41,558 matches
-
s-a inaugurat linia RomanIțcani, la 1 iunie 1870, linia Pașcani-Iași și la 1 noiembrie 1871, linia VereștiBotoșani. Pe teritoriul Bucovinei, prima cale ferată a fost construită în anii 1866-1869, pe distanța Nepolcăuți - Cernăuți - Ițcani, având legătură cu Lembergul. Căile ferate au oferit noi posibilități dezvoltării serviciului poștal. Au accelerat circulația trimiterilor, au apropiat serviciile poștale și telegrafice de populație și au creat poșta mobilă. Diligența București-Roman-Iași, a fost pusă în legătură cu linia ferată Roman-Pașcani-Ițcani. Poșta din Fălticeni a fost legată, prin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Nepolcăuți - Cernăuți - Ițcani, având legătură cu Lembergul. Căile ferate au oferit noi posibilități dezvoltării serviciului poștal. Au accelerat circulația trimiterilor, au apropiat serviciile poștale și telegrafice de populație și au creat poșta mobilă. Diligența București-Roman-Iași, a fost pusă în legătură cu linia ferată Roman-Pașcani-Ițcani. Poșta din Fălticeni a fost legată, prin cursă cu cariola, la gara Dolhasca. De asemenea, oficiile Tg. Neamț și Botoșani au fost legate, prin curse poștale, la gările Pașcani și respectiv Verești. Diligența Roman-FălticeniSuceava s-a anulat. Linia ferată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ferată Roman-Pașcani-Ițcani. Poșta din Fălticeni a fost legată, prin cursă cu cariola, la gara Dolhasca. De asemenea, oficiile Tg. Neamț și Botoșani au fost legate, prin curse poștale, la gările Pașcani și respectiv Verești. Diligența Roman-FălticeniSuceava s-a anulat. Linia ferată BucureștiGalațiAdjud-Roman, a fost dată provizoriu în circulație la 27 decembrie 1870. Din cauza inundațiilor, care au avut loc în primăvara anului 1871 și a distrugerii mai multor poduri, exploatarea liniei respective s-a amânat până prin septembrie, când a fost suprimată diligența
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
respective s-a amânat până prin septembrie, când a fost suprimată diligența București-Ploiești-Buzău-FocșaniRomanIași. Înlăturarea diligențelor a însemnat pentru Administrația Poștelor și Telegrafelor, pierderea unei importante surse de venit, ce se realiza din traficul de pasageri. Pentru compensare, societățile concesionare ale căilor ferate au fost obligate, în baza convenției din 1868, să transporte gratuit trimiterile și salariatul poștal însoțitor. Concesionarii mai aveau obligația de a pune la dispoziția administrației poștelor, un vagon special pentru transportul corespondenței și al coletelor, iar acolo unde era
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
administrației poștelor, un vagon special pentru transportul corespondenței și al coletelor, iar acolo unde era cazul și spațiu pentru un birou de poștă. De asemenea, concesionarii trebuiau să permită stabilirea gratuită a unui telegraf al statului pe tot traseul căii ferate. Printrun regulament, din iulie 1870, privind exploatarea căilor ferate concesionate, Administrația Poștelor avea dreptul de a se folosi de vagoane proprii, fără plata tracțiunii acestora, de a le întreține și repara în locuri special amenajate ale CFR. Pentru a se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
al coletelor, iar acolo unde era cazul și spațiu pentru un birou de poștă. De asemenea, concesionarii trebuiau să permită stabilirea gratuită a unui telegraf al statului pe tot traseul căii ferate. Printrun regulament, din iulie 1870, privind exploatarea căilor ferate concesionate, Administrația Poștelor avea dreptul de a se folosi de vagoane proprii, fără plata tracțiunii acestora, de a le întreține și repara în locuri special amenajate ale CFR. Pentru a se pune la dispoziția publicului serviciul poștal de scrisori și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
solicitată de destinatari. În aceste condiții au fost autorizate, să îndeplinească serviciul poștal gările Liteni, Ruginoasa și Burdujeni, începând din 1 martie și Dolhasca, din 15 noiembrie 1873, iar gara Verești, din 27 ianuarie 1875. O convenție încheiată cu căile ferate, prin anul 1875, obliga gările să execute serviciul de telegraf și pentru particulari. În scopul simplificării operațiunilor de expediere și transport, a trimiterilor poștale, începând cu data de 1 mai 1875, s-a înființat primul serviciu de poștă ambulantă, pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
anul 1875, obliga gările să execute serviciul de telegraf și pentru particulari. În scopul simplificării operațiunilor de expediere și transport, a trimiterilor poștale, începând cu data de 1 mai 1875, s-a înființat primul serviciu de poștă ambulantă, pe linia ferată București-Ițcani(nr.1) și IțcaniBucurești(nr.2). Se realiza zilnic legătura poștală între orașele de pe parcurs și cele de pe liniile laterale, printre care Iași și Botoșani. Transporturile poștale pe aceste căi ferate au început însă, mult mai devreme, odată cu darea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
înființat primul serviciu de poștă ambulantă, pe linia ferată București-Ițcani(nr.1) și IțcaniBucurești(nr.2). Se realiza zilnic legătura poștală între orașele de pe parcurs și cele de pe liniile laterale, printre care Iași și Botoșani. Transporturile poștale pe aceste căi ferate au început însă, mult mai devreme, odată cu darea lor în exploatare. Până la înființarea serviciului de poștă ambulantă, pe distanța Pașcani-Iași și retur, s-au efectuat două curse poștale în fiecare zi, iar pe celelalte trasee feroviare Verești-Botoșani, Roman-Ițcani, apoi BucureștiIțcani
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
transportau corespondență în saci închiși și mesagerii, fiind însoțite de conductori. Legătura poștală între Fălticeni și Dolhasca a continuat să se facă zilnic cu cariola până în anul 1878, când s-a înființat o cursă poștală cu diligența, iar pe calea ferată, numai după 10 octombrie 1887, când a fost dată în circulație linia respectivă. Pe noua linie, în gara Basarabi, aflată la 12 km de Fălticeni, a început să funcționeze și serviciul poștal. Tot în anul 1875, serviciul de poștă ambulantă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
expeditor „manipula poșta rurală de 2-3 ori pe săptămână ..., iar în celelalte zile îndeplinea serviciul de posterestante ...” Din decembrie 1878, avea obligația să efectueze schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante. Deși, creșterea volumului de trimiteri poștale transportate pe calea ferată, era evidentă, un timp destul de îndelungat nu au funcționat, în țară, decât primele birouri ambulante înființate în anii 1875-1876. Numărul lor a început să crescă din anul 1889, când s-au înființat birourile poștale București-Ițcani(nr.5) și IțcaniBucurești(nr.
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
BurdujeniBucurești(nr.18). Deoarece la 10 februarie 1891, Oficiul Poștal Român din gara Ițcani s-a mutat în gara Burdujeni, birourile poștale ambulante nr.1,2 și 5,6 și-au schimbat denumirea, din Ițcani în Burdujeni. O dată cu trecerea căilor ferate în exploatarea statului, în anul 1880, toate obligațiile foștilor concesionari, referitoare la transportul poștei, au fost preluate de către Direcția Generală CFR. Printr-o convenție încheiată la 12 august 1888, între Direcția Generală a Căilor Ferate și Direcția Generală a Telegrafelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în Burdujeni. O dată cu trecerea căilor ferate în exploatarea statului, în anul 1880, toate obligațiile foștilor concesionari, referitoare la transportul poștei, au fost preluate de către Direcția Generală CFR. Printr-o convenție încheiată la 12 august 1888, între Direcția Generală a Căilor Ferate și Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, serviciul poștal numit „posterestante”, introdus în anii 1872-1875, la unele gări din țară și limitat numai la scrisori și gazete francate, a fost extins la un număr mare de stații CFR, precum și la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
definitiv activitatea: Liteni la 30 noiembrie 1924, Basarabi la 30 iunie 1932, Cuza Vodă în anul 1933, Dolhasca la 1 aprilie 1942, Muncel la 30 noiembrie 1942, Verești în anul 1943 și Ruginoasa în anul 1946. Extinderea rețelei de căi ferate a dus la înmulțirea birourilor poștale ambulante și a curselor poștale. Până la intrarea României în primul război mondial, în august 1916, pe traseul Dolhasca-Fălticeni, s-au efectuat mai multe curse poștale feroviare: o cursă dus-întors, de două ori pe zi
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1895-26 august 1916; o cursă dus-întors, zilnic, de la 1 mai 1910 și până la 26 august 1916, și încă o cursă dus-întors, tot zilnic, din 1 ianuarie 1911 și până la 26 august 1916. Necesitatea mai multor curse poștale pe această linie ferată, a fost impusă de intensificarea relațiilor comerciale ale negustorilor fălticeneni, antrenați într-un puternic schimb de corespondență și mesagerii cu localități din țară și străinătate. Alte curse poștale feroviare au funcționat înainte de război, în diferite perioade, pe distanța Pașcani-Iași, VereștiBotoșani
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
corespondență și mesagerii cu localități din țară și străinătate. Alte curse poștale feroviare au funcționat înainte de război, în diferite perioade, pe distanța Pașcani-Iași, VereștiBotoșani, Pașcani-Burdujeni și BotoșaniBurdujeni, toate dus-întors. Războiul a pricinuit distrugeri de bunuri și materiale, inclusiv de căi ferate. Din această cauză, abia din 15 mai 1919, a fost posibilă redeschiderea liniei principale spre Nordul Moldovei și Bucovinei, intrând în funcțiune în componența trenurilor de călători, birourile poștale ambulante nr. 1.2 și 5.6, București Cernăuți și retur
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Moldovei, a avut loc o reorganizare a birourilor poștale ambulante în întreaga țară. Ca și în trecut, rețeaua feroviară a oferit scheletul pe care s-a realizat rețeaua poștală. Teritoriul țării a fost împărțit în 8 zone poștale, corespunzând liniilor ferate principale cu plecarea din București. Linia București Suceava, București-Rădăuți-Vatra Dornei, alcătuia începând din 1 februarie 1945, zona a IVa. În anul 1950, birourile poștale ambulante nr. 41.42 și 43.44, București-Vatra DorneiBucurești, străbăteau județul Baia, asigurând schimburi de expediții
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
începând din 1 februarie 1945, zona a IVa. În anul 1950, birourile poștale ambulante nr. 41.42 și 43.44, București-Vatra DorneiBucurești, străbăteau județul Baia, asigurând schimburi de expediții cu oficii poștale directe sau de tranzit de pe parcurs. Pe liniile ferate secundare, Pașcani-Iași, Dolhasca Fălticeni și Verești-Botoșani, funcționau de asemenea birouri poștale ambulante dus-întors, din anul 1945. De la Dolhasca la Fălticeni și retur nr. 415.416. Pentru a face față creșterii traficului de poștă, în stația CFR Dolhasca s-a înființat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
s-a pus în aplicare la 1 ianuarie 1876. S-au desființat expeditorii rurali, cu excepția celor aflați la stațiile CFR, atribuțiunile lor trecând asupra registratorilor de la subprefecturi. Între oficiu și birourile rurale, transportul corespondenței se efectua după caz, cu calea ferată prin diligențe, curse cu cariola sau prin curieri călări, iar între birourile rurale și comunele pendinte prin dorobanți, de trei ori pe săptămână. Pentru asigurarea expedițiilor poștale se foloseau niște genți speciale, cu două chei din care, una la expeditor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
localități, în prima zi, la ducere, parcurgând 40 de km, iar a doua zi, la întoarcere, alte localități, parcurgând tot 40 de km; reședința curierului să fie într-o localitate unde există un oficiu telegrafo-poștal sau o stație de cale ferată, iar în lipsa acestor unități, într-o comună mai importantă. Rezultatele favorabile obținute în unele județe, privind organizarea serviciului de poștă rurală, după principiile enunțate, a determinat Ministerul de Interne, în octombrie 1890, să solicite prefecturilor de județ să intervină la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
secolului al XIX-lea, teritoriul județului era străbătut de câteva linii telegrafice importante: Fălticeni-PașcaniRomanBacău-Focșani-Buzău-București și Pașcani-Tg. Neamț-Piatra Neamț-Bacău; FălticeniDolhasca-Pașcani și FălticeniBroșteni. O linie telegrafică, directă, terminată la 31 decembrie 1898, lega București cu Berlin, prin Burdujeni. De asemenea, pe calea ferată erau în funcțiune liniile telegrafice: RomanPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca; Iași-RuginoasaPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca și BotoșaniLiteniDolhasca. Toate aveau legătură cu linia telegrafică Fălticeni-Dolhasca. Liniile telegrafice: Fălticeni-București și Pașcani-Bacău, erau considerate, înainte de anul 1876, printre cele principale din țară. Linia telegrafică Fălticeni-București, era singura care asigura
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prevederile legii telegrafo-poștală, răspunzători pentru “orice furturi sau stricăciuni”, nu organizau supravegherea liniilor și depistarea vinovaților. Poate din această cauză, dar și din alte rațiuni, în octombrie 1888, au fost mutate firele telegrafice de pe stâlpii statului pe cei ai căilor ferate. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni, prin MăliniBorca, a fost dată în comunicație la 1 mai 1884. În afara oficiilor Fălticeni, Pașcani și Broșteni, mai existau instalații telegrafice Morse la oficiile Mălini și Lespezi. Necesitatea legăturilor telegrafice a fost determinată de puterea economică a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1895, o fabrică de sticlărie cu o producție însemnată în continuă creștereăajungând la 55 vagoane în 1934), iar din pădurea Bereslogi se aduceau, în gara Heci, mari cantități de produse forestiere, folosindu-se în acest scop, după 1906, o cale ferată îngustă pe care circulau trei locomotive și 80 de vagoane. La Găinești, pe Domeniul Coroanei Mălini, funcționa din 1888, o fabrică de cherestea cu 6 gatere, una de mobilă din fag și brad și una de talaj pentru împachetat. O
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
intens. Oficiul Fălticeni era în cartare directă cu birourile poștale ambulante de pe linia principală. Schimburile de expediții se efectuau în stația CFR Dolhasca. De la Fălticeni la Dolhasca și invers, sacii cu corespondență și obiectele de mesagerii, se transportau pe calea ferată printr-un vagon poștal, care circula de două ori pe zi, însoțit la fiecare cursă de doi salariațiăconductor și ajutor). Între oficiu și gara Fălticeni și invers, expedițiile se transportau cu mijloace hipo. În vederea înmânării trimiterilor poștale sosite, destinatarilor la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
plasă: plasa Siretul, până în anul 1892, apoi plasele Siretul de Jos și Pașcani. Cu toate acestea s-a dezvoltat foarte încet. În anul 1879, nu erau în Pașcani decât două hanuri și câteva prăvălii. Construirea în anul 1869, a căii ferate și a atelierelor de reparat material rulant(locomotive și vagoane) a dus la formarea târgului din vale. Cu trecerea timpului, ambele centre, cel de sus, Pașcani Târg și cel de jos, Pașcani Gară, s-au extins și populat ajungând în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]