1,621 matches
-
teoriei generației spontane și acceptarea teoriei celulare (sau teoria germenilor) ca și cu descoperirea microscopului. Deși această teorie mai fusese propusă anterior, Louis Pasteur are meritul da fi reușit, în 1862, să dovedească printr-o serie de teste riguroase că fermentația nu apare spontan, ci este produsă de microorganismele care se dezvoltă în mediile bogate în nutrienți, în urma expunerii acestora la aer. Pasteur a arătat că fermentația poate fi prevenită dacă aerul care ajunge la mediul de cultură este trecut printr-
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
da fi reușit, în 1862, să dovedească printr-o serie de teste riguroase că fermentația nu apare spontan, ci este produsă de microorganismele care se dezvoltă în mediile bogate în nutrienți, în urma expunerii acestora la aer. Pasteur a arătat că fermentația poate fi prevenită dacă aerul care ajunge la mediul de cultură este trecut printr-un filtru sau printr-un tub lung ținut în flacără. Prin aceste experimente, Pasteur nu numai că a infirmat definitiv teoria generației spontane, dar a și
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
teoria generației spontane, dar a și pus bazele tehnicilor moderne de sterilizare. În 1884, medicul german Robert Koch publică lucrarea sa, Postulatele lui Koch, o lucrare foarte importantă pentru microbiologie. Microbii contribuie la numeroase procese extrem de importante cum ar fi fermentația la nivel industrial (producția de alcool, oțet sau produse lactate), producția de antibiotice și clonarea organismelor complexe, cum ar fi plantele. Microbii sunt folosiți în biotehnologie pentru producerea de enzime cum ar fi enzima polimerază Taq. Bacteriile pot fi folosite
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
BIOLOGIC ACTIVE ȘI DEȚINĂTORUL( II ) AUTORIZAȚIEI DE FABRICAȚIE RESPONSABIL( I ) PENTRU ELIBERAREA SERIEI B . CONDIȚIILE EMITERII AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ 101 A . PRODUCĂTORUL( II ) SUBSTANȚEI( LOR ) BIOLOGIC ACTIVE ȘI DEȚINĂTORUL( II ) AUTORIZAȚIEI DE FABRICAȚIE RESPONSABIL( I ) PENTRU ELIBERAREA SERIEI Fermentația : Eli Lilly and Company , Lilly Technology Center Building 333 and 324 , Indianapolis , Indiana , SUA Lilly del Caribe , Inc . , Puerto Rico Industrial Park , 12. 3 KM ( PR05 ) , 65th Infantry Road , Carolina , Puerto Rico 00985 Recuperarea granulelor : Eli Lilly and Company , Lilly Technology Center
Ro_591 () [Corola-website/Science/291350_a_292679]
-
la ele “acasă”. În timp ce majoritatea sunt inofensive, un tip, numit Streptococcus mutans, este legat direct de producerea cariilor. Cum afectează această bacterie dinții? Când aceste microorganisme se hrănesc cu zahărul și carbohidrații pe care noi îi mâncăm, metabolizează alimentele prin fermentație. Acest lucru duce la producerea de acid lactic pe smalțul dur al dinților. Chiar dacă smalțul dinților este cea mai dură substanță din corpul uman, el este dizolvat în timp de către acidul produs, lăsând dinții vulnerabili la carii. Lăsat liber, Streptococcus
Xilitol () [Corola-website/Science/324258_a_325587]
-
La scurt timp dup ce sunt culese, frunzele de Camellia sinensis încep să se ofilească și să se oxideze. Clorofila se descompune și taninurile sunt eliberate, frunzele înnegrindu-se progresiv. Procesul acesta de oxidare enzimatica este numit în industria ceaiului “fermentație”, deși nu este cu adevărat un fenomen de fermentație, nefiind cauzat de microorganisme. Următorul pas este oprirea procesului de oxidare (sau a “fermentării”) prin încălzire, metoda care dezactivează enzimă responsabilă. Fără un control atent al temperaturii și umidității, pe ceai
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
Camellia sinensis încep să se ofilească și să se oxideze. Clorofila se descompune și taninurile sunt eliberate, frunzele înnegrindu-se progresiv. Procesul acesta de oxidare enzimatica este numit în industria ceaiului “fermentație”, deși nu este cu adevărat un fenomen de fermentație, nefiind cauzat de microorganisme. Următorul pas este oprirea procesului de oxidare (sau a “fermentării”) prin încălzire, metoda care dezactivează enzimă responsabilă. Fără un control atent al temperaturii și umidității, pe ceai se pot dezvolta fungi; aceștia cauzează o fermentație adevărată
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
de fermentație, nefiind cauzat de microorganisme. Următorul pas este oprirea procesului de oxidare (sau a “fermentării”) prin încălzire, metoda care dezactivează enzimă responsabilă. Fără un control atent al temperaturii și umidității, pe ceai se pot dezvolta fungi; aceștia cauzează o fermentație adevărată, care contaminează ceaiul cu substanțe toxice (uneori chiar cancerigene) și cu mirosuri nedorite, ceaiul devenind impropriu consumului. Fazele prelucrării frunzelor de ceai sunt: După metodă tradițională, totul se face manual, insă metodele moderne presupun folosirea mașinilor pentru realizarea fiecărei
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
cu un miros foarte puternic și specific. Merge foarte bine ca aperitiv sau ca desert, cu legume, fructe, și diverse alcooluri (vin, șampanie, coniac, whisky). Este produs exclusiv de "Napolact", și e un produs unic în lume datorită proprietăților de fermentație specifice grotei naturale de la Țaga, unde este depozitat pentru afinare. Grota nu avea decât 20 metri lungime iar gura peșterii este îngustă încât nu poate intra decât un singur om. Solul e mereu umed. În 1954 începu producția industrială, la
Năsal (caș) () [Corola-website/Science/320845_a_322174]
-
Vinul spumant este un tip de vin obținut prin fermentație naturală, spre deosebire de cel "spumos", care este imbogățit cu dioxid de carbon. Vinul spumant conține un nivel semnificativ de dioxid de carbon, obținut în urma fermentației naturale. Fermentația naturală poate avea loc în sticlă (metoda "champenoise") sau în cisterne speciale construite pentru
Vin spumant () [Corola-website/Science/309160_a_310489]
-
Vinul spumant este un tip de vin obținut prin fermentație naturală, spre deosebire de cel "spumos", care este imbogățit cu dioxid de carbon. Vinul spumant conține un nivel semnificativ de dioxid de carbon, obținut în urma fermentației naturale. Fermentația naturală poate avea loc în sticlă (metoda "champenoise") sau în cisterne speciale construite pentru a face față presiunii din timpul fermentării (metoda Charmat). Exemplul clasic de vin spumant este șampania, vin spumant produs în regiunea Champagne din Franța
Vin spumant () [Corola-website/Science/309160_a_310489]
-
Vinul spumant este un tip de vin obținut prin fermentație naturală, spre deosebire de cel "spumos", care este imbogățit cu dioxid de carbon. Vinul spumant conține un nivel semnificativ de dioxid de carbon, obținut în urma fermentației naturale. Fermentația naturală poate avea loc în sticlă (metoda "champenoise") sau în cisterne speciale construite pentru a face față presiunii din timpul fermentării (metoda Charmat). Exemplul clasic de vin spumant este șampania, vin spumant produs în regiunea Champagne din Franța. Există și
Vin spumant () [Corola-website/Science/309160_a_310489]
-
Moet & Chandon, folosesc o selecție din câteva sute de vinuri bază pentru a crea un cuvée ce să reflecte „stilul casei”. A doua fermentare este cea care distinge vinul spumant și îi conferă acel perlaj caracteristic. Unul dintre produsele adiacente fermentației este dioxidul de carbon. În timp ce acest gaz poate fi eliberat în timpul primei fermentații, în cea de-a doua fermentare sunt depuse eforturi speciale pentru a reține gazul, pentru ca acesta să fie încorporat în vin. Acest proces creează o presiune foarte
Vin spumant () [Corola-website/Science/309160_a_310489]
-
crea un cuvée ce să reflecte „stilul casei”. A doua fermentare este cea care distinge vinul spumant și îi conferă acel perlaj caracteristic. Unul dintre produsele adiacente fermentației este dioxidul de carbon. În timp ce acest gaz poate fi eliberat în timpul primei fermentații, în cea de-a doua fermentare sunt depuse eforturi speciale pentru a reține gazul, pentru ca acesta să fie încorporat în vin. Acest proces creează o presiune foarte mare în sticlă (până la 6 bar), de aceea producătorii de vin spumant au
Vin spumant () [Corola-website/Science/309160_a_310489]
-
de combustil hidrogen de o anumită puritate. Apare justificată trecera alimentării de la gaz metan la hidrogen pentru a mări cererea de pile de combustie de joasa temperatura de tip PEMFC În condiții anaerobe, din biomasă se poate obține hidrogen prin fermentație direct cu ajutorul microorganismelor. Dacă se utilizează culturi bacteriele mixte, ultima verigă a lanțului nutrițional va trebui decuplată. Deoarece din considerente de cinetica reacțiilor eliberarea hidrogenului molecular de către microorganisme are loc doar la presiuni relative foarte mici, cade în sarcina constructorului
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
elevii lui, a fost și Ignacy Domeyko (1802-1889). În 1810 publică un memoriu despre procedeul de conservare inventat de Nicolas Appert, în care scrie despre o teorie eronată, explicând că încălzirea modifica structura oxigenului, aceasta fiind cauza întreruperii procesului de fermentație. Explicația lui Appert era faptul că cea care ’’omora’’ fermenții era căldura. Cel care îi va da dreptate lui Appert va fi Louis Pasteur, în timpul cercetărilor pe care pe efectua asupra ’’generării spontanee’’. Gay-Lussac a fost consilier expert în Charenton
Joseph Louis Gay-Lussac () [Corola-website/Science/322682_a_324011]
-
devenit popular în rândul săracilor. Până în 1740 producția de gin a crescut de șase ori mai mult decât cea de bere. Din 15 000 de localuri din Londra, mai mult de jumătate vindeau gin. Berea își menținea, totuși, reputația deoarece fermentația alcoolică era mai sigură decât apa contaminată. Ginul era, prin urmare, blamat pentru problemele medicale și sociale pe care le cauza. Reputația celor două băuturi a fost descrisă de către William Hogarth în gravurile Beer Street și Gin Lane. Actul ginului
Gin () [Corola-website/Science/297767_a_299096]
-
Farmacie “Gr.T. Popa” Iași, Facultatea de Bioinginerie Medicală footnote>, PROF.DR.ING. DAN CAȘCAVAL 2, ASIST. DR. MATEM. MARIUS TURNEA<footnote Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iași, Facultatea de Chimie Industrială footnote> Studiul amestecării într-un bioreactor cu agitare mecanică pentru lichide de fermentație ale S. cerevisiae a indicat faptul că la turații reduse, sub 300 rpm, regiunea cu cea mai slabă amestecare este situată în zona inferioară a bioreactorului, datorită acumulării prin depunere a biomasei. Odată cu creșterea turației agitatorului, biomasă este distribuită în
STUDIUL DISTRIBUTIEI INTENSITATII AMESTECARII IN BIOREACTOARE PENTRU CULTURI DE SACCHAROMYCES CEREVISIAE by ELENA FOLESCU () [Corola-journal/Science/84118_a_85443]
-
a indicat faptul că la turații reduse, sub 300 rpm, regiunea cu cea mai slabă amestecare este situată în zona inferioară a bioreactorului, datorită acumulării prin depunere a biomasei. Odată cu creșterea turației agitatorului, biomasă este distribuită în volumul lichidului de fermentație, ceea ce induce o micșorare a eficienței amestecării în regiunea superioară, mai îndepărtată de cele două agitatoare. Pentru anumite valori ale turației, în funcție de cantitatea de biomasă din lichid, timpul de amestecare are aceleași valori pentru pozițiile 1 - 3 ale senzorului de
STUDIUL DISTRIBUTIEI INTENSITATII AMESTECARII IN BIOREACTOARE PENTRU CULTURI DE SACCHAROMYCES CEREVISIAE by ELENA FOLESCU () [Corola-journal/Science/84118_a_85443]
-
în funcție de cantitatea de biomasă din lichid, timpul de amestecare are aceleași valori pentru pozițiile 1 - 3 ale senzorului de pH, apropiate cu cele înregistrate pentru poziția 4, ceea ce sugerează o distribuție uniformă a intensității amestecării în întreg volumul lichidului de fermentație. Astfel, pentru concentrații ale drojdiei sub 100 g/l s.u., turația optimă are valoarea de 300 rpm, iar pentru concentrații mai mari de 400 rpm. Pe baza datelor experimentale au fost stabilite corelații matematice pentru timpul de amestecare, care
STUDIUL DISTRIBUTIEI INTENSITATII AMESTECARII IN BIOREACTOARE PENTRU CULTURI DE SACCHAROMYCES CEREVISIAE by ELENA FOLESCU () [Corola-journal/Science/84118_a_85443]
-
care era destinat să combine muncă politică cu acțiunile de colonizare evreiască în Palestina. În acel an a și vizitat Palestina pentru întâia dată. Ca cercetător la Universitatea din Manchester Weizmann s-a făcut cunoscut prin descoperiri în domeniul utilizării fermentației bacteriene în producerea unor cantități mari de substanțe chimice. Weizmann este considerat părintele procedurii de fermentație industrială. Între altele, a folosit bacteria "Clostridium acetobutylicum" (așa numitul „organism Weizmann”) la producerea de acetona. Acetona slujea între altele la fabricarea explozivului numit
Haim Weizmann () [Corola-website/Science/306044_a_307373]
-
an a și vizitat Palestina pentru întâia dată. Ca cercetător la Universitatea din Manchester Weizmann s-a făcut cunoscut prin descoperiri în domeniul utilizării fermentației bacteriene în producerea unor cantități mari de substanțe chimice. Weizmann este considerat părintele procedurii de fermentație industrială. Între altele, a folosit bacteria "Clostridium acetobutylicum" (așa numitul „organism Weizmann”) la producerea de acetona. Acetona slujea între altele la fabricarea explozivului numit „cordita” care servea efortul de război britanic În cursul primului război mondial s-a constatat în
Haim Weizmann () [Corola-website/Science/306044_a_307373]
-
numește "acetat". De asemenea, termenul de "acetat" desemnează și sarea ce conține acest anion sau un ester al acidului acetic. Bacteriile producătoare de acid acetic sunt prezente peste tot în lume și orice civilizație umană care a cunoscut procesul de fermentație alcoolică pentru a produce bere sau vin a descoperit inevitabil și oțetul, ca rezultat al expunerii acestora la aer. Utilizarea acidului acetic în alchimie coboară până în antichitate. În secolul al III-lea d.Hr., filozoful grec Teofrast a descris acțiunea
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
Acetobacter". În condițiile prezenței abundente de oxigen, aceste bacterii pot produce oțet pornind de la o largă varietate de alimente fermentabile. Produsele utilizate în mod obișnuit sunt cidrul de mere, vinul și cerealele fermentate, malțul, orezul sau cartofii. Se obține prin fermentație acetică, din etanol, conform ecuației chimice generale: O soluție diluată de alcool inoculată cu "Acetobacter" și păstrată într-un loc cald și aerat se va transforma în oțet de-a lungul a câtorva luni. Metodele de producere industrială a oțetului
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
păstrată într-un loc cald și aerat se va transforma în oțet de-a lungul a câtorva luni. Metodele de producere industrială a oțetului accelerează acest proces prin îmbunătățirea aportului de oxigen pentru bacterii. Primele eșantioane de oțet produs prin fermentație au apărut probabil ca greșeli în cursul procesului de fabricare a vinului (vinificație). Dacă mustul este fermentat la o temperatură prea mare, "Acetobacter" se va multiplica în exces și va inhiba drojdia ce apare spontan pe struguri. Ca urmare a
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]