979 matches
-
aceeași probabilitate de succes, indivizii o preferă pe cea pe care o cunosc cel mai bine. Autorii au descoperit de asemenea că la anumiți indivizi preferința pentru pariul familiar poate rămâne chiar și atunci când probabilitatea de succes este mai mică. Familiaritatea ne poate face să ne concentrăm pe acțiunile societăților pe care le cunoaștem bine, și anume pe canalul publicității. Frieder și Subrahmanyam (2005Ă demonstrează de exemplu că societățile care au mărcile cele mai cunoscute de marele public sunt și cele
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cele care posedă acționariatul ne-instituțional cel mai dezvoltat. Investitorii individuali ar fi prin urmare mai înclinați să investească în societățile care propun produse ușor de recunoscut decât în societăți mai puțin «familiare». Pentru a pune în lumină legătura între familiaritate și investiție, Grullon, Kanatas și Weston (2004Ă au cuantificat relația între cheltuielile de publicitate ale societăților cotate și numărul acționarilor individuali. Pornind de la o bază de date complete, ei au putut diferenția 5 751 întreprinderi în funcție de capitalizarea lor și volumul
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
asupra numărului de acționari este de altfel fără îndoială subestimată în această regresie pentru că unele dintre variabilele de control utilizate (mărime, profitabilitate, vârstă sau piațăă pot juca un rol la fel ca și cheltuielile publicitare pentru a crește impresia de familiaritate a investitorilor. Concluzie Nu este surprinzător să constatăm că efortul publicitar are o incidență mai puternică asupra numărului de acționari individuali decât asupra numărului de acționari din firmă. Un astfel de rezultat acreditează ideea, intuitivă, că particularii mai mult decât
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
efortul publicitar are o incidență mai puternică asupra numărului de acționari individuali decât asupra numărului de acționari din firmă. Un astfel de rezultat acreditează ideea, intuitivă, că particularii mai mult decât profesioniștii au încredere în criterii non-financiare cum ar fi familiaritatea pentru a-și alege investițiile. Dacă vreți să știți mai mult FRIEDER L. și SBRAHMANYAM A. (2005Ă, «Brand Perceptions and the Market for Common Stock», Journal of Financial&Quantitative Analysis, 40(1Ă, 57-86. GRULLON G., KANATAS G. și WESTON J.
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
și în alte părți investitorii individuali plasează mai mult de 90% din veniturile lor formate din acțiuni în acțiuni domestice în timp ce piața franceză nu cântărește decât 5% din capitalizarea mondială. În ciuda evoluțiilor financiare recente, diversiunea națională subzistă deoarece impresia de familiaritate asociată cu acțiunile naționale disturbă anticipările de risc și de randament și dă iluzia că o alocare «patriotică» de capitaluri este în același timp prudentă și eficientă. Studiile academice arată astfel că titlurile naționale sunt percepute de particulari ca fiind
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Markets, 1, 176-192. LI K. (2004Ă, «Confidence in the familiar: an international perspective», Journal of Financial and Quantitative Analysis, 39, 47-68. 14 De ce ați cumpărat acțiuni ale firmei celei mai importante din regiunea dumneavoastră? Diversiunea locală Altă materializare a diversiunii familiarității, diversiunea locală îi împinge pe investitori să privilegieze acțiunile societăților amplasate în regiunea lor. Fără îndoială pentru că informațiile referitoare la societățile respective sunt prezentate în ziarele locale, investitorii se simt familiarizați cu ele și consideră că reprezintă plasamente mai sigure
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Această supraconcenrare a patrimoniului financiar este cu atât mai riscantă cu cât angajații au deja integralitatea capitalului uman (capacitatea de muncăă deja investită în societatea care îi angajează. Ca și explicație, s-ar părea că investitorii individuali consideră, datorită diversiunii familiarității, că titlurile societăților lor sunt mai puțin riscante decât o SICAV, ba chiar mai puțin riscante decât ansamblul pieții, care este totuși compus din mii de titluri diferite ale căror evoluții se netezesc unele datorită altora. Această părere este expusă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de piață. În primul rând, pe Internet individul simte din plin capacitatea sa de a face alegeri personale și poate resimți rapid consecințele (plusvalorile sau valorile diminuateă. În al doilea rând, el dezvoltă pe perioada uceniciei sale o impresie de familiaritate cu procesul de dare a comenzilor. În sfârșit, în al treilea rând, beneficiază adesea de un acces la informația particulară reprezentată de linkurile la informațiile de pe site-urile curtierilor. Această creștere a cantității de informație este cu două tăișuri. Studii
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
disponibilitate 14 diversificare naivă 161 E educație financiară 140, 142 efect -«mușcătură de șarpe» 98 -concedii 131 -de dispoziție 90 -de dotare 90 -cheltuielii angajate 96 -Lună 126 -momentum 11 -soare 123 exces -de încredere 66 -de trading 79 F familiaritate 47 fals consens 12 G gestiune -contra curentului 10, 27 -momentum 9 I iluzie -de control 81 -monetară 39 interacțiuni sociale 147 dobânzi compuse 34 M evoluție aleatorie 27 N norme sociale 150 O omisiune 169 optimism 63 P gândire
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
dar și posibilitatea de schimbare reciprocă a interlocutorilor, așa încât unul neagă sau afirmă (nu doar primește) enunțul formulat de celălalt"29. În vederea construirii sensului gestului în funcție de structura proprie, putem să observăm următoarele criterii de clasificare sau parametrii ai microgestului: • după familiaritatea gestului: opac/transparent (gest cu un grad mic de recunoaștere sau cu un caracter local/gest cu un grad mare de recunoaștere sau cu un caracter universal); • după conținutul desemnat prin gest: concret/simbol (gest care indică un aspect real
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
exprimării conceptuale, Ian Burn și Mel Ramsden, care au înființat alături de Roger Cutforth Societatea pentru Artă Teoretică și Analiză, la New York, în 1969, au pus problema interpretării (traducerii) obiectelor "văzute" într-o multitudine de "limbaje" și din diferite perspective ale familiarității. Astfel, atunci când obiectul fizic este abordat ca "subiect de studiu", fiecare dintre noi se lansează într-un discurs al diferenței care atenționează asupra faptului că nu mai avem de-a face cu "același" obiect. În acest caz, nu mai există
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
iată-l pe Hill luând de bună o astfel de premisă de lucru, precum, în prealabil, mai considerase de la sine înțelese și alte tipuri de demersuri critice. Îndrăznesc să presupun că această atitudine, departe de a denota dogmatism, demonstrează, dimpotrivă, familiaritatea lui Forbes Hill cu scrierile lui Edwin Black, care par să îl (in)formeze, așa cum atestă, de altfel, una dintre trimiterile sale bibliografice. Însă iată că Forbes Hill alege, în baza deschiderii metodologice oferite de Black, o reconstrucție simbolică a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cred că e bine să am o cheie în plus. Și să rămân deschis. Așa am ajuns și la Cabala, după cum am povestit: fără o pregătire, dar cu o mare curiozitate și deschidere. S.A.: Da, așa se explică uimitoarea ta familiaritate cu cultura română, pe care în fond nu o puteai cunoaște în asemenea mod la plecarea din România - erai doar un adolescent. Tu ai continuat să studiezi cultura română toată viața, folosești multe referințe românești în opera ta, de câte ori e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
un altul poate cere liniște absolută; un profesor poate accepta ca elevii să vorbească neîntrebați în timpul orei, în vreme ce un altul poate cere ca aceștia să ridice mâna și să aștepte permisiunea sa. Un profesor poate încuraja o anumită notă de familiaritate în relația sa cu elevii, în vreme ce altul nu permite decât relațiile formale, sobre; un profesor poate accepta momente de neatenție în timpul orei (considerându-le inerente, chiar utile ca parametri ai stării de oboseală a elevilor), în vreme ce altul solicită atenție maximă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în primul rând Beethoven. Îndrăznesc să-l numesc de parcă l-aș fi cunoscut personal, ca și cum s-ar fi putut să-l cunosc. Într-adevăr, directorul Conservatorului din Viena, Joseph Hellmesberger-senior, al cărui tată fusese contemporan cu Beethoven, îmi vorbea cu familiaritate despre Beethoven, îmi descria mâinile lui, duioșiile, felul său de a dirija. Gândiți-vă că în orchestra Conservatorului din Viena cântam, copil fiind, anumite simfonii ale titanului din Bonn după notele scrise chiar de mâna compozitorului. Pentru mine, atunci, Beethoven
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
S-ar putea ca unii să spună că FSN (Frontul Salvării Naționale, mai precis facțiunea din jurul lui Iliescu) a reprezentat cea mai bună speranță pentru țară la acel moment de timp, promițând cel puțin o anumită experiență administrativă, o anumită familiaritate cu reformele și, nu în ultimul rând, stabilitate pentru o țară agitată, abia ieșită dintr-una dintre dictaturile cele mai corozive și viciate din întreaga Europă de Est. Dar voi respinge această perspectivă a "speranței celei mai bune" cu un
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
aici studiile tradiționale privind diverse țări și chiar studiile diverselor regiuni nu mai sunt la modă. În locul lor, cercetările comparate, axate pe politici publice sau pe diverse problematici, conduse pe baza metodologiilor cantitative sunt considerate a fi "știință", restul nu. Familiaritatea tradițională cu o țară sau regiune, prin cunoașterea limbii, literaturii, istoriei și culturii sale ca fundament necesar de legitimizare a analizei politice a fost înlocuită de seturile de date abstracte. La o primă vedere, acest trend a avut efecte atât
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pe care ți-o dă începutul a ceva despre care speri mai mult decât știi că va deveni important. Plutește în aer dorința de-a fi de folos celorlalți, bucuria participării nu este umbrită de nimic, până și polițiștii acceptă familiaritatea cu presupuși turbulenți. Peste toți și toate domină spiritul pacifist, umanitatea și înțelegerea. Provocatori sunt doar vreo câțiva dintre artiști: The Who își distrug instrumentele, Jimi Hendrix dă foc chitarei... Astea nu scutură indiferența publicului, care nu-i deloc ignorant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
că aceasta enunță o strategie a cărei logică este analoagă celei din campaniile naționale, din perspectiva principiilor de coerență și acceptabilitate. Vorbind despre comunicare, diferența esențială rezidă totuși în registrul secund, adică în resursele specifice care sînt legate de proximitate, familiaritate, cunoaștere reciprocă și expansiuni în rețelele sociale, cîtă vreme comunicarea de pe piața politică centrală este tot mai mult mediatizată. Formulînd o concluzie asupra acestui mod prospectiv, cel mai recent raport al Consiliului Economic și Social exprimă opinii nuanțate în privința contribuției
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
interne, asupra declanșării comportamentului ofensiv. S-a încercat astfel identificarea factorilor ce afectează intensitatea și frecvența reacțiilor ofensive imediate, manifestate de către membrii ambelor sexe, la diferite specii, de diferite vârste, având condiții de trai diferite și prezentând grade diferite de familiaritate cu partenerii. Toate rezultatele susțin că declanșarea comportamentului ofensiv depinde de receptarea stimulării "ostile", mai mult sau mai puțin severe (Ulrich et al., 1962; Azrin, Hutchinson și Hake, 1963 citați de Pahlavan). Dependența de filum în declanșarea comportamentului ofensiv la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
strategiilor optime de manageriere a fețelor locutorului/interlocutorului, corespunzătoare dinamicii interacțiunii pe care o presupune orice relaționare/comunicare. Dintre acestea, strategiile politeții pozitive și cele ale politeții negative implică, pe de o parte, ideea de comunitate comunicativă, comuniune, solidaritate, sociabilitate, familiaritate, tendința de a simetriza/echilibra (pe orizontală) comunicarea (cf., pentru politețea pozitivă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Vinagre, 2008, p. 1031; Rovența-Frumușani, 2005, p. 58; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 108-109; Kerbrat-Orecchioni, 1992, pp. 301-302 etc.) și, pe de altă parte, impersonalizare, distanță
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
după D. Morris, apud Popescu, 2007, pp. 16-18, implică, de asemenea, o serie de nuanțe: distanța intimă: "modul apropiat (distanța zero) și modul depărtat (35 cm) relația intimă din familie"; distanța personală: "modul apropiat (42-74 cm voce cu tonalitate normală, familiaritate, contact fizic); modul depărtat (75-125 cm) întâlnire pe stradă, discuție pe subiecte neutre etc."; distanța socială: "modul apropiat (1,25-2,10 m) relații profesionale la birou; modul depărtat (2,10-3,60 m) semnul ierarhiei sau al nevoii de liniște"; distanța
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sau de divertisment. Pentru George Astaloș, "argoul este reflexul nesupunerii, este un act nemărturisit de revoltă. De-asta (sau și de asta) puterile totalitare se încrîncenează să sufoce acest agent periculos al nesupunerii: argoul"62. El creează un sentiment de familiaritate și complicitate, compensînd banalitatea limbajului oficial prin producerea de surprize lexicale. Prin marea lui putere de a lua în glumă sau de a ironiza autoritatea, o face mai ușor de suportat unor oameni asupra cărora ea se manifestă violent. Argoul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
milițian prost!" atunci cînd de față sînt și alți colegi de celulă. Aceste apelative sînt atît de des folosite, încît nu mai stîrnesc reacții de protest decît atunci cînd individul este jignit în prezența colegilor de rang egal sau inferior. Familiaritatea apelativelor peiorative face greu posibilă menținerea unei distanțe sociale, mai ales în cazul persoanelor cu un nivel de instrucție școlară scăzut. Înjurăturile și amenințările îmbogățesc paleta agresiunilor verbale. Ele sînt numeroase și de intensități variate. Atunci cînd îi este călcată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prietenii o să devină un lux“. Sigur, de-a lungul timpului unii prieteni rămân alături de noi, însă pe cei mai mulți dintre ei îi lăsăm în urmă, ceea ce nu înseamnă că, în rarele ocazii în care îi revedem, încetăm să-i tratăm cu familiaritate și afecțiune. Numărul de cunoștințe și prieteni pe care îi putem avea la un moment dat depinde de o serie întreagă de factori: natura jobului pe care îl avem, firea noastră și a celor din jur, vârsta, locul în care
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]