3,469 matches
-
generație: stilul educativ aplicat de tineri copiilor lor, a căror vârstă medie este de 4 ani, este corelat cu cel pe care părinții ei l-au dat lor, dar diferă de cel dat de bunicii lor. Rezultatele anchetei demonstrează că filiațiile În care același stil de educație a fost primit de trei generații succesive reprezintă doar 14% din total, restul de 5% adoptând un stil sever și, respectiv, 9% un stil flexibil. În concluzie, În domeniul educațional, transmiterea tinde să se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reprezintă doar 14% din total, restul de 5% adoptând un stil sever și, respectiv, 9% un stil flexibil. În concluzie, În domeniul educațional, transmiterea tinde să se dilueze la a treia generație. Aceste observații nu vizează Însă decât una dintre filiații, ceea ce este insuficient: În realitate, procesele de transmitere educațională trec printr-o filiație dublă ce caracterizează un cuplu părintesc și prin patru filiații ce provin de la fiecare bunic În parte. Educația dată copiilor rezultă dintr-un compromis În gestiunea dublei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
respectiv, 9% un stil flexibil. În concluzie, În domeniul educațional, transmiterea tinde să se dilueze la a treia generație. Aceste observații nu vizează Însă decât una dintre filiații, ceea ce este insuficient: În realitate, procesele de transmitere educațională trec printr-o filiație dublă ce caracterizează un cuplu părintesc și prin patru filiații ce provin de la fiecare bunic În parte. Educația dată copiilor rezultă dintr-un compromis În gestiunea dublei moșteniri a cuplului parental, În cursul căruia femeile au tendința de a-și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
transmiterea tinde să se dilueze la a treia generație. Aceste observații nu vizează Însă decât una dintre filiații, ceea ce este insuficient: În realitate, procesele de transmitere educațională trec printr-o filiație dublă ce caracterizează un cuplu părintesc și prin patru filiații ce provin de la fiecare bunic În parte. Educația dată copiilor rezultă dintr-un compromis În gestiunea dublei moșteniri a cuplului parental, În cursul căruia femeile au tendința de a-și antrena partenerul Într-un sens dominant al schimbării, respectiv către
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Sentimentele de datorie, de obligație reprezintă forța motrice a ajutorului adus părinților mai În vârstă, acestea neexcluzând Însă nici afecțiunea și nici presiunea normei sociale. Costul psihologic pe care Îl generează solidaritatea Între generații. Conflictele intergeneraționale, consecință a rivalității dintre filiații Deși legăturile și solidaritatea dintre generații exprimă, În ansamblu, o mare vitalitate, ele sunt Însă destul de fragile și, În multe privințe, conflictuale. Dacă În unele familii contactele sunt frecvente, Îmbrăcând forme variate de Întrajutorare și existând În toate sensurile și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generații exprimă, În ansamblu, o mare vitalitate, ele sunt Însă destul de fragile și, În multe privințe, conflictuale. Dacă În unele familii contactele sunt frecvente, Îmbrăcând forme variate de Întrajutorare și existând În toate sensurile și Între toate generațiile, În alte filiații contactele sunt limitate la două generații, fiind excluși cei mai În vârstă (În special străbunicii). Renaut (1998) demonstrează că, În tipologia formelor de Întrajutorare intragenerațională, există două situații dihotomice: pe de o parte, familii solidare, iar pe de altă parte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ori, intră În conflict, În special pe tema educării nepoților. Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât investiția materială și spirituală a bunicilor În nepoți este mai importantă. În opinia lui Attias-Donfut, conflictele intergeneraționale sunt alimentate de rivalitatea dintre filiații. Frustrările se nasc din așteptările decepționate, când părinții tineri și-ar dori mai mult ajutor de la părinții lor sau când bunicii suferă că nu au acces la nepoții lor așa cum și-ar dori. „Distanța potrivită nici nu apropie prea mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-au despărțit, ei vor investi mai puțin În nepoții lor decât ar fi investit dacă ar fi rămas un cuplu (Attias-Donfut, 1994, 29-53). Bunicul ce a format un nou cuplu are tendința de a se distanța de nepoți, noua filiație venind În concurență cu cea din fostul cuplu. Intensitatea relațiilor - măsurată prin frecvența contactelor intergeneraționale - este mai mare Între noul cuplu și copiii comuni ai acestuia decât cu copiii sau nepoții din căsătoriile precedente. În opinia noastră - susținută și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
toate cazurile femeile păstrează mai strâns și mai bine decât bărbații legăturile dintre generații, deși toți oamenii manifestă aceeași tendință de a se concentra mai mult asupra noului cuplu și asupra copiilor comuni. În plus, sub efectul concurenței cu noile filiații, introduse prin noua căsătorie, relațiile cu generația ascendentă (a vârstnicilor) se degradează. Nu putem Însă să nu recunoaștem că, În ciuda tuturor evenimentelor neplăcute ce pot afecta (sau chiar afectează) o filiație și deși sunt slăbite prin separare și recompunere conjugală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
copiilor comuni. În plus, sub efectul concurenței cu noile filiații, introduse prin noua căsătorie, relațiile cu generația ascendentă (a vârstnicilor) se degradează. Nu putem Însă să nu recunoaștem că, În ciuda tuturor evenimentelor neplăcute ce pot afecta (sau chiar afectează) o filiație și deși sunt slăbite prin separare și recompunere conjugală, legăturile dintre generații rezistă, În ansamblul lor. Concluzia noastră este că filiația Își are rădăcinile În axa stabilității construcției familiale. Dinamica generațiilor. Raporturile dintre generații și schimbarea socială Analizele transmiterilor culturale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
degradează. Nu putem Însă să nu recunoaștem că, În ciuda tuturor evenimentelor neplăcute ce pot afecta (sau chiar afectează) o filiație și deși sunt slăbite prin separare și recompunere conjugală, legăturile dintre generații rezistă, În ansamblul lor. Concluzia noastră este că filiația Își are rădăcinile În axa stabilității construcției familiale. Dinamica generațiilor. Raporturile dintre generații și schimbarea socială Analizele transmiterilor culturale și ale solidarităților Între generații s-au ghidat după aceleași orientări ce se Înscriu În timpul lung al succesiunii generațiilor, În situarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
schimbare socială. Într-o manieră generală, fie că sunt manifeste sau laterale, grave sau neînsemnate, conflictele sunt inerente În raporturile dintre generații, oferind prilejul schimbării sociale. Triunghiul raporturilor dintre generații: de la moștenire la transmitere Întemeiată pe legătura afectivă, legătura de filiație transcende relația părinte-copil și se Întemeiază pe fundamentele sale instituționale. Prin filiație, individul este Înscris Într-un lanț al generațiilor, filiația legând „Într-un tot biologicul, socialul și inconștientul” (Legendre, 1985). Antropologia a statornicit universalitatea nevoilor strămoșilor. „Recunoașterea filiației unește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
grave sau neînsemnate, conflictele sunt inerente În raporturile dintre generații, oferind prilejul schimbării sociale. Triunghiul raporturilor dintre generații: de la moștenire la transmitere Întemeiată pe legătura afectivă, legătura de filiație transcende relația părinte-copil și se Întemeiază pe fundamentele sale instituționale. Prin filiație, individul este Înscris Într-un lanț al generațiilor, filiația legând „Într-un tot biologicul, socialul și inconștientul” (Legendre, 1985). Antropologia a statornicit universalitatea nevoilor strămoșilor. „Recunoașterea filiației unește pe cei vii cu cei morți și le conferă legitimitate. Prin intermediul cunoașterii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generații, oferind prilejul schimbării sociale. Triunghiul raporturilor dintre generații: de la moștenire la transmitere Întemeiată pe legătura afectivă, legătura de filiație transcende relația părinte-copil și se Întemeiază pe fundamentele sale instituționale. Prin filiație, individul este Înscris Într-un lanț al generațiilor, filiația legând „Într-un tot biologicul, socialul și inconștientul” (Legendre, 1985). Antropologia a statornicit universalitatea nevoilor strămoșilor. „Recunoașterea filiației unește pe cei vii cu cei morți și le conferă legitimitate. Prin intermediul cunoașterii străbunilor și a descendenței, grupul se reafirmă prin reputația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de filiație transcende relația părinte-copil și se Întemeiază pe fundamentele sale instituționale. Prin filiație, individul este Înscris Într-un lanț al generațiilor, filiația legând „Într-un tot biologicul, socialul și inconștientul” (Legendre, 1985). Antropologia a statornicit universalitatea nevoilor strămoșilor. „Recunoașterea filiației unește pe cei vii cu cei morți și le conferă legitimitate. Prin intermediul cunoașterii străbunilor și a descendenței, grupul se reafirmă prin reputația și prin teritoriul proprii.” (Segalen, 1996, 202). Această funcție a filiației nu a dispărut În familia modernă și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Antropologia a statornicit universalitatea nevoilor strămoșilor. „Recunoașterea filiației unește pe cei vii cu cei morți și le conferă legitimitate. Prin intermediul cunoașterii străbunilor și a descendenței, grupul se reafirmă prin reputația și prin teritoriul proprii.” (Segalen, 1996, 202). Această funcție a filiației nu a dispărut În familia modernă și, după cum afirmă Dechaux (1997) vorbind despre amintirile referitoare la cei morți, legătura se metamorfozează pentru a deveni o realitate mai mult psihologică decât socială. Raporturile care leagă generațiile asigură Înscrierea individului În succesiunea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
coexistente În societățile În care speranța medie de viață tinde să se apropie de 80 de ani. Familia multigenerațională modifică termenii raporturilor dintre generații. Apariția și extinderea familiilor cu patru-cinci generații conferă un nou relief dimensiunii genealogice a familiei, privilegind filiația În raport cu alianța. Trei sunt concluziile generale ce pot fi sintetizate din acest articol. I. Așa cum am precizat, În viziunea sociologilor francezi, noțiunea de generație implică trei Înțelesuri: a) primul este acela al generațiilor familiale, legate prin filiație, așa cum sunt definite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a familiei, privilegind filiația În raport cu alianța. Trei sunt concluziile generale ce pot fi sintetizate din acest articol. I. Așa cum am precizat, În viziunea sociologilor francezi, noțiunea de generație implică trei Înțelesuri: a) primul este acela al generațiilor familiale, legate prin filiație, așa cum sunt definite de antropologia clasică a rudeniei; b) o a doua semnificație se referă la generația istorică ce desemnează un ansamblu de persoane născute În aceeași perioadă, Împărțind aceleași experiențe, referințe și influențe sociale și care, prin timpul comun
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acestora. După cum demonstrează datele anchetelor sociologice, alături de tineri, femeile sunt cei mai importanți actori ai schimbării, ele reprezentând totodată și centrul de greutate al mobilității sociale a copiilor lor; b) succesiunea moștenirilor și transmiterilor implică cel puțin trei generații. „Recunoașterea filiației unește pe cei vii cu cei morți și le conferă legitimitate. Prin intermediul cunoașterii străbunilor și a descendenței, grupul se reafirmă prin reputația și prin teritoriul proprii” (Segalen, 1996, 202); c) schimburile Între generații au o funcție de reglare socială și economică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de părere că, deși etnonimele și toponimele au conotații precise Într-un spațiu geografic, nu poate fi vorba despre o ,,imuabilitate identitară” a acestora. Alegerea etnonimului ,,Hellenos”, și nu ,,Romaios” În Grecia modernă exprimă nu doar opțiunea pentru restabilirea unei filiații cu elenismul antic, ci și ruptura cu ,,raționalismul birocratic occidental” Într-o țară a ortodoxiei. În Grecia, ,,vlahii” (aromânii), descendenți ai populației romanizate din Balcani, nu sunt nici astăzi recunoscuți ca minoritate etnică. În timp ce Romei i se contestă În Italia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Însă și Însemnate repere epistemologice. Opțiunea pentru anthropology at home (În raport cu anthropology abroad) este, În acest sens, relevantă fie pentru nevoia valorificării propriului material etnografic (cf. Magdalena Elchinova, Bulgaria), fie din considerente etnocentrice (cf. R. Muršič, Slovenia), fie dintr-o filiație sociologică și coabitare cu bioantropologia (cf. G. Geană, România). Procesul de ,,denativizare” a antropologiei din Europa Central-Răsăriteană (G. Geană) este Încă la Începuturile sale, dacă exceptăm fieldwork-ul lui Bronislaw Malinowski din Insulele Trobriand sau cariera de africanist a lui Ladislau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Tucicov-Bogdan, Ana Pentru o psihologie socială a educației 4 69-79 Urse, Laura Un punct de vedere asupra structurii de clasă actuale din România 4 140-153 Într-o recentă Întâlnire informală de la Catedra de sociologie, ispitit de auditoriu să-și identifice filiațiile și plasamentul În sociologia românească postbelică, unul dintre personajele invocate aici și-a mărturisit o carență de comunicare și relaționare cu un sociolog precum Traian Herseni, În ciuda contactelor dese și prelungite pe care le-au avut. Am fost contrariat. Scriam
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este amprenta timpului” (1988, 81). Este evident că aceste aparențe diferite de la o generație la alta coexistă și se Îmbină În identitatea de a fi „la plural”, după cum observă Lahire (1998). Fiecare individ se Înscrie În același timp Într-o filiație familială pe baza căreia parcurge toate treptele sociale ale generațiilor, Într-o epocă a cărei amprentă o primește și Într-un context economic care Îi determină Întreg cursul vieții. Raporturile dintre generații se stabilesc după aceste trei dimensiuni: familială, istorică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cât și cei ai generației descendente. A fost stabilit un eșantion național de familii În care existau cel puțin trei generații ce trăiau pe teritoriul francez metropolitan. În total, au fost anchetați 4 668 de membri din 1 958 de filiații (respectiv 1 958 de persoane aparținând generației intermediare și restul aparținând generațiilor adiacente: 1 217 părinți și 1 493 de copii adulți). În fiecare filiație au fost aplicate câte trei chestionare Închise, persoanele fiind chestionate În cadrul unei conversații față În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
francez metropolitan. În total, au fost anchetați 4 668 de membri din 1 958 de filiații (respectiv 1 958 de persoane aparținând generației intermediare și restul aparținând generațiilor adiacente: 1 217 părinți și 1 493 de copii adulți). În fiecare filiație au fost aplicate câte trei chestionare Închise, persoanele fiind chestionate În cadrul unei conversații față În față ce a durat aproximativ o oră și jumătate. Toate cele trei chestionare conțineau un număr mare de Întrebări identice despre relațiile și schimburile - de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]