7,566 matches
-
va fi ignorat... Cei care vor lucra cel mai bine vor fi cei mai loviți". Despre cei care proferează îndemnuri malefice: "Trupuri fără suflet ne furnizează precepte care ne vor ajuta cum să murim". Și iată una din înfricoșătoarele viziuni fantastice: Se va vedea în văzduh la o înălțime extremă, șerpi uriași luptându-se cu păsările". Deci târâtoarele se vor înălța și vor ucide ceea ce are zbor, previziune a prăbușirii oricărei axiologii, apterii spirituali doborând pe cei înzestrați cu aripi. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
unul câte unul, parfumurile ei vechi, din baie, despre care mama obișnuia să spună că „duhnesc a Paris“. Fără Lea, biblioteca era o cameră obișnuită, doldora de cărți, complet lipsită de ceremonia misterioasă a inițierii într-un spațiu schimbător și fantastic. Parfumurile miroseau bulgărește. Cu nasul în ele, am închis ușa de la baie și am plâns. Când am ieșit, mama mi s-a părut îmbătrânită brusc. Dacă aș fi văzut-o pe stradă, aș fi confundat-o cu una dintre fe
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și custodii, muzee ale lumii din care, până acum, am ajuns să văd 96 (sunt 114, cu toatele - le am scrise pe ultima foaie a unui caiet de matematică), sex, nașteri, care sunt cele mai bune librării din București, viziuni regizorale fantastice și viziuni regizorale tâmpe, dezechilibre hormonale, păduchi (oooooooooooo, și ce discuție a fost aceea!), istorie, aerobic, politică, machiaj, geografie, legislație, contracepție, detergenți, poezie, mnemoteh nică, fonologie, criminalistică, film, gulere de cămăși, arhitectură, circ (am avut un tip de la circ, odată
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
creveți. Alexandre nu deține tocmai garderoba potrivită pentru un asemenea loc și o simte din plin, dar așa e povestea, cu haine modeste, neasortate festinurilor grandioase. E nedormit de două zile, pentru că nu se îndură să doarmă. Din călătoria aceasta fantastică se va naște marele lui roman, din furnicarul acesta de oameni care navighează spre Nord, tentați gastro nomic și nu numai, orbiți de opulența vasului pe care s-au îmbarcat, netemători, ahtiați după bucătarul rus, un erou în sine, fără
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cea cu o mie de fețe, în funcție de anotimpuri și de fantezia unei femei cu inele enorme pe degete. E Léa lui Alexandre! Fata cu păr roșu și accent estic! Un ușor accent estic - ea e Lea/Léa/Delia Hriavu, mătușa fantastică, hoașca havishamică, iubita enigmatică, dotată cu abilități botanice peste medie, femeia imposibil de ținut minte, studenta pariziană, stăpâna casei din Intrarea Vâlcului, fata din poză, în rochia pastel! Ești mulțumit de tine. Ai ghicit ce vrea să facă autorul. E
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ar putea spune, este mai aprinsă în ultima vreme. Realist? Da, așa se pare, dar ce fel de realism?... Proustian? Posibil, dar aceasta înseamnă că se întâlnește cu Anton Holban și Camil Petrescu! Da! Dar numai pe ici-pe acoloă Genul fantastic? Cum pot fi clasate, în acest caz, accentele critice la adresa academicienilor din filiala locală? Și uite-așa, din întrebare în întrebare, opera devine tot mai complexă, își urmează o viață aparte, în cursul căreia autorul nu mai poate interveni. De unde
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
activităților de joc ale acestora.” Prezența imaginației este evidentă însă și în astfel de situații cum sunt acelea de ascultare și savurare a poveștilor, povestirilor, basmelor, etc. Copilul reconstruiește în imagini pregnante momentele narațiunii, manifestă trăiri emotive intense față de personajele fantastice imaginate. Uneori este în stare să plângă sau să-i fie teamă în momentele dramatice ale povestirilor. Este perioada în care, datorită dezvoltării capacității de a integra posibilul în real, copiii capătă teamă de “balauri” sau de alte personaje imaginative
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
cel mai mult în textele Mihaelei Alexa este ambiguitatea, mai exact ambiguizarea. Nu știm cine vorbește, cu cine vorbește, cine este naratorul, dacă naratorul e subiectiv sau obiectiv, în ce măsură este implicat direct sau indirect în narațiune. Un text realist? Pagini fantastice? Descrierea fenomenologică a unui traseu oniric? Fără îndoială că întâlnim în nuvelă toate aceste aspecte și încă multe altele. Nu știu câte cititoare se vor identifica cu trăirile Karinei, câte ar dori să-i repete destinul, dacă și-ar dori sau nu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
o educa? Imposibil! Femeia, în totalitate, este ineducabilă; propria femeie, mai mult decât cea a altuia. Așa gândește Avito. Și Marina? La puține zile de la transferarea puterii fratelui său la aceea a soțului, se întâlnește în regiuni vagi, nedeslușite și fantastice, doarme și, în vise, continuă să trăiască, în vise incoerente, mica dominație a figurii maritale care merge, mănâncă, bea și pronunță cuvinte stranii. Și soțul tău? o întreabă Leoncia într-o zi. Soțul meu? A, da, Avito? Bine! Ce casă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
o matrice existen?ial?, simbol al genezei, codrul o lume atemporal? etc. Universul subacvatic este descris ca un imens labirint arhitectural, desf??urându-?i ț?cut frumuse?ea În sclipirile argintii ale astrului nocturn. În inima ??mântului, o alt? lume fantastic? este Închipuit? ce poet, iar fantezia sa pare s? nu aib? limite atunci descrie orizonturi spa?iale nelimitate, simbolizând infinitul, universul abstract al cunoa?terii. Pe ?? mânt, poetul vede Ins? o alt? lume, trist?? ?i ț?cut?, cea a ruinelor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
O alt? ipostaz? a naturii se prefigureaz? astfel În opera eminescian?: orice peisaj poate fi interpretat ca o sugestie subiectiv? a absolutului. Multiplele valen?e simbolice pe care le cumuleaz? elementele ce Îl compun, viziunea cosmic? generatoare de spa?îi fantastice a c?ror determinare temporal? evoc? lumea basmului a paradisului pierdut -, complexă re?ea de arhetipuri din care gândirea poetic? eminescian?? ?ese un univers al propriilor mituri sunt cateva modalit??i prin care Eminescu atribuie spa?iului poetic descris perspective
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
I?i creeaz? propriul univers spa? io-temporal, atent configurat În peisaje ce uimesc prin ineditul lor. Fie c? descrie o natur? de o frumuse?e magic? ale ??rei adânci rezonan?e mitice amintesc de spa?iul românesc arhaic, ori peisaje fantastice spa?îi siderale, cosmice, peisaje uraniene, selenare, subacvatice sau, dimpotriv?, situate În inima p?mântului unde fantezia creatorului nu pare s? aib? limite, fie c? Închipuie universul de odinioar? al vechilor ?i impun? toarelor cet??i, poetul ne uime?te
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
te prin inepuizabilul s? u „instinct creator, demiurgic" , În virtutea c?ruia „retope?te, prelucreaz?? ?i reconstruie? te universul, cu substan?e de toate densit?? ile, pornind de la elementele fluide pe care le condenseaz?? ?i le Îngroa??, ca Într-o alchimie fantastic?" (Z. D.-Bu?ulenga). Poetul-demiurg f?ure?te astfel o proprie „geografie magic?", ale c?rei coordonate se configureaz? uneori din vastele perspective cosmice, În care putem reg?și „viziunea grandioas? a romanticilor asupra universului", dar ?i o anume „scenografie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Poezia, ca ?i arhitectură de altfel poate crea o ipostaziere a spa?iului nesfâr?it", „o ie?ire În metafizic".\ (Rosario Assunto) Un adev?rât labirint arhitectural f? ure?te poetul În universul subacvatic de exemplu, transformându-1 Într-un peisaj fantastic de o for?? plasticizant? uimitoare: „ ?i În fundul m?rii aspre, de safir mandre palate Ridic bol?ile lor splenzizi, ?-a lor hale luminate, Stele de-aur ard În facle, pomi În floare se În?ir". (,Memento mori") Prin „por?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
carea vijeliei, Ca un vis al m?rii sfinte, reflectat de cerul cald ?-aruncat În dep?rtare... Acolo se ridic trufa?e ?i eterne că ?i moartea piramidelor uria?e, Racle ce Încap În ele fantasia unui Scald". Ceea ce salveaz? fantastică lume a piramidelor, „templele m?re?e colonade-n marmuri albe" rod al unei „gândiri arhitectonici de-o grozav? ??re?ie", de la uitarea oarb?, este tocmai tezaurul de gandire ?i În?elepciune uman?, singurul care poate ??inui În timp ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
absolutului. Multiplele valen?e simbolice pe care le cumuleaz? elementele ce Îl compun, transformându-le Într-un „uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini arhetipale" , viziunea cosmic? generatoare de spa?îi fantastice a c?ror determinare temporal? evoc? lumea basmului a paradisului pierdut -, complexă re?ea de arhetipuri din care gândirea poetic? eminescian?? ?ese un univers al propriilor mituri sunt cateva modalit??i prin care Eminescu atribuie spa?iului poetic descris perspective
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iilor". (Zoe D.-Bu? ulenga). O alt? expresie poetic? a dimensiunii infinite a naturii se poate reg?și ?i-n descrierea peisajelor polare În care „Eminescu afirm? un sentiment dominant de evaziune În spa? iu ". (Eugen Simion) „Nostalgia luminii", „albul fantastic al ghe?urilor polare", „boitele de smarald ale palatului", „portalele Înalte de la hale / Cu lungi coloane de z?pad?, cu arcuri de nea argintie" ?i „lampe mari că ni?te albe lune" fascineaz? prin „infinitatea de cuburi de cristal" . „Împ
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
eminescian? descoper? cele mai fine „iriz?ri de culori" ?i „melodii ascunse" ale unui peisaj Întotdeauna „asociat cu un sentiment al sublimului", ve?nic deschis spre orizontul nem? rginit În care „simfonia naturii" ?i „sentimentul culorilor" alc?tuiesc un tablou fantastic) , „forme ?i structuri vizuale" (E. Papu), „figuri ?i imagini" (M. Eliade), „structuri arhetipale originare", „imagini arhetipale", „fragmente-motive" (Zoe D.-Bu?ulenga), „motive poetice" (I. Em. Petrescu) etc, acestea alc? tuind laolalt? un spa?iu magic „uria? sistem de conota?îi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ineditul, for?a creatoare" a geniului s?u poetic. Alteori descoperim În paginile crea?iei lirice eminesciene o autentic? „viziune arhitectonic?" (Zoe D.Bu?ulenga ) a poetului Amphion ce construie?te În imagina?ia să peisaje „transcendente" (G. C?linescu), fantastice situate În inima p? mântului, sau labirinte arhitecturale subacvatice, ori Închipuie minunile de gandire ?i sim?ire uman? care au uimit odinjoar? lumea Întreag?, iar ast?zi dorm triste ?i ț?cute În chip de ruinevechile cet??i ale Antichit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
exist? Ins? În poezia lui Eminescu ?i În ipostaza de peisaj (În?eles, conform esteticii assuntiene, ca „finitate deschis? c?tre infinit"). Dar sintagma „peisaj eminescian" are În literatura român? o conota?ie aparte, pentru c? În opera marelui poet, „fantasticului i se asociaz? vibră?ia sentimental?" . Eminescu descrie În opera să nu simple peisaje, ci adev?rate „paradisuri terestre" , „...În descrip?ia c?rora Eminescu a pus mult din fantezia liric?, din sensibilitatea lui organizat? În a?a chip, Încât
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mitul ca fiind „un simbol", „o hieroglif?", o Încifrare a sensului Întregului univers: „.. .mitul nu e decât un simbol, o hieroglif?". („Manuscrise ") ?i cum poezia „nu are s? descifreze", ci, din contr?, „are s? Încifreze" orice idee poetic?, lumea aceasta fantastic? a mitului, a simbolurilor, avea s? deschid? crea? iei eminesciene perspective uimitoare: „ Momentul descoperirii mitului a dat gândirii ?i crea?iei eminesciene o cu totul alt?, infinit superioar? Întors?tur? ". (Zoe D.-Bu?ulenga) Complexitatea discursului poetic eminescian este dat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
trist?; Că s? pot muri lini?țiț, pe mine /Mie red?-m?! "): „Asta vrea s? spun? abstragerea geniului, triumful spiritului care I?i Învinge, prin chiar faptul de a-lgândi ?i de a-l cuprinde, tragicul existen?ei". „Imagine-cheie a viziunii fantastice a lui Eminescu", lumina lunii coexist? În poezia să „că o virtute În acela?i timp evocatoare ?i transfiguratoare" , impresionând nu numai prin for?a sugestiv? a spa?iului poetic c?ruia Îi d? via??, dar ?i prin pluralitatea simbolurilor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
urzit o umbr? fin?, Rupt? de mi???ri de valuri Că de bulg?ri de lumin?, Dându-?i trestia-ntr-o parte St? copilă lin plecat?, Trandafiri arunc? ro?îi Peste undă fermecat?". (Cr?iasă din pove?ți) Aceast? lume fantastic? e loc al unui ritual magic: cr?iasă În ai c?rei ochi albă?tri se oglindesc toate basmele lumii arunc? În undele fermecate ale apei, spre a vedea chipul iubitului, trandafiri vr?ji?i: „ Că s? v?d-un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Cerb", „bouri nal?i cu steme-n frunte", „caii m?rii albi că spumă" „ale Cur?îi mandre neamuri"), venind din lumea str?veche a basmului pentru a se strânge În jurul perechii de Îndr? gosti?i, „nu sunt evoc?ri fantastice, hieroglife literare ?i ornamentale", ci imagini subiective ale unui univers mitic, sunt „expresia sensibil?" „a unei armonii de o esen?? mai profund?, ce leag? via?a omului de aceea a naturii umane". Aceea?i atmosfer? mitic?, de basm, este evocat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
simplu actor distribuit în rolul prințului. EMMA: Ai jucat formidabil toate rolurile alea. Cred că nu te supără complimentele? MEFISTO: Deloc. EMMA: Ei bine, am fost impresionată. MEFISTO: Mulțumesc (Îi sărută mîna.) La revedere, doamnă Bovary! Ai fost și tu fantastica! Intuneric. Lumini de stroboscop. Cînd se aprinde lumina Mefisto a dispărut; în schimb, în locul lui, se află în scenă Charles, a cărui fotografie nu mai este pe masă. EMMA: Vrei ceai? CHARLES: Da, dragă! Avem nevoie amîndoi. Piesa asta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]