1,020 matches
-
15% din cei cu disecție distală când sunt implicate în special arterele femurale și artera subclaviculară stângă. Prezența anomaliilor de puls este un factor predictiv de risc crescut pentru apariția de evenimente adverse. Pulsul asimetric, ischemia viscerală rezultă din extensia faldului („flap-ului”) de disecție într-o ramură arterială cu comprimarea lumenului „adevărat” de către lumenul „fals”. Anomaliile de puls din disecția de aortă pot fi tranzitorii prin decompresia secundară a falsului lumen de reintrarea distală sau prin deplasarea faldului de disecție. Semnele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
rezultă din extensia faldului („flap-ului”) de disecție într-o ramură arterială cu comprimarea lumenului „adevărat” de către lumenul „fals”. Anomaliile de puls din disecția de aortă pot fi tranzitorii prin decompresia secundară a falsului lumen de reintrarea distală sau prin deplasarea faldului de disecție. Semnele neurologice apar în până la 20% din disecțiile de aortă și acompaniază mai frecvent disecțiile proximale. Ele apar prin reducerea sau abolirea debitului sanguin în carotide sau artere vertebrale prin compresie dată de hematomul disecant sau datorată unei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
din disecțiile de aortă și acompaniază mai frecvent disecțiile proximale. Ele apar prin reducerea sau abolirea debitului sanguin în carotide sau artere vertebrale prin compresie dată de hematomul disecant sau datorată unei tromboze arteriale secundare. În 1-2% din cazuri, un fald de disecție proximal poate obstrua ostium-ul unei artere coronare și să apară aspectul clinic al unui infarct miocardic acut (în special afectarea arterei coronare drepte). În condițiile apariției unui infarct acut, de cele mai multe ori, simptomatologia primară a disecției poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau absența tamponadei cardiace, implicarea ostium-ului coronarian. 1. Ecocardiografia transtoracică completată cu cea transesofagiană reprezintă una din metodele cele mai utilizate în diagnosticul sindromului de disecție aortică. Semnul ecocardiografic de elecție în disecția aortică este considerat a fi prezența unui fald intimal ondulant în interiorul aortei care separă lumenul adevărat de lumenul fals. Ecocardiografia transtoracică are o senzitivitate destul de redusă, imaginile fiind afectate frecvent de obezitate, emfizem, spații intercostale diminuate sau ventilație mecanică. Ecografia transesofagiană efectuată la patul pacientului este mult mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fezabilă decât cea transtoracică, ea detectând atât insuficiența aortică cât și hemopericardul (100% din cazuri), sediul orificiului de intrare etc [19]. 2. Tomografia computerizată amplificată cu contrast evidențiază disecția aortică prin prezența a două lumene distincte, fiecare vizibil și a faldului de disecție. CT spiral, care, în prezent trebuie folosită de rutină, permite reconstrucția tridimensională a aortei și ramurilor sale. Față de angiografia clasică, are ca avantaj faptul că este neinvazivă dar are ca dezavantaje majore imposibilitatea vizualizării sediului orificiului de intrare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și în caz de prezență de clipsuri vasculare; are aplicații limitate în cuantificarea insuficienței aortice [31]. 4. Aortografia retrogradă a fost considerată mult timp standardul de aur în disecția de aortă, prin semnele angiografice directe (evidențierea celor două lumene, a faldului de disecție) sau indirecte, sugestive (deformarea lumenului aortic, grosimea peretelui aortic, anomaliile vaselor colaterale, insuficiența aortică). 5. Coronarografia reprezintă o tehnică imagistică folosită în condițiile în care disecția afectează aorta ascendentă și ostiumul coronarian, dar și în condițiile în care
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ceață). Nu un orizont de vizibilitate întâmpină vederea, ci greoaia așezare a contururilor, desenul șters al profilurilor. Nu e de mirare că, în încercarea de a desluși ceea ce apare, ochiul rătăcește în adâncul difuz, intuind mai degrabă decât văzând, dincolo de faldurile nevăzutului, lumina unei alte imagini, abia pâlpâitoare: "Iar ochiul meu mai tare se ascuțea să vadă/ Și sfredelea mai aprig în surul minereu/ De nouri ce-ți ascunde filonul de zăpadă.// Fier stins părea alături scânteietorul plai/ Și searbădă a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unui subiect fondator), dar - tocmai prin ex-fondarea oricărui fondat - desfundă posibilitatea întâlnirii cu altul inaugural, cu natura unui increat inaparent, cu adevărat refondator: nimicul și tăcerea, natura - alta decât cultura - sălbatică, virgină, cuvântul frânt de anarhia sensului. Răzbătător prin palimpsestul faldurilor suprapuse, prin fisura cuvântului răsfrânt, traversat în tăcere, inaparentul se revelează el însuși în imaginea increatului nevăzut, epifanie a originarului în vederea creației. B. Fundoianu sau inimaginabilul priveliștii Lumină și transparență: o viziune a sufletului Atunci când B. Fundoianu proclamă, în prefața
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
putea recunoaște lumea concretă, referentul vizat. Viziune și nu vizare, poemul nu e decât rama în care sufletul își proiectează perspectiva poetală. Nu e de mirare că proiecția aceasta nu este una de natură optică, ci mai degrabă dezvăluitoare a faldurilor de lumină ce învăluie chipul sufletului. Chip al unei transparențe strălucitoare dat intuirii pure, din moment ce " Același crepuscul de aur, pe aur de câmpuri -/ praful, și ploaia, și oamenii toți îs de aur;/ boii cu aur în ochi zac în aur
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vine de departe și apare cel dintâi, ceea ce semnifică și ia glas începe să se vadă, se ivește în lumină. Premers de rumoarea distanțelor parcurse, semnificabilul ajunge la vedere, în trupul fluctuant al imaginii: "a vegheat ca un diamant în falduri beznelor,/ umbre l-au înfășurat, gol și sfânt, pe el unul, pe el singurul". Lumină însă nu e ca să pună ceva în vedere; nimic nu se expune vizibilului în acest decor scufundat, retras înlăuntrul simțirii. Ceea ce sclipește și își răsfrânge
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
emblema scufundată a "omului interior" (homo absconditus), și apoi "centrul său inefabil și incognoscibil", nucleul ontic și adevărata inimă de taină (cor absconditum)56. Or aici ceea ce arată lumina nu se pune în lumină, dar nici nu se ascunde în faldurile nepătrunse ale frumuseții; frumusețea transpare în inima luminii ca miez al unei arătări nevăzute, transparente. Sunt pleoapa unei taine, acopăr, nu ascund"57; atât și nimic mai mult, căci ceea ce se acoperă în arătare se descoperă ca imagine. Doar în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
însă se retrage tocmai în imaginile în care el se poate arăta, iar dacă se arată ca imagine el se înfățișează ca invizibil al vizibilului. În această perspectivă, sufletul nevăzut este ascuns în imaginea care îl acoperă, îl învăluie în faldurile groase ale rațiunii suficiente. Este "chipul lui cel tainic/ de care nu știe/ încă având hotar/ mintea ia forma lucrurilor cunoscute/ dar ajungând la cel fără chip/ se face fără chip"6. Chipul sufletului, nevăzut de minte, rămâne retras în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o structură de circa 1 m în diametru, având o formă ovoidală sau alungită, care prezintă la suprafață o membrană dublă (externă și internă), delimitând un spațiu intermembranar (vezi și capitolul .... „Mitocondria”). Interiorul mitocondriei este ocupat de compartimentele realizate de faldurile pe care le face membrana mitocondrială internă. Aceste „criste mitocondriale” au fost descrise pentru prima dată de Palade în 1952, marcând efervescenta perioadă a descrierii „structurii fine” (electron-microscopice) a componentelor de bază ale celulei. În interiorul mitocondriei se găsește matricea, iar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
apical și un domeniu laterobazal. Domeniul apical se caracterizează prin evidente microvilozități de 1-1,5 mm, acoperite de un înveliș glicoproteic bogat în enzime. Domeniul laterobazal este separat de cel apical prin complexe joncționale; membrana plasmatică a acestuia prezintă numeroase falduri laterale și pliuri bazale care se înterpătrund cu structurile similare ale celulelor vecine. Celula prezintă numeroase mitocondrii între nucleu și polul bazal, reticul endoplasmatic și neted, complexul Golgi supranuclear și lizozomi spre polul apical. Citoscheletul este format în special din
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de două săptămâni (1/3). 36.2.2. Particularități fiziopatologice Disecția de aortă se caracterizează prin separarea intimei de adventice, sub acțiunea unui eveniment inițiator, reprezentat de obicei de un episod hipertensiv. Disecția mediei aortice determină formarea unui lumen dublu, faldul de disecție (intima și partea internă a mediei) divizând lumenul aortei într-un lumen fals și unul adevărat. Partea externă a mediei aortice formează împreună cu adventicea lumenul fals. De obicei, există mai multe comunicări între lumenul fals și cel adevărat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
vârstnici înregistrează o predispoziție în dezvoltarea de hematoame intramurale și ulcere penetrante datorită incidenței crescute a aterosclerozei difuze severe, HTA și hiperlipemiei. Asocierea de semne neurologice și simptome (sincopă, paraplegie, comă) odată cu instalarea durerii exprimă afectarea trunchiurilor arteriale supraaortice de faldul de disecție. Apariția de fenomene acute ale IC poate fi determinată de extensia procesului de disecție spre rădăcina aortei cu detașarea valvei aortice și insuficiență aortică acută, cu sau fără afectarea ostiilor coronare și infarct miocardic acut (IMA). Ischemia periferică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
disecție spre rădăcina aortei cu detașarea valvei aortice și insuficiență aortică acută, cu sau fără afectarea ostiilor coronare și infarct miocardic acut (IMA). Ischemia periferică și viscerală acută pot fi semnul de debut în 10% dintre cazurile de disecție prin faldul de disecție care poate obstrua axe vasculare importante: iliace, trunchi celiac, artere renale, femurale, mai rar artere axilare, cu fenomene ischemice în teritoriile de distribuție. 36.2.4. Diagnosticul disecției aortice acute Suspiciunea clinică este crucială în diagnosticul precoce al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
de emboli periferici și deficite neurologice. 36.2.5. Evoluția naturală Evoluția naturală a disecției de aortă rămâne în continuare incomplet elucidată de studiile clinice (15). Forțele hidrodinamice din torentul circulator sunt responsabile de propagarea disecției până la ruptură, fie a faldului de disecție spre lumenul aortei, cu formarea unei fenestrații, fie a adventicei, spre exteriorul vasului, cu hemoragie potențial fatală în funcție de situsul rupturii. Prevalența disecției de aortă este estimată la 0,5 -2,9/100.000/an, cu o mortalitate de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
la 48 de ore (16). Scopul tratamentului chirurgical este de a preveni apariția complicațiilor și decesul. În urmă cu 50 de ani, DeBakey a introdus o tehnică chirurgicală care a revoluționat tratamentul disecției acute de aortă. Tehnica constă în înlăturarea faldului intimal, obliterarea porții de intrare în lumenul fals și reconstrucția aortei prin interpoziția unei proteze, cu/fără reimplantarea arterelor coronare. Concomitent, se practică resuspendarea cuspelor aortice (intervenția Tirone David) sau înlocuirea valvei aortice (intervenția Bentall) care la pacienții cu insuficiență
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
atriului drept și a arterei femurale/arterei axilare) și hipotermie moderată. În disecția aortică cu afectarea ostiilor coronare se practică refacerea permeabilității ostiilor prin aplicare de GRF (gelatin-resorcine-formol biological glue) și proteză tubulară pe aorta ascendentă. În cazul în care faldul de disecție se extinde în arterele coronare, atunci se practică concomitent BAC. Disecția extinsă la aorta descendentă presupune repararea clasică a aortei ascendente și arcului cu lăsarea unui segment de proteză liber în aorta descendentă („trompă de elefant”) care va
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
înlocuiește porțiunea afectată dacă simptomele sau evoluția o impun. Dacă există semne de ischemie în teritoriile ramurilor colaterale sau terminale ale aortei se practică fenestrații endovasculare ale lumenului fals în cazul în care obstrucția se produce prin mecanism dinamic (apoziția faldului de disecție la ostiumul unei artere), sau se plasează un stent, dacă există o stenoză cauzată de prelungirea disecției la nivelul ramului cu compresie exercitată de lumenul fals (mecanism static). Riscul paraplegiei este mai mare decât în cazul anevrismelor datorită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
cf. fr. silicose s.f.; en. silicosis); simbolo- "simbol"- în psihopatologie etc. (cf. gr. σύμβολον, -ου s.n. "contract; marcă; semn; auspiciu): med. ro. simbol s.n. (cf. fr. symbole, s.m.; en. symbol); sinus(o)- "cavitate" (cf. lat. sinus,-us s.m. "îndoitură; cută; fald; togă"): med. ro. sinus (cf. fr. sinus, s.m.; en.sinus. NA) siring(o)- "canal, tub" (cf. gr. σϋριγξ, -ιγγος s.f. "canal,flaut"): med. ro.seringă s.f (cf. fr. seringue, s.f.; syringe); sito-/sitio- "aliment" (cf. gr. σϊτος, -ου s.m.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o lua de nevastă, dar că o respectă prea mult ca să și-o facă amantă. Însă în seara dinaintea plecării, jucându-se de-a v-ați ascunselea prin hotel, Millie îl prinde de mână și îl trage după ea îndărătul faldurilor unei draperii... Sunt descoperiți împreună, iar Jean e convins că tânăra era acum compromisă din vina lui. A doua zi, se trezește hotărât să o ia de soție. Nu mică îi este mirarea și furia când descoperă, chiar în acea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
zi. Volens-nolens. De ce? Nu avem timp pentru fleacuri. Fleacuri am zis? De-ar fi un zodiac (a se citi oracol) care să-și strige până și destinele mărunte, am fi și noi poate mai receptivi la ceea ce-i ascuns între faldurile clipelor mereu grăbite. Când te gândești ce uriașe și pline (pline de ce?) pot fi complexele noastre cotidiene și năstrușnicele paradoxuri de care ne împiedicăm ca de o confrerie solidă a vremurilor, născută nu din spuma ideilor, ci dintr-un nedeclarat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
face descripția întreagă a serbărilor, voi da numai o idee generală. La ora 10 iese de la palatul Cotroceni cortegiul. Regina este într-o trăsură de gală înhămată à la Daumont; e deschisă și capitonată cu catifea purpurie ce cade în falduri peste tot. Capra era un coș de flori, în locul scărilor o mare coroană. Regina era îmbrăcată într-o rochie de brocart alb, gulerul Valois cu perle de toate culorile, o trenă nesfârșită garnisită cu dantele, pe umeri o mantilă de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]