1,003 matches
-
și (3') oricare lume în care judecata Socrate există este falsă, dar posibilă, este o lume în care se găsesc ființe posibile care nu există 289. În analiza conceptului de "ființa necesară", există două sensuri acceptate și disputate: a) ființă factual necesară o ființă care nu are început sau sfârșit, care nu depinde de nimic altceva pentru existența sa și care reprezintă realitatea necauzată de care depind toate celelalte realități; b) ființă logic necesară o ființă care nu poate eșua în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de care depind toate celelalte realități; b) ființă logic necesară o ființă care nu poate eșua în a exista și care și care există în toate lumile posibile. A doua formă de necesitate are un sens mai puternic decât necesitatea factuală deoarece în acest caz, ființa logic necesară nu numai că reprezintă ultima realitate necondiționată, dar este de neimaginat ca o astfel de ființă să nu existe sau să nu fi existat vreodată 290. John Hick și Alvin Plantinga 291 au
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
caz, ființa logic necesară nu numai că reprezintă ultima realitate necondiționată, dar este de neimaginat ca o astfel de ființă să nu existe sau să nu fi existat vreodată 290. John Hick și Alvin Plantinga 291 au considerat că "ființa factual necesară" este un concept adecvat din punct de vedere religios deoarece o astfel de ființă este prin definiție necauzată, independentă și eternă. Dacă a întreba de ce un anumit lucru sau ființă există înseamnă a întreba care este cauza, iar dacă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
un concept adecvat din punct de vedere religios deoarece o astfel de ființă este prin definiție necauzată, independentă și eternă. Dacă a întreba de ce un anumit lucru sau ființă există înseamnă a întreba care este cauza, iar dacă o "ființă factual necesară" este necauzată atunci nu are rost să ne întrebăm de ce o astfel de ființă există 292. 4.6. Modalități de re și modalități de dicto După această incursiune în semantica lumilor posibile, vom sintetiza una dintre contribuțiile majore pe
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că primele trebuie să fie superioare celorlalte, iar construcția acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi conceput trebuie să implice și cel ce este de neimaginat ca non-existent. Devreme ce întrebările despre imaginabilitate sunt logice, și nu factuale, descoperirea lui Anselm stă în picioare, iar pozitivismul rămâne singurul competitor al teismului 341. Hartshorne consideră la fel ca și Norman Malcolm că versiunea prezentată în Proslogion III nu poate fi redusă la versiunea standard, cea preluată și criticată de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care ghidează acțiunea. A ști Înseamnă a putea, cunoașterea reprezintă astfel o experiență trăită și simțită, utilizarea căreia poate conduce spre rezultate repetate. Pentru a le putea Înțelege, cunoașterea este clasificată În două tipuri distincte: (1) tacită sau explicită; (2) factuală sau inferentă. Cunoașterea tacită sau codificată Înseamnă cunoștințe greu de formalizat; cunoștințe intuitive, percepții, opinii, acestea constituind circa 80% din toate cunoștințele unei anumite societății, fiind formalizată În texte - codificată prin interpretări asupra realității. Aceste cunoștințe rămân depozitate la nivelul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
firmă sau organizație. Cunoașterea explicită reprezintă cunoștințe conținute În rapoarte, scrisori, comunicări, adică cunoștințe Creativitate și progres tehnic 236 care pot fi documentate, ilustrate sub forma unor diverse documente. Circa 20% din cunoștințele unei anumite firme pot fi formalizate. Cunoașterea factuală Își trage denumirea de la faptul că rezultă În urma unei observări directe, contemplative. Ea nu este eliberată cu totul de anumite incertitudini ori contradicții, erori de observare sau interpretări care pot surveni ca urmare a unor iluzii optice sau ale imaginației
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
studierea altor cunoștințe asimilate anterior, un exemplu În acest sens fiind teoriile. Asemenea cunoaștere poate fi sau nu verificată prin observare ori testare. De exemplu, toate cunoștințele noastre cu privire la atomi sunt de natură inferențială. De altfel, distincția existentă Între cunoașterea factuală și inferențială a fost pe larg dezbătotă de semantică. Mult timp s-a crezut că dezvoltarea cunoașterii ține exclusiv de domeniul materiilor teoretice, deținerea de informație fiind confundată adeseori cu stocarea de date sau de resurse bibliografice. În realitate, informația
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care ghidează acțiunea. A ști Înseamnă a putea, cunoașterea reprezintă astfel o experiență trăită și simțită, utilizarea căreia poate conduce spre rezultate repetate. Pentru a le putea Înțelege, cunoașterea este clasificată În două tipuri distincte: (1) tacită sau explicită; (2) factuală sau inferentă. Cunoașterea tacită sau codificată Înseamnă cunoștințe greu de formalizat; cunoștințe intuitive, percepții, opinii, acestea constituind circa 80% din toate cunoștințele unei anumite societății, fiind formalizată În texte - codificată prin interpretări asupra realității. Aceste cunoștințe rămân depozitate la nivelul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
firmă sau organizație. Cunoașterea explicită reprezintă cunoștințe conținute În rapoarte, scrisori, comunicări, adică cunoștințe Creativitate și progres tehnic 236 care pot fi documentate, ilustrate sub forma unor diverse documente. Circa 20% din cunoștințele unei anumite firme pot fi formalizate. Cunoașterea factuală Își trage denumirea de la faptul că rezultă În urma unei observări directe, contemplative. Ea nu este eliberată cu totul de anumite incertitudini ori contradicții, erori de observare sau interpretări care pot surveni ca urmare a unor iluzii optice sau ale imaginației
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
studierea altor cunoștințe asimilate anterior, un exemplu În acest sens fiind teoriile. Asemenea cunoaștere poate fi sau nu verificată prin observare ori testare. De exemplu, toate cunoștințele noastre cu privire la atomi sunt de natură inferențială. De altfel, distincția existentă Între cunoașterea factuală și inferențială a fost pe larg dezbătotă de semantică. Mult timp s-a crezut că dezvoltarea cunoașterii ține exclusiv de domeniul materiilor teoretice, deținerea de informație fiind confundată adeseori cu stocarea de date sau de resurse bibliografice. În realitate, informația
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
deci asumat un punct de vedere destul de distan?at pentru a �mbr??i?a globalitatea c�mpului istoric ?i geografic �n chestiune ?i pentru a da o imagine sintetic? a acestuia, care s? nu re?în? dec�ț con?inutul factual cel mai simptomatic. Doar cu aceast? condi?ie este posibil s? se fac? un tablou, desigur nu prea nuan?at, al arhitecturii europene �n expresia să proprie ?i, �n cazul nostru, �n compozi?ie cu ora?ul. Acest tablou urm
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
stringente ale educabilului cu cerințe speciale devin hotărâtoare ca unic și operațional reper de evaluare; principiul evaluării pozitive se referă la faptul că obiectul predilect al evaluării educabililor cu cerințe speciale îl constituie doar progresele realizate de aceștia; principiul evaluării factuale presupune evitarea unor obiective educaționale operaționalizate, riguros prestabilite, fixist și obsesiv așteptate și evaluarea faptelor concrete. B.6. Principii de raportare/atitudinale principiul ultimei alternative educaționale se referă la faptul că educația integrată/incluzivă reprezintă pentru elevul cu cerințe speciale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ar putea invoca fără să știe o regulă neîntemeiată; evitarea acestei greșeli implică apelul la o instanță superioară "echilibrului reflectiv" al individului. În orice societate există persoane care sunt recunoscute ca autorități (i.e experți) în "evaluarea inferențelor și întrebărilor factuale din medicină, știință, istorie și multe alte domenii" (ibidem, p. 199). În esență, Stich și Nisbett ajung la o abordare normativă, pe care Goodman o evită în logică și etică. Vezi Nelson Goodman, Ways of Worldmaking, Hackett Publishing, Indianapolis, 1976
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Scopul acestei lucrări nu este acela de a compila o listă neagră, o listă a rușinii, sau un document care să condamne o perioadă sau anumite acțiuni din acea perioadă, ci de a relata exact, la obiect, adevărul istoric și factual. Distanța pe care timpul ne-o oferă este una esențială studiului În cauză, care ar trebui să ne conducă departe de reacțiile pătimașe și pripite ale anilor ’90, când principalul argument era negarea absolută a perioadei anterioare. Plan structural al
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
3. Nivelul de elaborare și comunicare reprezintă unul dintre criteriile în funcție de care se realizează analiza de conținut a proiectului. Nivelul de comunicare pe care-l evidențiază elevul în momentul prezentării proiectului poate să se situeze, fie într-un plan empiric, factual, ceea ce presupune o simplă enumerare a problemelor vizate de conținut, fie întrun plan analitic, al explicației argumentate, al aprecierilor personale în susținerea punctelor de vedere. 4. Greșelile sau, mai bine zis, tipul acestora pot constitui un criteriu semnificativ în aprecierea
Caleidoscop by Daniela Pavel () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93508]
-
iar ultimele ca pseudoprobleme. Este simplu de văzut cum, plecând de la principiul verificabilității, se ajunge la respingerea acestei clase de enunțuri, pentru asta fiind suficient să observăm că din acest principiu rezultă următoarele: orice enunț care nu are un conținut factual (i.e. un enunț care este despre ceva care nu poate fi observat empiric și din care nu poate fi dedus împreună cu alte premise un enunț de observație) este un nonsens. Cum metafizica este acea disciplină care cercetează natura realității care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pe care le studiază științele naturii, este clar că enunțurile care se fac în cadrul acestei discipline sunt nonsensuri. De asemenea, problemele ei sunt pseudoprobleme, deoarece întrebările puse de metafizician nu sunt susceptibile de a avea ca răspuns enunțuri cu conținut factual. O consecință foarte interesantă a adoptării acestui principiu este acela că știința devine exemplul paradigmatic de cunoaștere și certitudine, iar matematica se află într-o situație destul de delicată (riscând chiar să fie eliminată împreună cu metafizica). "Ca atare, empiristul trebuie să
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
adevărurile logicii și matematicii în unul din următoarele două feluri: el trebuie să spună fie că acestea nu sunt adevăruri necesare, caz în care trebui să explice convingerea universală că sunt astfel; sau trebuie să spună că nu au conținut factual, iar apoi să explice cum poate fi adevărată, utilă și surprinzătoare o judecată care este lipsită de orice conținut factual." (Ayer 1987: 97). Dintre aceste două alternative, pozitiviștii logici au ales-o pe ultima. De ce nu au optat ei pentru
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
necesare, caz în care trebui să explice convingerea universală că sunt astfel; sau trebuie să spună că nu au conținut factual, iar apoi să explice cum poate fi adevărată, utilă și surprinzătoare o judecată care este lipsită de orice conținut factual." (Ayer 1987: 97). Dintre aceste două alternative, pozitiviștii logici au ales-o pe ultima. De ce nu au optat ei pentru o formă radicală de empirism, care ar fi fost, probabil, mai potrivită în contextul viziunilor "naturaliste"53? 1.2.3
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
salvează totuși acest statut special apelând la distincția discutată mai sus. Astfel, matematica rămâne în continuare o sursă de adevăruri necesare, iar prețul care trebuie plătit pentru asta constă în acceptarea faptului că propozițiile matematice sunt complet lipsite de conținut factual (pentru empiriști matematica = matematica pură). 1.2.5. Problema aplicabilității... ca problemă a coordonării Cum poate fi aplicată matematica la lume? Pentru pozitiviștii logici, oarecum, la fel ca și pentru Kant, matematica nu numai că poate fi folosită cu succes
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a ajunge la o clarificare a noțiunii de analiticitate. Fiecare încercare este circulară 69. Concluzia lui Quine este că deși "există tentația de a presupune în general că adevărul unui enunț este oarecum analizabil într-o componentă lingvistică și una factuală. Dată fiind această propoziție, pare apoi acceptabil că în unele enunțuri componenta factuală trebuie să fie nulă; iar acestea sunt enunțurile analitice. Dar, în ciuda rezonabilității sale a priori, nu a fost încă trasată o graniță între enunțurile analitice și cele
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
69. Concluzia lui Quine este că deși "există tentația de a presupune în general că adevărul unui enunț este oarecum analizabil într-o componentă lingvistică și una factuală. Dată fiind această propoziție, pare apoi acceptabil că în unele enunțuri componenta factuală trebuie să fie nulă; iar acestea sunt enunțurile analitice. Dar, în ciuda rezonabilității sale a priori, nu a fost încă trasată o graniță între enunțurile analitice și cele sintetice. Că există o astfel de distincție care trebuie trasată este o dogmă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Noul curriculum și-a asumat o structură coerentă foarte selectivă și ordonată rațional, cum este de dorit pentru un obiect de învățământ. Rigoarea științifică , relevanța culturală, actualitatea informațiilor sunt caracteristici variabile de la un manual la altul. Evitarea exceselor de date factuale, descriptive, a detaliilor și informațiilor redundante este un deziderat reclamat de toți și, în general, nerespectat. Volumul cunoștințelor este foarte mare, dar se încearcă dozarea rațională a încărcături de informații pe unitatea de instruire. Unele din exercițiile și aplicații necesită
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
vor fi definite în raport cu scopul respectiv. În ce privește modalitatea în care impulsul narativității se manifestă în discursul politic, observația fundamentală a lui Lewis este că povestea, în general, prin urmare, cu atât mai mult, povestea politică, a cărei pretenție de istoricitate factuală, chiar în sensul istoricității menționat în prealabil, o diferențiază de alte povești, oferă o direcție morală, cu alte cuvinte, un concept despre binele și răul inerente demersului politic, pe care alte tipuri de paradigme le fac mai greu, dacă nu
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]