1,847 matches
-
gânditori care și-au îndreptat atenția spre studierea vieții sociale. Semnele inițiale ale acestei orientări le întâlnim în Grecia antică, unde înfiriparea și apoi dezvoltarea democrației au permis manifestarea și cultivarea gândirii libere constructive și chiar critice la adresa societății. 1. Filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică Precursorii greci ai sociologiei sunt în număr destul de mare. Unii dintre ei au adus asemenea contribuții notabile încât se impun de la sine în orice istorie a sociologiei. Am ales să vorbim despre Protagoras
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
București, 1995 Vernant, J.-Pierre (coord.), Omul grec, Editura Polirom, Iași, 2001 Vlăduțescu, Gheorghe, O istorie a ideilor filosofice, Editura Științifică, București,1990, pp. 7-52 ***, Filosofia politică a lui Aristotel, Muscă Vasile, Baumgarten Alexander, (coord.), Editura Polirom, Iași, 2002 2. Filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu Rădăcinile sociologiei nu sunt epuizate de gânditorii din Grecia antică. Puternice rădăcini găsim și în gândirea creștină. Decadența culturii antice a făcut loc unui nou răsărit, acela al culturii medievale. În acest
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
evului mediu, Editura Todesco Cluj-Napoca, 2006 Nistor, Octavian, Gândirea evului mediu. Antologie, Editura Minerva, București, 1984 Pavel, Constantin C, Problema răului la Fericitul Augustin, Editura Institutul Biblic, București, 1996 Vlăduțescu, Gh., Filosofia primelor secole creștine, Editura Enciclopedică, București, 1995 * 3. Filonul social al gândirii filosofice moderne (Renașterea și secolul clasic) Secolele XIV-XVII sunt marcate de schimbări deosebit de profunde, economice, politice și spiritule. Societatea începe să-și accelereze mersul, ritmul transformărilor devine mult mai alert. Se produce ruptura de Evul Mediu, societatea
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Simmel. Karl Mannheim, Alfred Vierkandt, Hans Freyer Theodor Adorno, Max Horkheimer și alți reprezentanți ai Școlii de la Frankfurt, școala neo-marxistă datorează lui Simmel o mare parte din construcțiile lor. Filosofia modernă germană, de la Nicolai Hartmann la Martin Heidegger, își află filonul principal în gândirea lui Simmel. o Filosoful marxist Georg Lukacs și hegelianul Ernst Bloch, filozoful existențialist Martin Buber, filozoful și sociologul Max Scheler, istoricul Bernhard Groethuysen sunt datori ideatic lui Simmel. o Contemporanii săi, Durkheim și Max Weber, i-au
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
yahoo.com http://www.euroinst.ro 6 1 DESCHIDERI SPRE O ISTORIE A SOCIOLOGIEI Istoria lucrării Liniamentele istoriei sociologiei Dispute cu privire la originea sociologiei Poziții contradictorii cu privire la importanța istoriei sociologiei Rolul istoriei sociologiei ca obiect de studiu Presociologia și sociologia propriu-zisă Filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică Filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu Filonul social al gândirii filosofice moderne Iluminismul depozitar al filosofiei istoriei Pionierii sociologiei Clasicii sociologiei
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
DESCHIDERI SPRE O ISTORIE A SOCIOLOGIEI Istoria lucrării Liniamentele istoriei sociologiei Dispute cu privire la originea sociologiei Poziții contradictorii cu privire la importanța istoriei sociologiei Rolul istoriei sociologiei ca obiect de studiu Presociologia și sociologia propriu-zisă Filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică Filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu Filonul social al gândirii filosofice moderne Iluminismul depozitar al filosofiei istoriei Pionierii sociologiei Clasicii sociologiei
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
istoriei sociologiei Dispute cu privire la originea sociologiei Poziții contradictorii cu privire la importanța istoriei sociologiei Rolul istoriei sociologiei ca obiect de studiu Presociologia și sociologia propriu-zisă Filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică Filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu Filonul social al gândirii filosofice moderne Iluminismul depozitar al filosofiei istoriei Pionierii sociologiei Clasicii sociologiei
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
tenebroasă. Numeroase sunt elementele de „iconografie” alchimic-apocaliptică („Luna-și înfige ghearele în soare”, „soarele de noapte” - soarele negru al lui Maldoror). Poezia din volumul Grădina deliciilor (1993), parcă mai puțin subiectivizată, a fost văzută de critici ca prelungire a unor filoane expresioniste, suprarealiste sau dadaiste, ca expresie a unor nevroze tipic bacoviene, după un scenariu de film-dezastru. Sursa primă a inspirației pare a fi celebrul tablou al lui Hieronymus Bosch, dar atmosfera de dans macabru e mai degrabă aceea din pânzele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
naționale se propune în prezenta lucrare, metodologia (caseta 11) urmărită concentrându-se pe management, strategii și instrumente de realizare a obiectivelor strategice. Conceptul care încearcă să dea un sens valorificării resurselor naturale (subordonat unor obiective strategice) va fi derivat din filonul legii entropiei, aplicată proceselor economice (capitolul 2). Este alegerea autorilor prezentei lucrări, ceea ce nu înseamnă însă că și alte abordări teoretice, alte concepte nu pot fi luate în considerare la descifrarea prezentului și viitorului evoluției societății omenești, cu suportul ei
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
după păcat, conform Fac. 3, 21; paralela cu Iov 10, 11 îi permite lui Macarie să afirme că e vorba de corpul omenesc actual, în opoziție cu cel luminos de dinainte de păcat. E un tip de exegeză care vine de la Filon și care, potrivit lui Epifanie, fusese ilustrată de Origen. Fragmentele ottoboniene conțin în schimb o interpretare diferită a aceluiași pasaj și provin din secțiunea centrală a unei „istorii a creației” care se găsește la începutul compilațiilor lui Teodosie din Melitene și
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la Leipzig de Nikephor Theotokes, cu alte fragmente numite „Catena lui Nikephor”, adică o catenă grecească dedicată Optateuhului și Cărților Regilor. Prin studii succesive, cercetătorii au confirmat faptul că exegeza lui Procopios consacrată Facerii și Ieșirii conține material provenit de la Filon din Alexandria al cărui text grec nu s-a păstrat, în timp ce exegeza la Iosua Navi, cel puțin în partea a doua, are la bază omiliile lui Origen consacrate acestei cărți. Alți autori pe care s-a sprijinit Procopios pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ș.a. Volumul de debut, Planete, și următorul, Augusta lumină (1976), sunt marcate de ideologia epocii. Este vorba de cultul țării, o imemorială Dacia Felix, al pământului-mumă, al strămoșilor, al „rădăcinilor” tracice. Se disting pregnant câteva dominante tematice și stilistice: prelucrarea filonului popular (motivul șarpelui, motivul fântânii, tipar prozodic simplificat, limbaj arhaizant - în Prânz românesc, Poem traco-dacic, Doină, Motiv străvechi de haiducie), înclinația spre jocul verbal, senin ori grav (grațiosul dans verbal Balet aerian, muzicala Impresie de răsărit), lirismul suav al poeziilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
mai curând să examinăm problema „specificului” nu ca pe un handicap, ci ca pe o motivație, ca pe o invitație la scris și o șansă a originalității așezate pe același plan cu alte experiențe culturale ce se revendică de la un „filon” comun de primă instanță. Cu alte cuvinte, în problema specificului pledoaria noastră se înscrie în conceptul mai nou de „pluralism cultural românesc” - care ar evoca la limită „multiculturalismul” în accepțiune europeană, aș zice, dar văd deja cum mi se agață
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
aparțin, își revendică locul pe arena mondială. De ce nu ar putea și diplomația noastră să își revendice locul pe care l-a avut în politica mondială în toți acești ani, ca păstrătoare a unor principii, valori și concepte, izvorând din filonul național propriu poporului român. Ca unul care, în cei 50 de ani de activitate în Ministerul Afacerilor Externe, am reprezentat, împreună cu colegii de generație, o punte între perioade distincte ale diplomației românești, cu bune și cu rele, derivând din răsturnările
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
folclorice (1944), are în atenție lirica și epica populară dacoromână comparată cu cea grecească, remarcând că producția orală dacoromână are puține atingeri cu cea grecească, epica grecească distingându-se, spre exemplu, printr-o mai mare concentrare a acțiunii, având un filon național-patriotic transpus în forme „directe și vibrante, ca și când ar fi ale unui poet cult”. P. socotește că demersul său comparatist este doar o „fracțiune” din ceea ce ar trebui să fie cercetarea Peninsulei Balcanice, studiile viitoare urmând să se aplece asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
mituri și legende populare), după care s-a răspândit În toată lumea, lăsând urme adânci În literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului blajin. Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate În textul scris al Alexandriei și În legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru Însuși le-ar fi cerut
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și ghicitorile populare, dar și, poate, „poemele într-un vers” ale lui Ion Pillat. Alunecările în manierism și chiar în artificiu, semnalate de unii critici, nu vor fi scăpat nici poetului, care în Cartea stihurilor și Carte de cruciat adâncește filonul religios (Hram la Putna) și dă expresie unor trăiri noi, în special sentimentului acut al „marii treceri”, proiectat pe fundalul sumbru al războiului. La distanță de câteva decenii, Cântece și distihuri relevă același pastelist, acum într-o expresie epurată, decantată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
cum ești!” Și totuși! Dacă Restriști-le, carte de ucenicie lirică, tipărită Înainte ca poetul să fi Împlinit douăzeci de ani, confirmă, În esență, aceste date - cum vom mai avea ocazia să observăm - și dacă ele vor alimenta, ca un filon subteran, Întreaga operă, o atare psihologie nu e deloc inaptă să se Înscrie În spațiul de fervori și entuziasme, de revolte și negații ale avangardei. Nu doar În virtutea unei bovarice iluzionări, deși o anume labilitate o predispune adeziunilor rapide și
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
simbolist, iar pentru E. Lovinescu „spiritul veacului” va constitui una din pietrele de temelie ale doctrinei sale. Și cînd Voronca afirmă, În primul număr al revistei Integral, că: „tăria Însăși a curentului actual constă În integralul tuturor eforturilor de pretutindeni, filon unitar, nerv vibrînd același În plastică, literatură, muzică, arhitectură, teatru” - adăugînd că: „Există, neîndoielnic o intensă analogie, mai presus de trăsăturile Înnăscut organice. O analogie-esență: o analogie de corpuri geometrice”, ne putem gîndi, bunăoară, și la Lucian Blaga care, În
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
prozaic pozitivistă, cu neliniștile și incertitudinile sale, - dar și cu posibilele ei compensații În ordinea autenticității trăirii, cu supapele sale spre imaginar, cu descoperirile unor noi „miracole” zilnice, la Îndemîna omului acestui veac. Ulise trasează astfel de la Început mai multe filoane ale viziunii, ce se Întretaie și suprapun, Își fac ecou, Într-o alcătuire rapsodică: spectacolul orașului modern generează În egală măsură entuziasmul și angoasa, confesiunea solitarului frustrat și reveria eliberatoare a unor evaziuni dincolo de „mucegaiul birourilor”. Ca spectator-reporter al tumultului
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
distanțare definitivă de lirismul jubilatoriu-spectacular: Între Zodiac și Petre Schlemihl (1932), apoi Patmos și alte șase poeme (1933), această carte apare ca un ultim interludiu, care e și un capăt de drum. Căci ultimele două volume amintite continuă mai degrabă filonul elegiac al operei, cu discursul poetului solitar, cu o tot mai acută conștiință a marginalizării sale, atenuată doar de speranța redempțiunii prin poezie, Într-un elan de „unanimă Înfrățire” cu „mulțimea” ea Însăși victimă a injustiției. Motivul liric al călătoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
solfegiului de monede” - citim În Pădurile orchestre). Or, pentru Voronca, la fel ca pentru alți poeți de avangardă, mobilul tensional care alimentează subtextual demersul „poetizant” este tocmai amenințarea stagnării spirituale, a cantonării În tiparele comode ale unei existențe În care filonul liric riscă să secătuiască. Poemul devine atunci un soi de compensație, o Încercare de resuscitare a imaginarului Încătușat, o invitație la descoperirea „minunilor” de fiecare zi, a insolitului și surprizei disimulate de evenimentele aparent neutre, printre care se pierde, insensibil
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
rang poetic orice percepție” - cum observase Încă G. Călinescu În Istoria sa. Dar dacă cititorul de astăzi se arată mai puțin șocat de aceste realități ale operei, integrîndu-le firesc unor experiențe poetice omologate de pe acum unei tradiții a modernității, cu filoane ce se prelungesc dinspre manierism și baroc, destule observații și judecăți emise În contemporaneitatea poetului rămîn totuși valabile. Și nu e neapărat nevoie să credem, Împreună cu Șerban Cioculescu, În efectele terapeutice ale versului alexandrin, cu rigorile sale formale, recomandat odată
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Streinu este socotit „promotor al unei critici estetice de înaltă ținută”; activitatea sa foiletonistică „reprezintă un model de îndrumare a fenomenului artistic interbelic pe linia valorilor perene ale literaturii române”; criticul „a urmărit, dealtfel, să pună în evidență permanența unui filon clasic în cadrul literaturii române, al cărui punct de vedere îl fixa în folclor.”4 Primul studiu monografic consacrat lui Vladimir Streinu este cel semnat de Serafim Duicu în 1977. Acesta are toate caracteristicile studiului de tip pozitivist - universitar, menținând dihotomia
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
clasat în insectarul sufletelor necrozate, ireversibil părăsite de Dumnezeu. Preluând o deja ilustră tehnică narativă, impusă de Faulkner și continuată de Durrell, din ce în ce mai răspândită apoi la prozatorii europeni (supralicitată în "Manualul inchizitorilor" de Lobo Antunes), cea a reluării aceluiași fir (filon) epic într-o altă versiune, a altui personaj, Fowles face din Miranda protagonistul părții a doua a romanului; în care se rescrie partea întâi, viața și opera funestă a lui Caliban, punctul de vedere, vocea și registrul analitic fiind cele
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]