828 matches
-
de 10-15 minute. Se curăță 700 g mere, se taie în patru, se scot sâmburii și se taie cuburi mari, apoi se fierb în vin timp de 7-8 minute, după care se scot și se lasă la răcit. Se dă fiertura prin strecurătoare și se mai fierbe timp de cinci minute. Se înmoaie șase foi gelatina timp de o oră și se diluiază în fiertură, apoi se amestecă cu bucățile de măr și se lasă la răcit. Se taie blatul în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
vin timp de 7-8 minute, după care se scot și se lasă la răcit. Se dă fiertura prin strecurătoare și se mai fierbe timp de cinci minute. Se înmoaie șase foi gelatina timp de o oră și se diluiază în fiertură, apoi se amestecă cu bucățile de măr și se lasă la răcit. Se taie blatul în două și se unge cu dulceață primul blat, iar peste dulceață se pun merele. Brânza se amestecă cu 150 g zahăr, coaja și sucul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lichior și de zahăr, scorțișoara și cuișoarele. Se curăță restul de mere, se scoate mijlocul, se taie fructele în inele; 12 bucăți și se fierb în sirop timp de 5 minute. Restul de gelatină înmuiată se amestecă cu siropul de la fiertura merelor. Merele reci se ung cu siropul călduț și se așează pe tort în formă de cerc. În fiecare inel de măr, se introduce câte o boabă de zmeură. Pe spirala din frișcă se presară ciocolată rasă. TORT CU MERE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sînt versuri în care îl aflăm pe poet ca neguțător de rose, stranii mărfuri: "Deschideți-vă porți mari!/ Marfă-aduc, pe doi măgari,/ Ca să vînd acelor case/ Pulberi, de pe lună rase,/ Și-alte poleieli frumoase;/ Pietre ca apa de grele,/ Ce fierturi, ce inele,/ Opinci pentru hagialîc/ Deschide-te Isarlîk!" Cum remarcă și Basarab Nicolescu: Definiția Poetului ca fiind cel ce împarte locuitorii cetății, "pulberi de pe lună rase" și "pietre ca apa de grele" ni se pare una dintre cele mai fericite
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
350 ml din zeama În care au fiert morcovii, amestecați În ea un plic (4 grameă de agar-agar, aduceți la fierbere și lăsați să dea câteva clocote. Turnați 2/3 din acest sos În preparatul de morcovi, iar restul În fiertura de linte. Tasați În forme mici de copt unse cu ulei un strat gros de piure de morcovi, iar deasupra un strat de linte. Puneți formele la frigider. Încălziți restul de zeamă de la morcovii fierți cu 100 ml lapte de
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
frunzulițele. Tocați o parte din ele și puneți-le deoparte. Când cartofii s-au fiert, adăugați frunzulițele de pătrunjel și cresonul. Amestecați bine și luați de pe foc Înainte să dea din nou În clocot; veți păstra astfel toate vitaminele. Mixați fiertura până devine omogenă. Gustați și potriviți de sare și piper. Puneți În supieră 1 gălbenuș de ou și turnați un polonic mic de supă fierbinte, amestecând repede cu un tel sau cu o lingură de lemn. Adăugați apoi câte puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de frunze de spanac spălate și uscate, precum și 3 cartofi mijlocii tăiați În cubulețe. Lăsați la foc mic câteva secunde. Adăugați apoi nucșoară rasă și 1 litru de supă de legume. Fierbeți la foc mic timp de 20 minute. Serviți fiertura călduță, cu crutoane de pâine. Sufleu de spanac cu parmezan Sortați 400 grame de spanac, tăiați cozile cât mai aproape de frunze, spălați bine frunzele și uscați-le. Puneți-le Într-un tuci fără apă sau grăsime, acoperiți și țineți pe
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
fir de mărar. Fierbeți În 1 litru de apă clocotită, 20 minute (sau până când cartofii sunt fierțiă. Spargeți ușor 4 ouă la suprafața lichidului și lăsați să mai fiarbă cam 3 minute. Serviți pentru fiecare porție câte un polonic de fiertură compus din 1 ou, spanac și cartofi, turnat peste o felie de pâine țărănească. Tartă de spanac cu brânză de capră Preîncălziți cuptorul la 180°C. Fierbeți 300 grame de spanac cu 1 cutie de pulpă de roșii Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Rețete Ciorbă de usturoi Curățați o căpățână de usturoi, puneți cățeii Într-o cratiță cu 2 frunze de dafin, 4 frunze de salvie, 2 cuișoare și o crenguță de cimbru. Adăugați 1-2 litri de apă și fierbeți 10 minute. Pasați fiertura, Îndepărtați ierburile aromate, apoi turnați lichidul Înapoi În cratiță. Aduceți din nou la limita de fierbere, spargeți 4 ouă și dați-le drumul ușor În cratiță, unul câte unul. Lăsați Încă 5 minute la foc mic, până când albușul se coagulează
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de mai sus. Aceștia Îi numeau pe cei care alergau Înaintea lor „creamers” și aveau o metodă unică de a-i pune la punct. Cei prinși făcând așa ceva erau aduși Înaintea tuturor și obligați să-și bage picioarele Într-o fiertură care le făcea tălpile albastre. Ulterior, când aceștia Încercau să-și găsească de muncă, li se cerea să-și arate picioarele. Dacă erau albastre, nu erau angajați. Managerii trebuie, mai mult decât orice, să se asigure că „picioarele” angajaților lor
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
relații de quasi egalitate între vrăjitoare și divinitate. Ecouri ale acestei mentalități se mai mențin încă, deși sub forme atenuate, acomodate timpului. Astfel, sunt încă obișnuite și numeroase reclamații de otrăvire criminală contra unor femei, care, prin tradiție, știu arta fierturilor secrete. Am amintit de obișnuita convingere a unor psihastenici, obsedați de impotență sexuală, că au fost "legați". Multe stări pasionale sunt încă atribuite unor farmece. Circulația acestor idei se face însă numai subsidiar. Numai intimilor și medicului sunt, eventual, confesate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
papornițe, de la cârnați și slănină până la lactate, toate de-a valma, singurul scop fiind potolirea unui apetit uriaș și a dorinței de a gusta o mâncare caldă, deși gătitul în plin câmp nu este cel mai potrivit pentru realizarea unor fierturi elaborate. Rețeta este, indiscutabil, originală, dar originalitatea ei, pentru a fi reperul unei „bucătării“ în sensul acordat de către Păstorel Teodoreanu termenului, ar fi trebuit să se nască din intenție și din invenție, nu din întâmplare. O rețetă similară este cea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
O asemenea afirmație este valabilă și pentru bouillabaisse - care nu există decât în Provence -, ca, de altfel, pentru orice supă de pește, căci toate depind în mod esențial de speciile ce pot fi pescuite în regiunea respectivă. Din multitudinea de fierturi din pește de pe continentul nostru, doar câteva împărtășesc o anumită tehnologie de preparare. Aceasta este fierberea secvențială, în două etape, iar cele mai cunoscute zemuri astfel gătite sunt acea bouillabaisse (denumirea provine din expresia „quand ça bouille, tu baisses le
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în fabricarea unor brânzeturi din Savoia, din Pirinei (pechegos, din lapte de capră) și din sudul Franței, din Provence mai precis (cembro, numită și queyras). Mămăliga, considerată alimentul emblematic al românilor, are o istorie multimilenară. Prima menționare a unei asemenea fierturi groase se află în cel mai vechi tratat de artă culinară, care datează din 1700 î.Cr.; este vorba despre trei tăblițe mesopotamiene, care au fost traduse abia în anul 1995. Tot un fel mămăligă regăsim în Roma antică, sub numele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
până acum, apărută în 1774). Bucătăriile care au moștenit tradiția romană a pulmentum-ului (cea regională nord-italiană ori cea românească) au perpetuat-o pe scară largă, mai ales în rândurile țărănimii, fierbând mei măcinat și adoptând mai târziu, cu brațele deschise, fiertura din porumb măcinat, fie ea numită polenta, la italieni, sau mămăligă, la români. Aceasta a ținut locul pâinii din cereale inferioare, precum secara sau orzul, care în restul continentului forma (mai târziu, alături de cartofi, aduși din Lumea Nouă și perfect
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ale meiului, termen din care provine și franțuzescul millet). Atunci când porumbul („păpușoi“ în Moldova) a luat locul meiului, numele popular al acestuia din urmă, „mălai“, s-a păstrat, desemnând porumbul măcinat. Nu știm ce denumire i se dăduse străvechii noastre fierturi din mei (și soldații bizantini cunoșteau o astfel de mâncare, numită „piston“), dar acesta era cu certitudine cel mai răspândit aliment: un misionar catolic aflat în trecere prin Muntenia deceniului al șaptelea din secolul al XVII-lea afirma că toată
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
secolul al XVII-lea afirma că toată populația se hrănea cu „pâine din mei“ (sub acest nume ar trebui cuprins și terciul mai gros obținut din aceeași cereală), iar sașii îl porecliseră în derâdere pe Mihai Viteazul „Mălai Vodă“. O fiertură similară, inițial făcută din hrișcă, aveau și rușii, sub numele de „kașa“, la fel de răspândită în popor ca mămăliga la noi. Elena Niculiță-Voronca scrie: „De demult, pe când nu erau păpușoii, oamenii mâncau mălai. Pâinea proaspătă era foarte bună, numai că, după ce
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lui Șerban Cantacuzino. Ele s-au răspândit rapid, climatul fiind foarte favorabil (o altă explicație, susținută de Nicolae Iorga, spune că turcii nu rechiziționau porumbul cules în țările române). Am afirmat că nu există certitudini în privința denumirii purtate de străvechea fiertură din mei, la fel precum nu există nici în cazul etimologiei unor cuvinte ca mălai ori mămăligă; pe de altă parte, semnificativ ni se pare faptul că latina folosea și termenul melica (înrudit cu millium). Din latinescul melica provine meliga
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sunt defel mioritice, ci turcești get beget; până și bietul nostru „cioban“ este turcesc!). Pe de altă parte, doamna Ileana Tănase susține, în Călătorie prin Italia gastronomică, originea latină a termenului bulz, el fiind derivat din puls, ce desemnează o fiertură groasă de cereale și carne. Acest cocoloș de mămăligă se umple, la noi, cu brânză de burduf și apoi se pune în spuză până prinde coajă și până se topește brânza dinăuntru. Savuros! La fel de bună este și Polenta del reggitore
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nefericire, uitate în colțuri izolate de țară. Cum se explică faptul că bucătăria noastră nu a putut încetățeni, la nivel național, diversificarea culinară a ingredientului numit mămăligă? De parcă ar fi rămas definitiv cantonate în munți, la stână, preparatele noastre din fiertură de mălai nu iubesc diversitatea, primind la sânul lor românesc doar brânzeturi carpatine; există puține excepții (în afară de plăcinta mocănească, deja pomenită, ar mai fi mămăliga pe fructe ori ghiveciul pe mămăligă, astăzi, din nefericire, pe cale de dispariție, dacă nu cumva
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Pretutindeni în afara acestei zone domnea ceea ce M.F.K. Fisher numește, în Fantoma lui Brillat-Savarin, „era tenebrelor“: „Gastronomia, ca toate celelalte arte, a slăbit, s-a clătinat, s-a rarefiat până la a cădea în ignoranță. Bineînțeles că în aceste regiuni oamenii mâncau: fiertură de cereale pentru cei săraci, carne friptă pentru bogați. Dar, din câte se știe, nu le păsa de ceea ce mâncau. Să te hrănești nu mai era decât o necesitate, cum ar fi să dormi sau să transpiri.“ Barbarii care au
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
prea ușuratică. Asta îi amintea, curios, de reclamele pe care le citise în ziare în timpul războiului: „Încălziți-vă fără cărbune!”, și ți se explica cum puteai folosi „ghemotoace de hârtie”. Sau: „Gospodine, fierbeți rufele fără foc!” Și chiar: „Gospodine, economisiți: fiertura fără fierbere!”... Charlotte spera că, întorcându-se în Franța cu Albertine, pe care se ducea să o întâlnească în Siberia, avea să regăsească Franța de dinainte de război... Notând acele gânduri, îmi spuneam că, în curând, voi putea să-i pun
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și mere" la care adaugă știutoare "un clondiraș cu rachiu de izmă"93. Ca și baba din nuvela lui Caragiale, Stamate își pregătește printr-un veritabil ritual aventura erotică și, în necesara etapă a preludiului gastronomic, "se ospătă cu puțină fiertură de ștevie". Este, însă, evident că verbul "a se ospăta", de regulă substituit la Urmuz prin "a se hrăni", servește intenției parodice, prin exprimarea contrariului față de sensul presupus prin extensie, cel de "a petrece, a benchetui", sau față de înțelesul derivatului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
participanții trebuiau să bea cât mai repede vinul din căni. Câștigătorul primea o cunună de frunze și un burduf de vin. În sfârșit, ziua "oalelor" era consacrată cultului morților. În fiecare cămin, se fierbeau boabe într-o oală de pământ, fiertură pe care locuitorii casei trebuiau să o mănânce înainte de căderea nopții. Această consumare rituală era pusă sub egida celor dispăruți ai familiei și era considerată benefică. În luna martie, pe parcursul a șase zile, grecii sărbătoreau Dionisiile urbane, sau Dionisiile Mari
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de diagnostic (inspirația și flerul diagnostic sau terapeutic apare, ca urmare unei consecvente pregătiri teoretice, clinice și a unei experiențe dobândite în acest mod), dar de cele mai multe ori reprezintă și debutul tratamentului fie, că acesta se numește: descântec, trasul mâinii, fiertură de leac etc. IV. 1 Plante Yin și plante Yang În medicina tradițională chineză s-a făcut o separare a plantelor după efect (în lucrare s-a urmărit o reprezentare a plantelor medicinale din perimetrul florei dominant transbalcanice și/sau
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]