ne purtăm noi cu aproapele” pe soare și ploi, “tot astfel se va purta Dumnezeu cu noi “, Deoarece facerea de bine sau milostenia este frumoasa comportare în viața noastră ca poveste. “Și nu-i lăsa pe cei vicioși și pe cei răi să se uite în sufletul tău“, căci acești călăi “ cu privirea viciului întunecă sufletul“, sau îl rănește
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
și iată erau bune foarte” (Fac. 1, 31). Textul Septuagintei folosește termenul „καλον” - frumos și nu „αγαθον” - bun. Așadar, lumea ieșită din mâinile lui Dumnezeu era frumoasă și bună, era o podoabă - „κοσμος”. Frumosul divin este elogiat pretutindeni în cartea Facerii, fapt ce a îndreptățit pe Sfântul Apostol Pavel să spună: „cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi” (Rom. 1, 20) iar teologii să afirme: „măreția creației exprimate în Cartea Facerii, în așa de puține
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Așadar, lumea ieșită din mâinile lui Dumnezeu era frumoasă și bună, era o podoabă - „κοσμος”. Frumosul divin este elogiat pretutindeni în cartea Facerii, fapt ce a îndreptățit pe Sfântul Apostol Pavel să spună: „cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi” (Rom. 1, 20) iar teologii să afirme: „măreția creației exprimate în Cartea Facerii, în așa de puține cuvinte, este refrenul Frumuseții Divine” [12] . Cosmosul este oglinda frumuseții și măreției lui Dumnezeu, iar scriitorii sacri prezintă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
elogiat pretutindeni în cartea Facerii, fapt ce a îndreptățit pe Sfântul Apostol Pavel să spună: „cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi” (Rom. 1, 20) iar teologii să afirme: „măreția creației exprimate în Cartea Facerii, în așa de puține cuvinte, este refrenul Frumuseții Divine” [12] . Cosmosul este oglinda frumuseții și măreției lui Dumnezeu, iar scriitorii sacri prezintă legătura strânsă dintre Dumnezeu și creație, în care îl văd pe El. Stelele vestesc atotputernicia lui Dumnezeu manifestată
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
vede” [55] Referindu-ne, în cele ce urmează la frumusețea creației, și în mod concret la frumusețea lumii, vom dezbate problema Cosmosului - care este creația lui Dumnezeu, și care a luat ființă în șase zile, după cum se relatează în cartea Facerii. La sfârșitul creației Dumnezeu Însuși contempla opera Sa: „Și a privit Dumnezeu toate câte a făcut și iată, erau foarte bune (καλα λιαν) (Fac. 1, 31). Creația lumii nu era definitivă însă, căci „lumea a fost, este și va fi
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
virtute nici nu-i scapă” (Isaia 40, 26). Referindu-ne, în cele ce urmează lași în mod concret lavom dezbate problema Cosmosului - care este creația lui Dumnezeu, și care a luat ființă în șase zile, după cum se relatează în cartea Facerii. La sfârșitul creației Dumnezeu Însuși contempla opera Sa:Creația lumii nu era definitivă însă, căci „lumea a fost, este și va fi creată până la desăvârșirea sa” [56] . Dar, o dată ieșit din mâinile lui Dumnezeu, germenele cosmosului era frumos. În Vechiul Testament
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
În antichitatea greacă frumusețea omului era interpretată ca teofanie: sălășluirea zeului în trupul unui muritor. La Sfinții Părinți frumusețea omului nu numai că își păstrează caracterul sacru, dar ea este considerată o reflectare, un simbol al frumuseții dumnezeiești. În cartea Facerii frumusețea lui Dumnezeu se reflectă mai întâi, în frumusețea lumii, în macrocosmos, iar la sfârșitul zilei a șasea, o dată cu crearea omului, frumusețea lui Dumnezeu se reflectă în om ca macrocosmos. Astfel, omul este încununarea creației și podoaba ei cea mai
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
vorbidespreîn antichitatea greacă frumusețea omului era interpretată ca teofanie: sălășluirea zeului în trupul unui muritor. La Sfinții Părinți frumusețea omului nu numai că își păstrează caracterul sacru, dar ea este considerată o reflectare, un simbol al frumuseții dumnezeiești. În cartea Facerii frumusețea lui Dumnezeu se reflectă mai întâi, în frumusețea lumii, în macrocosmos, iar la sfârșitul zilei a șasea, o dată cu crearea omului, frumusețea lui Dumnezeu se reflectă în om ca macrocosmos. Astfel, omul este încununarea creației și podoaba ei cea mai
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
lui Dumnezeu și-l împlinesc” (Luca 11, 28). După această introducere cam lungă, dar care s-a dorit a fi una teologică și duhovnicească, voi dezvolta puțin această dezbatere, susținând argumentul că omul face dovada creației sale după chipul dumnezeiesc (Facerea 1, 27), atunci când devine ființă cuvântătoare și rațională, anume atunci când își asumă în mod conștient și responsabil vocația de „cuvânt gânditor”, „trăind într-un dialog viu cu Logosul personal dumnezeiesc și cu celelalte cuvinte personale umane, cum spunea părintele Dumitru
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
ÎN VIS Autor: Teodor Damian Publicat în: Ediția nr. 731 din 31 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Daniela Gifu scrie cu primăvara în suflet, cu sufletul în vis și cu visul ca un soare răsărind și asfințind ca în zilele facerii lumii. Volumul „Păcatul neliniștii” este expresia unui „dor purtat în suflet o vreme-ndelungată”, care „oricât l-ar paște moartea nu moare niciodată”, cum ar zice Victor Eftimiu, dor ce se manifestă atât în căutarea firească a împlinirii prin iubire
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
gândul” (p. 80); „Teamă mi-e/ că vei obosi să privești în/ pustietatea din mine” (p. 84). *** Daniela Gifu scrie cu primăvara în suflet, cu sufletul în vis și cu visul ca un soare răsărind și asfințind ca în zilele facerii lumii”. ---------------------------------------------------------- * Prefață la volumul de poezie „Păcatul neliniștii” de Daniela Gîfu, Editura EIKON, Cluj-Napoca, 2012 Theodor DAMIAN New York, SUA 2012 Referință Bibliografică: Theodor DAMIAN - SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS / Teodor Damian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 731, Anul II
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
de-a respira!“); „Oglinzi paralele“, nr. 4/1998, p. 298-299; „Orizont“, Timișoara, („Poezia lui Nicolae Nicoară este o ardere curată și puternică... Poet care peregrinează desculț prin Transilvania, provincie românească având numele despletit că o mireasma/ sălbatică/ rămasă aici/ de la facerea lumii,/ dintâi, poet care vede în Iancu, Horia, Cloșca, ființe tutelare, poet, în sfârșit, care-și cinstește părinții-și- printr-un poem cu limpeziri de cleștar, ei lăsându-i moștenire cuvântul, dulcea lui povară „); • Florica Puia Rebreanu, din corespondență, în manuscris
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
avem posibilitatea de a-l căuta șide a experia mai mult sau mai puțin din el, înseamnă că e inepuizabil. La baza cretivității e un izvor ce nu seacă niciodată, e un izvor divin. Nu cred în Bing-Bang-uri, ci în Facerea lumii și în Creatorul ei. Crearea din nimic, cel mai desăvârșit act creațional săvârșit vreodată, de fapt, creația și creativitatea prin excelență s-au produs atunci, își au originile în acel act/moment și în Autorul lor. Ba mai mult
PĂRĂSIT DE CREATIVITATE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350812_a_352141]
-
creatură, începând cu fragilitatea concepției și a nașterii - și cum n-a fost până la el -, antichitatea sărind peste frumusețea începutului firav, inspirată probabil greșit de Geneză: Dumnezeu a zis „Să facem om...” Realitatea zice însă cu obiectivitate, că omul (la facere!!!) este mai intâi făt, adolescent și abia apoi om... Hector Martínez Sanz își și numește, de-altfel, primul capitol „Zburând până la origine”, pentru că Brâncuși este pentru Artă în general și pentru Sculptură în special, acea origine care lipsea Artei. „Vei
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
e foarte important, un mare descoperitor de talente. Văd și astăzi uimirea din ochii mei, în timp ce-mi descria adevărata lume a scrisului, îmi amintesc și acum câteva expresii cu care avea să mă pregătească pentru lungul drum al facerii mele literare: “Lumea scrisului este o lume murdară din care înflorește frumosul, trebuie să te gândești dacă poți să-i faci fată, poezia dacă nu ești pregătit, este de o gelozie cumplită, ucide.” M-a speriat și fascinat în același
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
binecuvântat pentru a marca momentul. Cartea face parte dintr-un ciclu de cinci (de trei ori cinci, cum altfel?) - cifra cinci fiind elementul cheie în această serie aniversară. „Asa s-a născut această carte de poeme, “Cincizeci si cinci”, “Altă facere a lumii”, Nicolae Băciuț în receptări critice”, “Lentila de contact”, “Presa culturală mureseană. Reviste, jurnalisti. Repere”, și cartea Cezarinei Adamescu, “Privire în inima cărții” - mărturisește autorul. “Poemele mele cele de toate zilele și nopțile” - “poeme scrise în ultima vreme, ori
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
m-ai condamnat atunci la moarte prin iubire - primindu-mi propria moarte ca pe un semn de lumină și iubirea ca un blestem - ridică-mi blestemul și redă-mi iubirea dintr-început, buna mea mamă, acea Iubire care există dinaintea Facerii Lumii! Și dacă m-ai condamnat la suferință veșnică prin artă lungă și viață grea - întărește-mi credința, buna mea mamă, ca să pot să-mi duc Crucea de lumină până la capăt cu demnitate! Precum în cer, așa și pe pământ
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
umane, încă nu este cu putință să faci lumea de la început, așa cum tot încerc eu să o fac acum...(nu e cu putință, dar nici imposibil, dacă vom ști să negociem cu ET), dar, femeie fiind, cu unicul organ al „facerii lumii” în dotare, poți să-ți faci pentru început, din această “Stea arzătoare cu opt raze”, dacă nu o „farfurie zburătoare”, măcar o rochie de seară, de exemplu; o „rochie biofotonică”, cu care să-i amețești pe stradă și prin
SCRISOAREA NR.141 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351588_a_352917]
-
Puterea”, “Mihai Viteazul”, “Actorul și sălbaticii”, “Ciprian Porumbescu” “Țară de piatră”, “Serata”, “Casă de la miezul nopții”, ” Cu mâinile curate”, “Felix și Otilia”, “Lumină palida a durerii”, “Nea Marin Miliardar”, “Iarbă verde de-acasă”, “Alexandra și infernul”, “Scrinul negru”, “Tănase Scatiu”, “Facerea lumii”, “Agentul straniu”, “Imposibilă iubire”, “Castelul din Carpați”, etc. 1973 - “Puterea” - român, ed.II, Editura Eminescu 1974 - “Teatru” - colecția “Rampă” 1974 - “Față bună din cer” - 3 acte, rev. “Teatrul” și premieră Teatrul Pitești 1975 - apare în “Dicționar de literatură română
GEORGE ROCA PREZINTĂ: O NOUĂ CARTE A SCRIITORULUI CORNELIU LEU: „VAGONUL NR 13 SAU VIAŢA CA-N FILME” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351636_a_352965]
-
evoluția - am crezut că principiul stratificării va face ordine. Dar cum să te pregătești pentru echilibru, îndoindu-te de existența lui Dumnezeu sau crezând orbește în El? O întrebare esențială care a diversificat opiniile și a lovit sistematic în presupusa facere de ordine. Acestui tip de întrebări și frământări încearcă Ben Todică să le răspundă aducând în fața cititorului oameni pregătiți pentru asta. Se spune că orice revoluție trebuie să schimbe, să imprime blocului social în care apare, realitățile altor visuri. La
LUCRÂND LA REACTIVAREA FONDULUI SUFLETESC UMAN de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346618_a_347947]
-
de popoare, din care să rezulte o singură Cultură matrifocală pașnică, solară. O singura civilizație: Civilizație a Iubirii. O singură religie și un singur crez. Un crez care ar puta fi conceput și dezvoltat pe aceasta Idee: Iubirea există dinaintea Facerii Lumii. Cu iubire, noi am facut lumea. Când două celule umane se unesc, atunci vine Dumnezeu - Creatorul Programului Terra Mirabilis - și pune scânteia. Noi suntem Iubirea, El este cel ce ne iubește. Căutați Iubirea ! Căutați Femeia ! Femeia este o entitate
DESPRE CRIZA MONDIALĂ ŞI VIITORUL ROMÂNIEI ÎN NOUA EUROPĂ UNITĂ ( APEL CĂTRE TOATE FEMEILE TUTUROR POPOARELOR ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346524_a_347853]
-
albe, trase de vânt ca de viață/își cultivă sforile tari/ Ca pe niște simțuri esentiale/ Piatra filozofala bolborosește/ Undeva între suflet și trup/ Umerii încarcă cenușa/ Asmut poezia să-mi spună/ Că viața-i neterminată/ Eu pelerinul din razele/ Facerii albăstrimii în care/ Se-arată sfântul incendiat de cuvinte/ Pentru prima ca ultima oara, roaga-i-le”. Versurile Angelei Nache sunt o interpretare originala a sensurilor vieții, nu o simplă caligrafiere a lor. Prin debutul său editorial, ea confirmă prezența
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
a fi... De câte ori încerci să te apropii de esență, aproape întotdeauna ești dominat de sentimentul neputinței. Acela de a nu fi în stare să atingi cu propriile tale mâini parcă sâmburul viu al indefinibilului substrat abscons al clipei inițiale a Facerii, de a-i fixa acestuia cu minuție teritoriul său unic de acțiune și de a-i desluși, încetul cu încetul, partitura sublimă a complexității sale semantice unice. Deoarece, până la urmă, Creația în sine cu toate aspectele ei definitorii nu semnifică
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
frumos că acest loc ce a fost odată un munte de corali, în timpuri 'nepătrunse' cu sute de milioane de ani in urma, aflat pe fundul mării despre care se spune că erau acoperite aceste ținuturi timp îndelungat încă de la facerea lumii - marea Sarmatica- dupa unii, deși am auzit mai multe denumiri. Cu siguranță că pe vremuri fiind tot cel mai înalt dintre acești munți, era mult mai falnic, insă de-a lungul timpului coralii, rocile lipite rezultate din aceștia, s-
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
care deja își plătiseră biletul de intrare în rai sfinții se pogorâseră din icoane și calculau dobânzile se certau între ei care mai de care să aducă profit mai mare patronului că și acolo mai trebuie făcute investiții cică de la facerea lumii și până în prezent nu s-a gândit nimeni la grădini suspendate, la palmieri și cocotieri în care să cânte păsările paradisului nu s-a gândit nimeni la o sală de fitness că nu-i așa de atâta lipsă de
DE DRAGUL TĂU MĂ LAS ŞI DE FUMAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345584_a_346913]