1,062 matches
-
adaptării perfuziei la ventilație prin intermediul inervației simpatico-adrenergice și colinergice de la nivelul plexurilor anterior și posterior pulmonare. Vasele pulmonare fiind vase de capacitanță, reacționează prin variații mari de volum la modificări mici vasomotorii. În afara fibrelor simpatice vasoconstrictoare, vasele pulmonare conțin și filete nervoase simpatice vasodilatatoare ce întregesc efectul căii parasimpatice colinergice. Căile aferente sunt reprezentate de fibrele senzitive vagale de la nivelul parenchimului și vaselor pulmonare. Căile eferente simpatico-parasimpatice prezintă o densitate mai redusă la nivelul vaselor mici, pentru ca să dispară în cazul celor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reacționează prin variații mari de volum la modificări mici vasomotorii. Căile eferente simpatico-parasimpatice prezintă o densitate mai redusă la nivelul vaselor mici, pentru ca să dispară în cazul celor cu diametrul sub 3 mm. În afara fibrelor simpatice vasoconstrictoare, vasele pulmonare conțin și filete nervoase simpatice vasodilatatoare ce întregesc efectele căii parasimpatice colinergice. Căile aferente sunt reprezentate de terminațiile senzitive vagale de la nivelul parenchimului și vaselor pulmonare. Se descriu terminații nervoase senzitive și în pereții alveolari, conectate la receptorii juxtacapilari de tip,,J”, precum și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și peptidului CGRP ca activatori ai reacțiilor inflamatorii neurogene (Barnes, 2004). Factorul determinant al variațiilor de calibru aerian este reprezentat de eferențele colinergice (fig. 100). Fibrele eferente colinergice cu originea în nucleul ambiguu din trunchiul cerebral, se articulează sinaptic cu filetele postganglionare scurte eliberatoare de acetilcolină la nivelul musculaturii netede aeriene și glandelor submucoase. Efectele bronhoconstrictoare și secretoare de mucus sunt mediate de receptorii colinergici M3 și intensificate sau inhibate de peptidele modulatoare (Barnes, 2004). În sens bronhodilatator acționează inervația simpatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu participarea noradrenalinei ca substanță mediatoare. Aceasta stimulează atât receptorii beta-adrenergici din musculatura bronșiolară, determinând bronhodilatație, cât și alfa-receptorii adrenergici bronhoconstrictori. Receptorii beta-adrenergici bronhodilatatori sunt sensibili mai ales la izoprenalină și adrenalina eliberată de glanda medulosuprarenală sau administrată exogen. Unele filete simpatice ajung numai până la nivelul ganglionilor parasimpatici, exercitând efecte modulatoare în sens inhibitor asupra căii eferente vagale postganglionare. Contrar simpaticului, prevăzut cu proprietăți predominant dilatatoare, stimularea fibrelor parasimpatice provoacă o puternică bronhoconstricție, prin intermediul acetilcolinei, ca mediator chimic. Eliberarea acesteia este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și prostaglandina E2. Administrarea de substanțe blocante ale receptorilor M-colinergici (muscarinici), cum este atropina, din contră, relaxează bronhiolele, îndepărtând obstrucția căilor aeriene inferioare de natură colinergică. În ultimii ani, s-au pus în evidență, la nivelul musculaturii netede bronșiolare, filete nervoase noradrenergice și noncolinergice, denumite purinergice, de tipul celor prezente la nivel gastro-intestinal (Burnstock, 1982). Excitarea acestora relaxează musculatura bronșică contractată, folosind ca mediator chimic ATP sau adenozina rezultată din degradarea AMP cu ajutorul nucleotidazei. Schema inervației eferente a căilor aeriene
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activității structurilor musculare și glandulare ale tubului digestiv este asigurat de componenta extrinsecă vago-simpatică întregită de cea intrinsecă enterică a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal. Componenta extrinsecă este reprezentată atât de fibrele eferente ale vagului și simpaticului toraco-lombar cât și de filetele senzitive aferente ale nervilor rahidieni și cranieni. Neuronii senzitivi având corpul celular în ganglionii enterici și paravertebrali transmit informații mecanoreceptoare (privind întinderea peretelui și deplasarea conținutului luminal), chemoreceptoare (osmolaritate, pH) și termoreceptoare la centrii reflecși ganglionari și cerebro-spinali. La rândul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
luminal), chemoreceptoare (osmolaritate, pH) și termoreceptoare la centrii reflecși ganglionari și cerebro-spinali. La rândul lor, interneuronii realizează diverse tipuri de conexiuni excitatorii sau inhibitorii, cu rol integrativ în funcție de neurotransmițătorii eliberați. Reacțiile reflexe se produc în mod predominent pe cale vagală prin intermediul filetelor integrate ale sistemului enteric. II.4.1.2. Sistemul nervos enteric denumit și metasimpatic reprezintă componenta intrinsecă a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal extinsă de la esofag până la sfincterul intern anal. Aceasta prezintă un important grad de independență față de componenta extrinsecă vago-simpatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
grad de independență față de componenta extrinsecă vago-simpatică deoarece secționarea vagilor nu suprimă motilitatea tubului digestiv. Rețeaua polineuronală enterică este formată din mici neuroni motori, senzitivi și interneuroni sub formă de plexuri viscerale situate în pereții întregului tub digestiv. Conectați prin filete amielinice de tip C secundare și terțiare distribuite sub formă de plexuri ganglionare la efectorii musculari și glandulari locali, acești neuroni sunt dispuși atât între stratul muscular longitudinal și circular în cazul plexului mienteric (Auerbach), cât și în teritoriul submucos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
esofagului și stomacului (sialoreea din aerofagie) și ale căror căi aferente sunt fie nervii pneumogastrici, fie sistemul simpatic. Calea eferentă excitosecretorie este reprezentată de fibrele parasimpatice ale corzii timpanului pentru glandele submaxilară și sublinguală și ale auriculo-temporalului în cazul parotidei. Filetele adrenergice provin din coloana intermedio-laterală a măduvei dorsale superioare prin rădăcinile anterioare ale D1-D6. Acestea se articulează sinaptic în ganglionul cervical superior pentru ca apoi să se distribuie parenchimului glandular pe calea plexurilor perivasculare. Făcând excepție de la antagonismul simpatico-parasimpatic clasic, cele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
salivei se realizează constituirea bolului alimentar. Introducerea alimentelor în gură declanșează reflexele bulboprotuberanțiale de masticație și salivație prin mecanismul excitării receptorilor sensibilității gustative, tactile și proprioceptive de la nivelul mucoasei și musculaturii bucale. Căile aferente ale acestor reflexe sunt reprezentate de filetele senzitive ale corzii timpanului și glosofaringianului în cazul receptorilor gustativi și ale trigemenului pentru sensibilitatea tactilă și proprioceptivă. Dacă la nivel periferic aceste căi sunt distincte, la nivelul releului talamic și zonei de proiecție corticală, ele se intrică, fiind greu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu sediu bulbar. La producerea sa participă aproximativ 25 de mușchi de la nivelul faringelui, laringelui și esofagului. Odată declanșată, deglutiția nu poate fi stopată voluntar, deoarece este un stereotip cu răspunsuri de tip tot sau nimic. Calea aferentă, reprezentată de filetele senzitive ale glosofaringianului și vagului, face legătura între zona reflexogenă (zona Vasilief) de la nivelul vălului palatului și pilierilor anterior ai faringelui, pe de o parte și centrul deglutiției din formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
zonei sensibile faringiene, cu participarea căilor aferente și eferente vagale, undele secundare rezultă din distensia musculaturii netede de la nivelul celor 2/3 inferioare ale esofagului. Progresiunea undelor este controlată de nervii simpaticoparasimpatici. În timp ce fibrele vagale stimulează peristaltica și relaxează cardia, filetele simpatice provenite din lanțul laterovertebral cervicotoracic inhibă motilitatea și contractă sfincterul esofagogastric Fenomenele paralitice produse de secțiunea vagilor sunt urmate la câteva zile de reluarea motilității esofagiene pe seama plexurilor mienterice. Reflexul de deglutiție rămâne însă deficitar în lipsa undei peristaltice primare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasomotori. Impulsurile motorii sunt transmise la periferie pe calea nervilor cranieni V, VII, IX, X și XII, iar la diafragm și mușchii abdominali prin nervii spinali. Excitarea centrului vomei poate fi realizată fie prin mecanism reflex, ca urmare a iritației filetelor senzitive din faringe, stomac, apendice, colecist, miocard, uter sau labirint, fie prin mecanism direct central, de natură compresivă, psihică sau medicamentoasă (apomorfină, emetină, glucozide etc.) (fig. 110). . II.4.5. REGLAREA SECREȚIEI GASTRICE Fenomenele chimice ale digestiei gastrointestinale continuă și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și aortico-renal) cu neuronii postganglionari eliberatori de noradrenalină. Aceștia sunt denși și prezintă varicozități la suprafața musculaturii netede renale extinzându-se până la nivelul arterelor interlobare, arcuate și interlobulare, inclusiv teritoriul arteriolar juxtaglomerular eliberator de renină. Dintre structurile tubulare inervate de filetele simpatice postganglionare fac parte celulele epiteliale ale tubilor proximali, ramura ascendentă a ansei Henle și ductele colectoare (Jackson, 2004). Sub influența diverselor impulsuri centrale sau periferice, căile eferente simpatice își intensifică secreția bazală continuă de noradrenalină și neuropeptid Y, contribuind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibrelor simpatice, modificări atât ale filtrării glomerulare, cât și ale diurezei, însoțite de hematurie și proteinurie. Scăderea debitului de filtrare și diurezei se datorează vasoconstricției arteriolare și capilare glomerulare, produsă de noradrenalina și renina eliberată de aparatul juxta-glomerular, bogat în filete adrenosimpatice. Excitarea nervoasă prelungită se însoțește și de modificări degenerative tubulare, care pot merge până la necroza tubului distal. Denervarea provoacă efecte inverse, reprezentate de poliurie, hiperclorurie și hipoazoturie, care dispar în următoarele săptămâni. Adeseori, după 3-5 luni de la denervare, funcțiile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cazul luminii puternice se datorește contracției fibrelor circulare ale musculaturii iriene, în timp ce dilatarea pupilei (midriaza) se realizează prin contracția fibrelor musculare radiare din iris. Spre deosebire de fibrele circulare ale irisului care sunt sub controlul inervației parasimpatice, cele radiare sunt inervate de filetele simpatice ale ochiului (fig. 158). Timpul de excitație normală a retinei pentru vederea scotopică nu depășește 0,1 sec, în timp ce pentru scăderea fotopică este mai scurt - de 0,33 sec. În cazul acomodării la lumină are loc fie o adaptare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Se știe, de asemenea, că principala componentă nervoasă a stimulărilor produse de agresiunile stresante este reprezentată de activarea sistemului nervos simpatic însoțită de inhibiție parasimpatică. Simultan cu descărcările nervoase simpatico-noradrenergice, adrenalina medulosuprarenaliană lansată pe cale vasculară până la nivelul teritoriilor neinervate de filetele simpatice, contribuie la mobilizarea hidrocarbonatelor și lipidelor din depozite, potențând reacțiile ergotrope simpatico-adrenergice. Reacțiile multiple provocate de agresiunile stresante sunt influențate și coordonate direct sau indirect de hipotalamus. Acesta primește mesaje neuroumorale de la receptorii diverselor structuri biologice centrale și biologice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și a menținerii în cultură a insulelor, o mare parte din capilarele aferente lor se distrug. A doua, revascularizarea insulelor transplantate în ficat are o rată mică, de numai 20%. 6. Inervația insulelor Langerhans Insulele Langerhans sunt inervate atât de filete simpatice cât și parasimpatice (30), reprezentate de neuroni adrenergici, colinergici și peptidergici (tabel 1). Se observă că neurotransmițătorii implicați sunt numeroși și funcțiile mediate de ei complexe. Filetele nervoase se distribuie de-a lungul vaselor. Deși fibrele colinergice se asociază
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
numai 20%. 6. Inervația insulelor Langerhans Insulele Langerhans sunt inervate atât de filete simpatice cât și parasimpatice (30), reprezentate de neuroni adrenergici, colinergici și peptidergici (tabel 1). Se observă că neurotransmițătorii implicați sunt numeroși și funcțiile mediate de ei complexe. Filetele nervoase se distribuie de-a lungul vaselor. Deși fibrele colinergice se asociază mai frecvent cu celulele A (folosind o rețea peri-insulară), în general, distribuția nervilor nu pare a se asocia cu un tip particular de celule. Toate fibrele neuronale intrapancreatice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
structurii, organizării și arhitecturii insulelor Langerhans umane. Aproximativ 1% din celulele aflate în insulele Langerhans aparțin unor structuri conexe: celulele endoteliale proprii vaselor (în special capilarelor) intrainsulare; celulele Schwann (celule implicate în nutriția fibrelor nervoase), care ajung în insule odată cu filetele nervoase vegetative. Insulele conțin celule vasculare endoteliale, dar și celule monocitare, având formă alungită și procese celulare ramificate. Aceste „celule dendritice” au exprimate pe suprafața lor moleculele complexului major de histocompatibilitate de clasa a II-a (HLA clasa II), participând
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
de cuțit busuioc, * jumătate linguriță boia. MOD DE PREPARARE: Se recomandă ca ficatul să fie pus la frigider preț de câteva ore în câteva borcănele, după ce s-a presărat deasupra puțin busuioc și apoi s-a strâns bine capacul cu filet. (Acest lucru poate constitui o alternativă gustoasă și lipsită de E-uri pentru micul dejun sau cină). Ceapa se toacă mărunt și se pune la călit în 50 g unt. Când aceasta devine sticloasă, se adaugă foaia de dafin și
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
cu ajutor, aruncă mingea la o distanță de 1,5 m, construiește un turn de cinci-șase cuburi, întoarce pagina una câte una, despachetează un obiect mic, împăturește o hârtie în două, desface și îmbină jucării de asamblat, deșurubează jucării cu filet, face biluțe din plastilină, apucă creionul între degetul mare și arătător, sprijinindu-l pe mijlociu, face o tumba cu ajutor; ▪ la 4 ani, copilul bate cu ciocanul cinci piese cilindrice fixate într-un suport, completează un incastru cu trei forme
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ale parenchimului pancreatic având ca substrat fibroză interstițială și infiltrat inflamator cronic. Apar după episoade repetate de pancreatită acută de etiologie alcoolică sau în pancreatitele cronice alcoolice sau autoimune. Pseudotumorile realizează compresiuni ale structurilor intrapancreatice ductale și retroperitoneale (vase, duoden, filete nervoase) de o manieră similară cu tumorile. Diagnosticul diferențial, clinic dar și imagistic, este dificil din cauza similitudinilor cu neoplasmele pancreatice [30]. La explorarea ecografică convențională aspectul este acela de formațiune tumorală imprecis delimitată, hipoecogenă, foarte asemănător cu cel al neoplasmului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
șuruburile au fost executate de fiecare producător cu dimensiunile și formele alese de acesta, nu se putea discuta de interschimbabilitate. Asigurarea interschimbabilității șuruburilor a fost realizată pentru prima dată în anul 1841, de englezul WhitWorth prin crearea unui sistem de filete. Preocupări în direcția realizării interschimbabilității au fost remarcate și înainte de WhitWorth în industria armamentului. Dezvoltarea rapidă a tehnicii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a necesitat standardizarea unui număr din ce în ce mai mare de piese, dispozitive materiale etc. Este
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
la exterior. Anvelopa (13) și camera formează împreună un ansamblu denumit pneu. Butucul (10) prezintă un anumit număr de găuri (de regulă 36 sau 32) care fixează capătul spițelor. Acestea se fixează în găurile prevăzute în jantă cu ajutorul niturilor cu filet interior. Butucul pe spate prezintă pe o parte, un filet exterior invers pentru fixarea blocului de pinioane (1B). Butucul (10) atât pe față cât și din spate adăpostește două lagăre speciale pentru bile sau rulmenți. Acestea se fixează în poziție
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]