62,236 matches
-
constrâns să extragă în-vățăminte pentru propria activitate. Din această conviețuire cu stereotipia propagandei s-a nutrit și Scrinul negru. Și în articole de ziar marele cărturar îndeplinea ce i se dicta, repeta sloganele la modă, difuza senzația că a pierdut facultatea de a cugeta (tocmai el care impresionase prin agerimea spiritului), că a dat în mintea copiilor. Un fenomen similar a foat identificat și în itinerariul altor prozatori: Sadoveanu (Mitrea Cocor), Camil Petrescu (Un om între oameni), Marin Preda (Ana Roșculeț
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
emigrației politice, București, Compania, 2002, p. 220); încă mai puțin lirism în greva foamei pe care autorul o declară în 1978, în semn de protest față de arestarea politică și internarea psihiatrică abuzivă a lui Cezar Mititelu, un fost coleg de la Facultatea de Filosofie (" În ceea ce privește convingerile sale - scria Monciu-Sudinski atunci despre Mititelu -, mă tem că nici un psihiatru de penitenciar nu-l va putea vindeca!" - în Virgil Ierunca, Postfață la Rebarbor, București, Ileana, 1997, p. 133). De altfel, la capătul acestui ultim eveniment
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
comuniste de la București o rezolvare politică eficientă a problemei intelectualilor "indezirabili", "recalcitranți" și cu "potențial dușmănos". Un scriitor care dispare Cine este, însă, Alexandru Monciu-Sudinski? Născut la 13 iulie 1944 la Turnu Măgurele, pedagog la Dragalina (1962-’63), student al Facultății de Limbi Slave din București (1963-’64) și apoi din nou pedagog la Piatra Albă (1964-’65), în fine, licențiat al Facultății de Filosofie din București (1972), el rămîne autorul celor mai grotești proze cu muncitori din istoria literaturii române
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
însă, Alexandru Monciu-Sudinski? Născut la 13 iulie 1944 la Turnu Măgurele, pedagog la Dragalina (1962-’63), student al Facultății de Limbi Slave din București (1963-’64) și apoi din nou pedagog la Piatra Albă (1964-’65), în fine, licențiat al Facultății de Filosofie din București (1972), el rămîne autorul celor mai grotești proze cu muncitori din istoria literaturii române. Puse cap la cap, principalele surse bio-bibliografice (Marian Popa - Dicționar de literatură română contemporană, ediția a doua, București, Albatros, 1977; Mircea Iorgulescu
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
ilegal și derizoriu, dar și motivat de un pragmatism în totală discordanță cu...etica și toleranța autorităților vremii: "În vara lui 1978, Monciu-Sudinski face greva foamei...la domiciliu, protestînd contra internării într-un spital psihiatric a unui fost coleg de facultate și vagabond din Piatra Neamț; primarul Ion Dincă dispune eliberarea internatului, dar grevistul vrea mai mult un pașaport cu care dispare în Vest" (op. cit., 2001, p. 1039). Aprecierea degajă cinism și un evident parti-pris politic; în plus, ea pare mai degrabă
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
în edițiile originale, nici în reeditările din 1997; Biografii comune poate fi găsită, însă numai în ediția 1974. Edițiile prime pot fi consultate la Biblioteca Academiei, dar cele din 1997 nu au intrat încă în fond. Mai rău, la Biblioteca Facultății de Litere a Universității București (care depinde de BCU), cărțile lui Monciu-Sudinski nu există. Sau, pentru a parafraza comentariile critice la biografia autorului, au dispărut, pur și simplu. Debut în topitorie Azvîrlit la foc de Comitetul de Stat pentru Cultură
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
Claudiu Komartin Născut în 1983, Claudiu Komartin este student în primul an al Facultății de Limbi Străine, secția franceză-rusă. Sună, oarecum, sec o astfel de prezentare în cazul lui, pentru că, în ciuda vârstei, avem și nu avem de-a face cu un "tânăr poet". Claudiu Komartin e un autor deja format: el s-a găsit
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
debutul lui, pe cît de întîrziat, pe atît de formidabil. III. M.H. Simionescu, Febra, jurnal. Cei 9 ani radiografiați în acest jurnal: 1963, 1964, 1965, 1966, 1967, 1968, 1969, 1970 și 1971 au o valoare documentară ieșită din comun. Abandonînd facultatea, autorul a lucrat în anii ’50 la principalul cotidian politic al vremii, Scînteia, iar spre sfîrșitul anilor ’60 a fost șef de cabinet al lui Dumitru Popescu, la Comitetul Central. Deși încifrat pe alocuri, căci, asemenea tuturor, MHS-ul se
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
pe nedrept. El s-a mișcat în cîmpul literaturii, al științelor, în mod absolut remarcabil, grație multelor cunoștințe, atît în plan orizontal, cît și în plan vertical. Studiile i-au fost numeroase și profunde, ca și opera beletristică. A absolvit Facultatea de Medicină și Facultatea de Litere și Filosofie din București. Totodată deține titlul de doctor în medicină și chirurgie, precum și pe acela de medic primar psihiatru. Așadar, totul grație formării sale, multiplelor domenii abordate. Nemulțumit cu puținul, el își desăvîrșește
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
a mișcat în cîmpul literaturii, al științelor, în mod absolut remarcabil, grație multelor cunoștințe, atît în plan orizontal, cît și în plan vertical. Studiile i-au fost numeroase și profunde, ca și opera beletristică. A absolvit Facultatea de Medicină și Facultatea de Litere și Filosofie din București. Totodată deține titlul de doctor în medicină și chirurgie, precum și pe acela de medic primar psihiatru. Așadar, totul grație formării sale, multiplelor domenii abordate. Nemulțumit cu puținul, el își desăvîrșește pregătirea și practica în
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
anume, fără rochie de mireasă fără zestrea de aur. Fără mine. Mă grăbesc senină și amară de-a latul patriei. Parcă ar fi fost mâine. (Din volumul Zestrea de aur, 2002) Născută la 10 februarie, 1956, în București absolventă a Facultății de Filologie a Universității București (secția română-engleză), promoția 1980. Cărți publicate: Un război de o sută de ani, Editura Albatros, 1981; Cinci (antologie colectivă, împreună cu Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mușina, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu), Editura
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
de scris și pregătea un nou volum de poeme pentru la toamnă. Cartea va apărea probabil, dar pe foaia de gardă Madi nu-și va mai scrie năstrușnicele dedicații. Florin Iaru M-am îndrăgostit de Madi prin anul trei de facultate și, cum se întîmplă în asemenea cazuri, pentru a ajunge la ea, m-am slujit de poezie. De ce? Nu știu. Poate pentru că, înainte de Cenaclul de Luni, umblam cu toții, ca niște muște bete, după glorie și adevăr poetic. Madi avea o
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
nefericire. Unii și-o vor aminti așa cum a fost în ultimii ei ani: ruinată de boală și singurătate. Eu mi-o aduc aminte (și-o s-o țin minte mereu) pe frumoasa, puternica, vesela și generoasa mea colegă de an de la facultate. Cea care n-a făcut în viața ei rău nimănui, care n-a știut și n-a vrut să se bucure de reputația ei de mare poetă, care a trăit și a murit în indigență. Cea cu care colindam barurile
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
să administreze atît de neinspirat latifundiul moștenit la Cîrligi, gara Galbeni, moare subit în mai 1934, la doar cîteva luni după ce fusese numit în prima și ultima lui slujbă oficială, aceea de redactor-șef al Revistei Fundațiilor Regale. Absolvent al Facultății de Litere din Iași (1898), își desăvîrșește studiile postuniversitare în Germania, unde trece fără nici o dificultate, la Halle, doctoratul în filologie. În același scurt interval de timp se căsătorește cu Ștefania, fiica lui C. Dobrogeanu-Gherea, care studia pianul la Conservatorul
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
comună statornicește dreptul. Istoria nu este nici ea imună.", afirmă istoricul într-unul din cele mai interesante capitole ale cărții, Episoade din cronicul unei letargii asumate, în care face, printre altele, un excurs prin tezele unor candidați la admiterea în Facultatea de Istorie din București. Că istoriografia e și ea supusă istoriei, o arată, printre multe altele, un amănunt foarte interesant pomenit de un alt istoric, Luminița Murgescu, într-o carte despre educația primară în a doua jumătate a secolului al
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
precizări lingvistice de la prietenii mei din Bayern, o familie de hornari, cărora m-am grăbit să le trimit știrea pe e-mail. îmi amintesc că atunci cînd i-am întîlnit prima dată, am fost convinsă că sînt amîndoi studenți la o facultate de tip științe politice, istorie sau economie. De fapt erau: el hornar, ea casnică. Bietele păduri În fiecare zi, cu excepția sîmbetei și duminicii, cineva (altcineva) se strecoară tiptil pe la ușa ta. îți agață de clanță o punguță cu reclame: mîncare
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
Războiu, Ministerul de Interne, Ministerul Cultelor și al Instrucțiunii Publice), alte instituții importante (Prefectura poliției Capitalei, Regia Monopolurilor Statului, Compania gazului, Gara de nord, Observatorul pompierilor). Nu sunt uitate nici sediile culturale sau de învățămînt superior (Teatrul Național, Ateneul, Universitatea, Facultatea de medicină, Observatorul astronomic), diversele manufacturi și industrii, ("antipriza de flașnete" din Popa Tatu, fabrica de cizme Filaret, fabrica "Stella", fabrica Lemâitre), unele spitale (Spitalele Eforiei, Colțea, Băile Mitraschewsky, apele de la Văcărești, morga), unități militare (cazarma Cuza din Dealul Spirei
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
din carte, ficțiunea se compune lent din alăturarea petecelor de real. Amintirea redescoperă oameni și personaje - mamaia și caietul de rețete, Coana Filoteia, cea care pune definitiv pe lista de bucate a autorului supa de hrișcă, Nea Vasile Palologu, portarul facultății, Domnul Apostolescu, librar bătrîn de înaltă ținută... Sînt toți aduși în carte de o amintire culinară și toți lasă în carte o rețetă. Descoperă cititorul preferințele gastronomice ale lui Sergiu Singer. Un gust pentru mîncare de fel boieresc s-ar
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
precum istoricul Constantin Moisil, Vasile Haneș, H. Frollo. Aceștia i-au alimentat pasiunea pentru istorie și limba franceză. La bacalaureat (președintele comisiei a fost E. Lovinescu), e clasificat primul pe țară, el distingându-se din clasele primare și până la terminarea facultății ca un fel de premiant absolut. Dintre colegii de liceu își aduce aminte cu plăcere de N. Steinhardt pe care-l admira aproape cu invidie pentru posibilitatea de a citi în patru limbi: "...lecturile lui mergeau mult mai departe decât
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
Steinhardt i-a declarat că el nu pleacă din țară, pentru că România e țara lui" și se simte sută la sută român. Mai târziu, cei doi foști colegi aveau să întrețină o corespondență care a durat 20 de ani. La facultatea de Litere, Alexandru Ciorănescu s-a simțit foarte legat de profesorii N. Cartojan, Charles Drouhet și Ramiro Ortiz, pentru teza de licență luându-și ca subiect Scriitorii români și Italia. Încă de pe atunci, se conturează orientarea lui fundamentală: "comparatismul era
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
de obiecte studiate la cursuri și seminarii. Le numesc cu numele acesta banal, generic, de obiecte, întrucât ele aparțin celor mai diverse domenii de cercetare, care toate mă atrăgeau în acele timpuri ale uceniciei mele. Câteva exemple. Eram înscris pe lângă Facultatea de Litere și Filosofie la Facultatea de Medicină. Profesorul de anatomie, Victor Papilian, ne descria la cursul său "stânca temporalului" a acelui os de forma unei scoici rotunjite, ce închide lateral, de o parte și alta, cutia craniană, fiind situat
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
seminarii. Le numesc cu numele acesta banal, generic, de obiecte, întrucât ele aparțin celor mai diverse domenii de cercetare, care toate mă atrăgeau în acele timpuri ale uceniciei mele. Câteva exemple. Eram înscris pe lângă Facultatea de Litere și Filosofie la Facultatea de Medicină. Profesorul de anatomie, Victor Papilian, ne descria la cursul său "stânca temporalului" a acelui os de forma unei scoici rotunjite, ce închide lateral, de o parte și alta, cutia craniană, fiind situat între parietal, occipital și sfenoid. Urmăream
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Stanca și ceilalți. I-am descoperit și m-au "descoperit" la seminarul de filosofia culturii al lui Lucian Blaga, în toamna lui 1943, când am prezentat o lucrare despre "Stilul romanic". Mai tânăr, ca un ultim venit, abia intrat la facultate, pe când ceilalți o absolviseră sau se pregăteau să o absolve, prețuirea lor, mai mult chiar decât aceea a profesorului, m-a făcut fericit. Desigur, prezența catalizatoare, bună conducătoare de căldură spirituală a magistrului a mijlocit acea întâlnire cu cerchiștii ca
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
nu chiar să spulbere acel imperiu intemporal al Ideii. Universitatea noastră din Cluj intra în 1948 într-o zonă a turbulențelor anunțând distrugerea sa. Îmi amintesc cuvintele rostite cu un calm amenințător chiar în această sală, în fața cadrelor didactice de la Facultatea de Litere și Filosofie, a profesorilor noștri și a noastră a tinerilor asistenți, de o "instructoare" a Partidului comunist: Noi nu suntem împotriva urii " țipa acea energumenă " și vom ști să aplicăm violența acolo unde e nevoie". Era singura ședință
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Rodica Zafiu Profesorul Liviu Onu preda, în 1980, cursul de istorie a limbii române la Facultatea de Litere din București. Materia îi înspăimînta îndeajuns pe studenții de atunci: dar, ca multe spaime, și aceasta era amestecată cu respect. Retras, absent, poate timid, schițînd din cînd în cînd cîte un zîmbet politicos, profesorul nu făcea nici un efort
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]