5,981 matches
-
a dat Transilvania, e, desigur, și Gheorghe Bulgăr (1920-2002), lingvist, filolog, istoric literar, traducător și memorialist. Dascăl din stirpea celor foarte rari, devotat și pasionat, a format și modelat generații întregi de discipoli, care i-au continuat cercetările în lingvistică, filologie, textologie și istorie literară. Grație preocupărilor sale, atitudinilor culturale și, mai ales, operei eminesciene, pe care a cercetat- o, sub multiple aspecte, profesorul Gheorghe Bulgăr a stabilit, în timp, relații de o autentică dăruire și prețuire intelectuală. A inițiat dialoguri
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
și voi discuta cu Hangiu și Cazacu susținând tipărirea rapidă! Dar ce rău îmi pare de Dicționarul Eminescu - cum o să-l bagi în foc!?! Mă- ntreb pentru centenarul morții (1989), nu s-ar putea tipări: Filiala + Soc[ietatea] de Științe Filologie, și ar fi un lucru bun! Voi discuta problema la Biroul Com[isiei] noastre: trebuie să fim prezenți cu un volum și noi atunci! Sper să-i conving și ar fi o laudă p[en]t[ru] Filială. Uite aici
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
despre Gide: sunt câteva mii de pagini de citit (de fapt le-am citit). După aceea, cu voia Celui de sus, intru în vacanță” (p. 55). Sunt răsfățuri ale unui tânăr intelectual pentru care nimic din cele ce țin de filologie nu e prea dificil. Planul tezei pe care intenționează s-o susțină (pp. 67-68) reprezintă nici mai mult, nici mai puțin decât o sinteză a întregii poezii romanice din Evul Mediu până în prezent ! Ideea îl contrariază până și pe Zaciu
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
Andreea Răsuceanu Andreea Răsuceanu este doctor în filologie al Universității din București cu lucrarea Mahalaua Mântulesei, drumul către modernitate (2009). A publicat cronici, interviuri, articole de specialitate în reviste precum: Viața Românească, România literară, Observator cultural, Bucureștiul Cultural, Idei în dialog, Convorbiri literare etc. Este autoarea mai multor
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
ales, de fiica sa, Doina, care au răspuns cu promptitudine la solicitarea noastră de a rescrie, din altă perspectivă, itinerariul fizic și intelectual al unui cărturar autentic 1. Opera de cercetare, istorie și critică literară a universitarului de la Facultatea de Filologie a Universității din București a fost restituită 2, cu rigoare, în ultimul timp, după ce i s-a elaborat o bibliografie completă a ceea ce a scris și a publicat cel mai însemnat biograf și exeget al poetei Elena Văcărescu 3. Profesorul
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
să mă pot reculege. O cauză este, desigur, și primăvara care produce în noi metamorfoze neștiute. Câteva vești mai mărunte - Sorin Stati 9 e prodecan, George Lăzărescu 10 și Nușa Goldiș (Poalelungi) și-au susținut tezele și sunt doctori în filologie - La B[iblioteca] C[entrală] U[niversitară] nu e înlocuitor p[en]t[ru] Tomescu 11 - ține doar locul cu delegație tov[arășul] Niculescu, adjunctul; a apărut Trilogia culturii a lui Blaga; în curând vin pe piață Criticile lui Lovinescu
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
Profesor universitar la Iași și București de Literatură universală și comparată. 5. Coca Hanță, farmacistă. Soția lui Alec Hanță. Stabilită definitiv în Franța. 6. Elena Slave (n. 1925), lingvistă. Soția lui Paul Miclău. 7. Ion Diaconescu (1930-1994), lingvist, doctor în filologie, în 1971. Lector de limba română la Paris (1969-1970). 8. Ghiță Florea (n. 1931), istoric și critic literar. 9. Sorin Stati (1932-2008), lingvist și profesor universitar în România și Italia. 10. Gheorghe Lăzărescu (1922-2006), istoric literar, italienist, specialist în relațiile
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
Marius Dobrescu ISMAIL KADARE s-a născut în 1936 în Albania, a absolvit Filologia la Tirana și și-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspirații juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză o
ISMAIL KADARE Cina blestemată by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/3276_a_4601]
-
întrecute electrificarea, planul de stat și prietenia nezdruncinată cu marele vecin de la Răsărit. Și în miezul acestui timp, mohorît, amar și fără orizont, ochii unui tînăr de 18 ani, iubitor al muzelor și student în anul I al Facultății de Filologie din București, se apleacă asupra versurilor unui poet medieval francez, încercînd să le transpună în grai românesc: „Je plains le temps de ma jeunesse” - „Îmi plîng deci anii tinereții”. Poetul francez era François Villon. Studentul român - Romulus Vulpescu. În primul
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
și-n anii adolescenței. Ce se întâmplă însă cu alți copii, care au ratat șansa de a descoperi lectura? Mulți ajung liceeni și studiază capodopere și texte de referință din literatura română sau chiar capodopere ale literaturii universale, dacă aleg filologia. Pentru necititori, literatura devine o corvoadă, lectura o penitență grea, așa că ei apelează la auxiliare și la internet pentru a rezuma ori comenta cărți necitite, rămânând prizonierii unui cerc vicios și când susțin examenul de bacalaureat. Există și pentru ei
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]
-
filolog. Profesor de Limba și Literatura Română la Universitatea din Florența. A fost bursier al Școlii Române în anii 1933-1935. 4. Teodor Onciulescu (1907-1981), lingvist și filolog. Profesor la Instituto Universitario Orientale di Napoli. Autor al unor importante contribuții de filologie romanică, geografie folclorică și etnografică, precum și al unor studii privind relațiile culturale românoitaliene. 5. Traian Chelariu - Aspecte finaliste și biologice în pozitivismul lui David Hume. Cernăuți, 1937.
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
însă de atractivitate pentru un tânăr care, student filolog fiind, scria și el. Scria pe rupte dar în secret, poezie, proză, visând să devină scriitor. De fapt, fie că o spun fie că nu, mai toți studenții de la Litere (de la Filologie, pe vremea mea) își fac planuri de afirmare literară, aspiră la o carieră de scriitori, și unii chiar și ajung scriitori, iar alții, de bine de rău critici literari, ca subsemnatul. Nici mai puțin, dar nici mai mult, spre a
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
de literatură "Mihai Eminescu", instituția proletcultistă faimoasă. În general, acești foști cursanți ai Școlii de literatură fuseseră plasați, după absolvire, prin redacții, prin edituri sau prin alte instituții culturale, dar erau și unii care hotărâseră să-și continue studiile la Filologie, devenindu-ne astfel colegi ceva mai vârstnici. Aceștia își făcuseră oarecari legături în lumea literară, cunoșteau scriitori afirmați, porniți ei înșiși pe drumul afirmării, cum se spunea în limba de lemn de atunci, căci publicaseră câte ceva prin "Tânărul scriitor", prin
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
lui 1956, ca urmare a evenimentelor din Ungaria. De influența "contrarevoluției" ungare România trebuia bine păzită. Dar să ajung la subiectul meu, după această schițare a cadrului. Subiectul meu este Fănuș Neagu, tânărul Fănuș Neagu, unul dintre acei studenți de la Filologie care trecuseră mai întâi prin amintita Școală de literatură, frecventată de el numai un an, dacă nu mă înșel. În septembrie 1953 el veni, în orice caz, în facultatea noastră, trecând, ca și mine, examenul de admitere, după care curând
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
în Tribuna învățământului, Săptămânal de informație, opinie și cultură pedagogică, București, Anul LI (2001), nr. 602, sept. 15-21,15 (rubrică săptămânală; continuă). Vezi și conf. univ. dr. N. Georgescu: Eminescu. Prefață la o ediție nepublicată. În vol. colectiv Comunicările Hyperion, Filologie, 10, Volum coordonat de Dim. Păcurariu, Editura Hyperion, București, 2001. 2). T. Maiorescu: Raport asupra noului proiect de ortografie română. În Convorbiri literare, Iași, 15 aprilie 1880, p. 64-74. 3). Red. Cestiunea ortografică în Academia română. Loc. cit., p. 64
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
fie aceasta ,exotică" (în specialitățile asiatice ale Claudiei Golea) ori strict românească (în bucatele nesărate ale Ceciliei Ștefănescu). Să deschidem romanul Legături bolnăvicioase, al cărui titlu promite seducții demne de Choderlos de Laclos. O naratoare cu fumuri intelectualiste, studentă la Filologie și cu un picioruș în așa-numita lume bună (artiști, actori, fotografi întâlniți pe la festivaluri de jazz), e disputată de iubiri trecute, prezente și viitoare, stabile ori pâlpâitoare, preponderent de genul feminin. Kiki, prima dragoste, vine din copilărie, din amintirea
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
cheia infailibilă pentru dezlegarea tuturor problemelor umane și cosmice, cele două limbi și culturi de mult apuse, aparent nu aveau de ce să-i deranjeze pe ideologii marxist-leniniști. Cu toate acestea, vigilenții cenzori aveau dreptate, evident tot în logica sistemului moscovit: filologia clasică este o știință europeană prin excelență prin care omul european caută să înțeleagă mai adânc spiritul care l-a configurat în chip caracteristic. Pe drept cuvânt Eminescu sublinia rolul formativ al culturii clasice care este ,regulatorul statornic al inteligenței
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
cred atotștiutoare. Sistemul cu actuala comisie ministerială este evident deficitar, din moment ce ,savanți" d-alde Mischie sunt investiți cu asemenea titluri! Personal nu cred că o comisie ministerială care nu are în componență specialiști din domenii de mare importanță, de pildă filologia clasică, are dreptul să se substituie unei comisii de specialiști și să judece în fond teze de doctorat sau concursuri universitare. Dacă are acest drept, atunci de ce să n-o transformăm direct în comisie de doctorat și de concurs pentru
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
mai ales, niște obiceiuri pe care societatea nouă le cam părăsise. M.I.: Dar de ce s-a dus absolventul de liceu Augustin Buzura la Medicină și nu la o facultate, cum se spune, umanistă? De ce medicină și nu o facultate de filologie? A.B.: A fost rodul întâmplării că am devenit medic. Dacă mă gândesc bine... A fost un moment în viață când m-am gândit foarte, foarte bine: în 1992, în Statele Unite, cînd mă aflam într-un spital și nu credeam
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
familie numeroasă de greci care, fugind de prigoana turcească, se stabiliseră la sfârșitul secolului al XIX-lea în Tulcea, unde au devenit antreprenori în comerțul cu cereale. Acolo s-a născut mama, care mai târziu și-a făcut studiile de Filologie la București, unde l-a cunoscut pe tata. îmi închipui că frumusețea ei l-a atras, dar și firea poetică, melancolică. Era în ea un amestec de caracter tipic grecesc cu o neașteptată blândețe și chiar cu o fragilitate excesivă
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
Ion Simuț Proza lui Dumitru }epeneag constituie un foarte bun subiect pentru mediul universitar: filologie, sociologie, studii culturale sau politologie. Cu autorul alături (cel mai bine), dar și fără prezența scriitorului, se pot demonstra interferențe culturale, trecerea unui text dintr-o limbă (româna) într-alta (franceza), condițiile de afirmare în exil, situația politică a scriitorului
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
Rad Profesorul Rajmund Piotrowski s-a născut la 17 august 1922, în localitatea Rubejnaia (în Donbas, actualmente în Ucraina), tatăl său fiind inginer chimist de origine poloneză, mama având origine bieloruso-polono-germană. După terminarea liceului (1939), se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Leningrad, unde audiază cursurile unor savanți ca V.F. Șișmariov, L.V. Șcerba, R.A. Budagov, V.I. Propp. Doctor în filologie, cu teza Limba și stilul "Confesiunilor" lui J.J. Rousseau (1947), teză elaborată sub îndrumarea acad. V.F. Șișmariov (1974-1957) și
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
fiind inginer chimist de origine poloneză, mama având origine bieloruso-polono-germană. După terminarea liceului (1939), se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Leningrad, unde audiază cursurile unor savanți ca V.F. Șișmariov, L.V. Șcerba, R.A. Budagov, V.I. Propp. Doctor în filologie, cu teza Limba și stilul "Confesiunilor" lui J.J. Rousseau (1947), teză elaborată sub îndrumarea acad. V.F. Șișmariov (1974-1957) și R.A. Budagov (1910-2001). Primele sale cercetări au în vedere domeniul stilisticii franceze: Studii de stilistică gramaticală a limbii franceze. Morfologia, Moscova
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
trebuie să introducem limba română în Internet și în poșta electronică. Acest principiu urmează să fie respectat în școlile de toate nivelele, începând de la cea primară și terminând cu facultățile universitare. - În anul 1939, ați fost admis la Facultatea de Filologie a Universității din Leningrad, unde i-ați avut profesori, între alții, pe V.F. Șișmariov, L.V. Scerba, R.A. Budagov, V.I. Propp, E.A. Referovskaia, romaniști celebri în toată lumea. Îmi puteți spune ce ați învățat de la acești mari savanți? - Eu am avut marele
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
aceasta, la Leningrad, și pe urmă la Saratov, unde a fost evacuată Universitatea, am audiat cursuri și am frecventat o serie de seminarii, am susținut examene și am beneficiat de îndrumarea unor distinși lingviști și istorici literari din cadrul Facultății de Filologie a Universității noastre. Îmi amintesc de cursurile susținute de acad. I.I. Meșcianinov (tipologia limbilor și lingvistica generală), acad. L.V. Șcerba și prof. L.R. Zinder (lingvistica experimentală), acad. I.I. Tolstoi (literatura antică), prof. I.M. Tronski (istoria limbii latine), prof. G.A
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]