4,529 matches
-
0 0 M m n = unde m0 și m sunt masa solventului și respectiv masa substanței dizolvate, iar M0 și M sunt masele moleculare ale solventului și substanței dizolvate. 0 0 0 0 pMm Mmpp ⋅ ⋅ ⋅ =− 4.3. Ridicarea punctului de fierbere al soluțiilor (ebulioscopia) O consecință a micșorării presiunii de vapori de către o substanță nevolatilă dizolvată într un solvent este aceea că punctul de fierbere al soluției obținute este mai ridicat decât cel al solventului pur. Fig. 4.6. Diagrama fazelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ale solventului și substanței dizolvate. 0 0 0 0 pMm Mmpp ⋅ ⋅ ⋅ =− 4.3. Ridicarea punctului de fierbere al soluțiilor (ebulioscopia) O consecință a micșorării presiunii de vapori de către o substanță nevolatilă dizolvată într un solvent este aceea că punctul de fierbere al soluției obținute este mai ridicat decât cel al solventului pur. Fig. 4.6. Diagrama fazelor pentru apa pură și pentru o soluție ce conține solut nevolatil Se observă că punctul de fierbere al soluției este mai mare decât cel
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
un solvent este aceea că punctul de fierbere al soluției obținute este mai ridicat decât cel al solventului pur. Fig. 4.6. Diagrama fazelor pentru apa pură și pentru o soluție ce conține solut nevolatil Se observă că punctul de fierbere al soluției este mai mare decât cel al apei pure. Diferența ∆Tf dintre aceste valori se numește ridicarea punctului de fierbere. Această valoare este proporțională cu cantitatea de dizolvant (concentrația): 62 ∆Tf = E ⋅ C unde C reprezintă concentrația soluției exprimată
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
6. Diagrama fazelor pentru apa pură și pentru o soluție ce conține solut nevolatil Se observă că punctul de fierbere al soluției este mai mare decât cel al apei pure. Diferența ∆Tf dintre aceste valori se numește ridicarea punctului de fierbere. Această valoare este proporțională cu cantitatea de dizolvant (concentrația): 62 ∆Tf = E ⋅ C unde C reprezintă concentrația soluției exprimată în număr de moli de substanță dizolvată în 1000 g solvent (molalitate). Dacă se notează cu m cantitatea de substanță dizolvată
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
concentrația soluției exprimată în număr de moli de substanță dizolvată în 1000 g solvent (molalitate). Dacă se notează cu m cantitatea de substanță dizolvată (cu masa moleculară M) și cu m0 cantitatea de solvent (1000 g), atunci ridicarea punctului de fierbere este: 0 1000 mM mETf ⋅ ⋅ În această relație, E reprezintă ridicarea punctului de fierbere produsă la dizolvarea unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent și se numește ridicarea molală a punctului de fierbere sau constanta ebulioscopică. A doua
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
molalitate). Dacă se notează cu m cantitatea de substanță dizolvată (cu masa moleculară M) și cu m0 cantitatea de solvent (1000 g), atunci ridicarea punctului de fierbere este: 0 1000 mM mETf ⋅ ⋅ În această relație, E reprezintă ridicarea punctului de fierbere produsă la dizolvarea unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent și se numește ridicarea molală a punctului de fierbere sau constanta ebulioscopică. A doua lege a lui Raoult : cantități moleculare egale (echimoleculare) din substanțe diferite produc aceeași ridicare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
g), atunci ridicarea punctului de fierbere este: 0 1000 mM mETf ⋅ ⋅ În această relație, E reprezintă ridicarea punctului de fierbere produsă la dizolvarea unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent și se numește ridicarea molală a punctului de fierbere sau constanta ebulioscopică. A doua lege a lui Raoult : cantități moleculare egale (echimoleculare) din substanțe diferite produc aceeași ridicare a punctului de fierbere. De exemplu, dacă în 1000 g apă se dizolvă un mol de zaharoză (342 g) sau un
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent și se numește ridicarea molală a punctului de fierbere sau constanta ebulioscopică. A doua lege a lui Raoult : cantități moleculare egale (echimoleculare) din substanțe diferite produc aceeași ridicare a punctului de fierbere. De exemplu, dacă în 1000 g apă se dizolvă un mol de zaharoză (342 g) sau un mol de uree (60 g), punctul de fierbere al soluțiilor este același, de 100,5160C. 4.4. Coborârea punctului de solidificare al soluțiilor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lui Raoult : cantități moleculare egale (echimoleculare) din substanțe diferite produc aceeași ridicare a punctului de fierbere. De exemplu, dacă în 1000 g apă se dizolvă un mol de zaharoză (342 g) sau un mol de uree (60 g), punctul de fierbere al soluțiilor este același, de 100,5160C. 4.4. Coborârea punctului de solidificare al soluțiilor (crioscopia) O altă consecință a micșorării presiunii de vapori a unei soluții este aceea că punctul de solidificare al soluției este mai coborât decât punctul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
deosebit în radiatoarele autovehiculelor. Se obțin prin dizolvarea în apă, în proporții bine determinate, a alcoolilor (metanol, etanol, glicol, glicerină), a substanțelor care împiedică fenomenul de coroziune (borax Na2B4O7) precum și a substanțelor care împiedică fenomenul de spumare (dextrine). Temperaturile de fierbere și de solidificare sunt determinate de concentrațiile în alcool. Lichidele de răcire a instalațiilor industriale, utilizate în cantități foarte mari, sunt generic numite “solă” și conțin săruri ieftine (CaCl2) sau amoniac dizolvate în apă demineralizată. 64 Lichidele antigel utilizate în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
analizat sunt în cantități foarte mici în probă). Probele solide sunt introduse în cromatograf după dizolvarea lor într-un solvent convenabil sau în stare topită. Pentru analiza substanțelor solide cu moleculă mare (polimeri, copolimeri sau compuși naturali cu puncte de fierbere foarte ridicate) se aplică metode de piroliză (descompunere la temperaturi ridicate) urmate de analiza cromatografică a produșilor rezultați. Coloanele cromatografice de separare sunt confecționate din tuburi de metal, sticlă sau material plastic. Pentru temperaturi mai mari de lucru se folosesc
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a fost preparat pentru prima oară de Cassius, în 1865, și datorită culorii sale roșii poartă numele de „purpura lui Cassius”. Se obține prin reducerea cu formaldehidă a unei soluții de clorură aurică în prezență de carbonat de potasiu, la fierbere. Solul de argint metalic se poate obține prin reducerea unei soluții diluate de azotat de argint cu un amestec de tanin și sodă, după procedeul introdus de Carey Lea. O metodă analogă se poate folosi și în cazul solului de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lemn sau metal. Eprubetele pot fi cilindrice, folosite pentru efectuarea reacțiilor și conice, pentru separarea precipitatelor la centrifugă. Eprubetele se umplu cel mult până la jumătate, iar agitarea conținutului se face prin scuturare. La încălzire, eprubeta se înclină, pentru a asigura fierberea lichidului din partea superioară și se agită ușor pentru a evita degajarea bruscă a vaporilor. Bagheta servește la amestecarea și transvazarea lichidelor prin curgerea lor de-a lungul baghetei înclinate. Sticla de ceas se folosește pentru efectuarea reacțiilor în picături sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1 alegerea solventului potrivit; 2 dizolvarea substanței solide în solvent la o temperatură cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3 filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4 cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5 filtrarea și spălarea cristalelor; 6 uscarea. La efectuarea recristalizării, un factor important este selectarea solventului. Un bun solvent de recristalizare îndeplinește
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
nu reacționează cu substanța dizolvată; dizolvă o cantitate mai mare de substanță la cald decât la rece (diferența se depune sub formă de cristale la răcirea soluției); nu dizolvă la cald impuritățile din substanța de purificat; are un punct de fierbere mai coborât decât punctul de topire al substanței; are punctul defierbere suficient de coborât astfel încât să poată fi ușor îndepărtat la uscarea cristalelor; este accesibil și prezintă riscuri minime în ceeace privește toxicitatea și inflamabilitatea. Apa întrunește cele mai multe din condițiile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
inflamabilitatea. Apa întrunește cele mai multe din condițiile de mai sus, de aceea este folosită ori de câte ori este posibil. 187 Dizolvarea. Substanța de purificat pulverizată se introduce într-un pahar Berzelius. Se toarnă peste substanță cantitatea necesară de solvent care la temperatura de fierbere să asigure trecerea în soluție a substanței, cu excepția impurităților insolubile. Este important să nu se toarne dintr-o dată prea mult solvent, deoarece la o diluție excesivă substanța nu mai cristalizează. Nici soluțiile saturate la cald nu sunt de preferat, din cauza
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cel puțin 200C mai mică decât punctul de topire al substanței purificate. 188 Determinarea constantelor fizice ale unor lichide : densitatea Substanțele pure conțin o singură specie moleculară și posedă anumite proprietăți fizice care le caracterizează: punct de topire, punct de fierbere, densitate, indice de refracție etc. Substanța pură prezintă aceleași proprietăți fizice și chimice în toată masa sa și este caracterizată prin compoziție chimică bine determinată. Densitatea reprezintă masa unității de volum și se exprimă ca raportul dintre masa unei soluții
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Cu2+ Hexacianoferatul tetrapotasic (ferocianura de potasiu) formează un precipitat gelatinos Fig. 1. Instalație simplă de distilare Metode de separare a amestecurilor lichide: distilarea simplă și fracționată (rectificarea) Distilarea simplă se aplică în separarea amestecurilor binare de lichide atunci când punctele de fierbere ale celor două componente diferă cu mai mult de 100C. Distilarea simplă se realizează într-un distilator (fig. 1.). Distilatorul este compus dintr-un balon (blază) 1 în care se fierbe amestecul și un refrigerent care servește la condensarea vaporilor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fierbe amestecul și un refrigerent care servește la condensarea vaporilor. Prin distilare simplă nu se poate obține un component volatil de puritate avansată. Rectificarea (distilarea fracționată) se folosește ca metodă de separare a amestecurilor de lichide care au puncte de fierbere foarte apropiate. Se lucrează cu coloane de rectificare în care se realizează un număr foarte mare de distilări simple. Coloana de rectificare (fig. 2.) este formată dintr-o serie de despărțituri numite talere pe care are loc stabilirea echilibrului lichid
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
distilarea continuă, vaporii sunt obligați să barboteze prin lichidul aflat pe primul taler, astfel încât nivelul lichidului crește și se revarsă prin tubul de preaplin înapoi spre balon. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Lichidul de pe un taler are compoziția vaporilor care urcă de pe talerul anterior
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Lichidul de pe un taler are compoziția vaporilor care urcă de pe talerul anterior. Pe măsură ce vaporii depășesc mai multe talere, ei devin tot mai bogați în componenta volatilă (cu punct de fierbere scăzut) iar Fig. 2. Coloană 195 lichidul care trece prin tuburile de preaplin rămâne mai bogat în componenta mai puțin volatilă, cu punct de fierbere mai ridicat. Această circulație în contracurent - ascendentă a vaporilor și descendentă a condensatului - este esențială
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
depășesc mai multe talere, ei devin tot mai bogați în componenta volatilă (cu punct de fierbere scăzut) iar Fig. 2. Coloană 195 lichidul care trece prin tuburile de preaplin rămâne mai bogat în componenta mai puțin volatilă, cu punct de fierbere mai ridicat. Această circulație în contracurent - ascendentă a vaporilor și descendentă a condensatului - este esențială pentru o separare eficientă în coloana de fracționare. La partea superioară se preiau o parte din vaporii care condensează într-un răcitor. În acest fel
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solurile de AgBr și AgCl, dar în special solul de AgCl este puțin stabil. Prepararea solului de hidroxid feric Acest sol se obține printr-o reacție de hidroliză a sării unui metal trivalent. Într-un balon Erlenmeyer se încălzesc până la fierbere 85 ml apă distilată. Se îndepărtează flacăra și se toarnă picătură cu picătură 15 ml soluție de clorură ferică de concentrație 2 %. După câteva minute, în urma reacției de hidroliză: apare un sol roșu - brun de hidroxid feric. Deoarece prin scăderea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de preparare a gelurilor 1. Procedee fizice Prepararea gelului de amidon: se cântăresc la balanța tehnică aproximativ 10 g de amidon care se amestecă în 50 ml apă distilată rece. Într-un pahar Berzelius de 150 ml se aduc la fierbere 50 ml de apă distilată, pe o sită de azbest. Se adaugă, sub agitare continuă, amidonul amestecat cu apa rece. Se lasă să ajungă din nou la fierbere și se menține timp de câteva minute la flacără cu intensitate redusă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
distilată rece. Într-un pahar Berzelius de 150 ml se aduc la fierbere 50 ml de apă distilată, pe o sită de azbest. Se adaugă, sub agitare continuă, amidonul amestecat cu apa rece. Se lasă să ajungă din nou la fierbere și se menține timp de câteva minute la flacără cu intensitate redusă. Prin răcirea soluției coloidale se va obține gelul de amidon. Precipitarea acidului silicic se explică prin hidroliza silicaților alcalini în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. Studiul peptizării
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]