10,713 matches
-
tinerețe (anul 1927), opera principală a lui Martin Heidegger este Ființă și Timp (Sein und Zeit), lucrare în care cele două categorii se raportează atât de strâns una la cealaltă, încât formează o unitate îmbucată. Explicații suplimentare în legătură cu acest concubinaj filosofic ne oferă însuși autorul în conferința Timp și Ființă, conferință ținută pe data de 31 ianuarie 1962 la Universitatea din Freiburg și care, tradusă în românește, a apărut la Editura Humanitas (împreună cu scrierile Sfârșitul filosofiei și sarcina gândirii și Drumul
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
filosof Venind în filosofie dinspre psihiatrie (în anul 1913 a scris Psihopatologia generală, iar în 1919 Psihologia concepțiilor despre lume) și apoi rămânând fidel filosofiei până la moarte (deși bolnăvicios, a trăit 86 de ani, lăsând în urmă o vastă operă filosofică), mai că-ți vine să crezi că Bertrand Russell l-a avut pe Karl Jaspers model atunci când și-a ticluit celebra butadă: „Omul de știință știe la limită totul despre nimic, iar filosoful știe nimic despre totul”. Cum în prima
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
deosebirile dintre cei doi), în aceasta a doua parte voi căuta să înfățișez ceea ce a făcut din el un cugetător referențial în filosofia secolului XX și, totodată, unul distinct și de calibru în filosofia universală. Trebuie spus că din cauza poziției filosofice adoptate și a căsătoriei cu o evreică, în anul 1937 guvernul național-socialist i-a retras lui Karl Jaspers dreptul de a mai preda în vreo universitate din Germania, fapt care îl va decide în 1948 să accepte invitația Universității din
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
îl va decide în 1948 să accepte invitația Universității din Basel (universitate unde predase și Nietzsche), iar pe Jeanne Hersch o îndeamnă să sublinieze în studiul închinat filosofului că „Opera și omul formează în cazul lui o unitate”. rincipala operă filosofică jasperiană, scrisă în anul 1932, se intitulează Filosofie, la drept vorbind o meditație rațională asupra limitelor condiției umane, căci - ne înștiințează aceeași Hersch - „Jaspers își conduce reflecția până la limitele ei, mai întâi pentru a explora situația în lume a subiectului
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
de idee, opinează J.Hersch, trebuie aici înțeles în sens kantian, ba chiar platonician”), Jaspers nu are în vedere universitatea reală, ci modelul care ar trebui să stimuleze necontenit spiritele profesorilor și studenților, adică acel loc unde se dezvoltă simțul filosofic al adevărului și sensul transcendent al adevărului vizat de credința filosofică. Prin urmare, universitatea în întregul ei fiind un refugiu al libertății de gândire, nicidecum un instrument de propagandă, ea trebuie să se dedice cercetării fără compromisuri, căci nu are
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
ba chiar platonician”), Jaspers nu are în vedere universitatea reală, ci modelul care ar trebui să stimuleze necontenit spiritele profesorilor și studenților, adică acel loc unde se dezvoltă simțul filosofic al adevărului și sensul transcendent al adevărului vizat de credința filosofică. Prin urmare, universitatea în întregul ei fiind un refugiu al libertății de gândire, nicidecum un instrument de propagandă, ea trebuie să se dedice cercetării fără compromisuri, căci nu are de dat socoteală decât în fața rațiunii și a criteriilor adevărului. De unde
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
care eșecul nu are nici un sens, ea cultivând prudența și abilitatea, cealaltă - marcată de absolutul libertății, consideră că totul e posibil și sfârșește prin a accepta cifrul eșecului. Tot despre adevăr se ocupă Jaspers și în prima parte a Logicii filosofice, carte apărută în anul 1947. După ce pune în evidență paradoxul fundamental al filosofiei (dacă în știință există întotdeauna un obiect de cercetare, în filosofie, datorită faptului că ea studiază însăși ființa, nu există așa ceva!) și după ce ilustrează caracterul precar al
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
faptului că ea studiază însăși ființa, nu există așa ceva!) și după ce ilustrează caracterul precar al filosofiei (poate fi oricând respinsă, pentru că nu este cu adevărat științifică și pentru că filosoful nu poate să demonstreze ceea ce afirmă), Jaspers recunoaște că pentru gândirea filosofică condițiile logice rămân indispensabile și, ca atare, se supune consecvent lor, însă prelungește această gândire până la limitele ei, adică până acolo unde resursele intelectuale se epuizează și inevitabil eșuează în „greșeli logice”, mai exact în erori de felul tautologiilor, contradicțiilor
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
această gândire până la limitele ei, adică până acolo unde resursele intelectuale se epuizează și inevitabil eșuează în „greșeli logice”, mai exact în erori de felul tautologiilor, contradicțiilor și cercurilor vicioase. Dar Dumitru Ghișe și George Purdea, semnatarii Prefeței la Texte filosofice, carte apărută în anul 1986 la Editura Politică, nu sunt de acord cu maniera lui Jaspers de-a scrie „doar aluziv, în nota știută”, așa că, neimpresionați de faima autorului, taxează Logica filosofică drept o agreabilă mediocritate: „(...) sa constituie o tratare
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
Ghișe și George Purdea, semnatarii Prefeței la Texte filosofice, carte apărută în anul 1986 la Editura Politică, nu sunt de acord cu maniera lui Jaspers de-a scrie „doar aluziv, în nota știută”, așa că, neimpresionați de faima autorului, taxează Logica filosofică drept o agreabilă mediocritate: „(...) sa constituie o tratare existențial-filosofică a câtorva categorii gnoseologice (adevăr, intelect, rațiune, judecăți existențiale și evaluative etc.) prin raportarea lor continuă la problematica accederii la ființă și la autenticitatea ființării proprii. Nu este, deci, de mirare
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
răspândit fulgerător printre creștinii persecutați, s-au amplificat primind tot mai multe sensuri cu cat trecea timpul, având în vedere că apocalipticii pe cai albi, roșii, negri, suri, întârziau. Și tot mai întârzie. Între timp, din punct de vedere religios, filosofic, științific și artistic toate s-au complicat s încurcat atât de mult, încât nu au mai rămas din revelațiile lui Ioan și ale altora, decat simbolul și metaforă celor patru cavaleri apocaliptici pe toate „hipodroamele” lumii, de două mii de ani
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93099_a_94391]
-
la editura Eminescu, București. Ulterior, Doina Drăguț completează conținutul revistei cu analize și critici literare de o valoare deosebită, cu referire la viața și activitatea marilor personalități ai neamului românesc, și anume: la personalitatea Ion Zamfirescu, celebru filosof prin „scrieri filosofice”, și la personalitatea Ștefan Luchian, pictor român și „un mare simfonist al culorii”... Sub o notă tot mai interesantă sunt articolele despre istoria ținutului Caracal, realizate de Dumitru Botar „Case vechi din Caracal - Casa Stănculescu-Oană-Chirimbu”; despre „Colegiul Național „Ioniță Asan
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
ateo-regale și ateo-comuniste în Lagărele de la Vaslui, Târgu-Jiu, Brașov, Jilava, Aiud, Peninsula, Poarta Albă, Capul Midia, Bărăgan (domiciliu obligatoriu), pentru credința și iubirea de Neam și de Dumnezeu. Opera sa științifică a fost încununată de lucrări de referință universală: Trilogia Filosofică, Trilogia Sociologică, Christ și Condiția Umană și altele, cărora le-a adăugat numeroase studii și articole la fel de prețioase și nemuritoare. Ernest Bernea a fost și este marea sinteză a Filosofiei creștin-ortodoxe româno-universale, care a conturat ființa ontologică în Chipul lui
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
a sacrificiului ritual, iar concertul baroc, ca spectacol, a anticipat preluarea puterii de către burghezie. în secolul trecut, înregistrările muzicale anunță societatea de consum, iar jazz-ul precede revolta tinerei generații. D. A.: - E adevărat, Beethoven a prevestit în creația lui gândirea filosofică, de top, europeană, a mijlocului și sfârșitului de secol XIX. L. M.: - Este ultima perioadă în care închide un determinism și deschide o probabilitate. Să nu uităm, în 1801 Gauss a publicat prima sa carte despre teoria probabilității într-o
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
2 decembrie 1980, asistentă de limba engleză la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj, colaboratoare la revista Familia). Este vorba de Influența lui Constantin Noica în literatura română. În fragmentul ales pentru volumul Competiția ficțiunilor, fragment intitulat Un excurs inițiatic. Literaturizarea discursului filosofic noician, autoarea îl compară pe filosoful român, în ceea ce privește interferența filosofie-literatură, cu Kierkegaard și cu Nietzsche și, mai ales, evidențiază ingenios caracterul literar al metodei lui pedagogice: "Literaturizarea filosofiei noiciene a însemnat, în primul rând, nașterea unui idiom al formării, în
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
și cu Nietzsche și, mai ales, evidențiază ingenios caracterul literar al metodei lui pedagogice: "Literaturizarea filosofiei noiciene a însemnat, în primul rând, nașterea unui idiom al formării, în care maestru și discipol renunță la stereotipiile tardive și la asimilările discursului filosofic. Un idiom al formării în care promisiunile gândului speculativ se transformă în rețete pur literare, în care plăcerea de a povesti transcende plinătatea gândului abstract." Sunt idei profunde, elegant formulate, revelatoare pentru talentul de eseistă al Zoicăi Ghițan. MARIUS MIHE
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
de Dumitru Micu, relevând: "Recitită astfel, întreaga operă eminesciană, prin grila gândului poetic ce îmbracă în imagini o lume întreagă, Dumitru Micu demonstrează faptul că Eminescu a creat în totul idei poetice, cu alte cuvinte, a încarnat artistic un sistem filosofic de înțelegere existențială". Demnă de reținut este concluzia lui Dumitru Micu: "Totul la Eminescu se realizează în sferele cele mai de sus ale gândului. Proza de ziar a poetului a devenit una din principalele surse ale gândirii sociale, politico-ideologice, românești
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
în cuvinte, în explicații, la care se mai adaugă încă „ceva”. - Cursul de dirijat este pentru interpretare, nu pentru tactare. - Dirijorul trebuie să perceapă tezele fundamentale ale filosofiei pentru că, în finalul muncii sale interpretative, el manevrează și concepte și idei filosofice și judecăți. - Rolul dirijorului în actul interpretativ este de a trezi interes, de a converti semnele partiturii în sonorități, de a modela sufletele interpreților după imaginile sale lăuntrice. - Dirijorul îi face pe ceilalți să făptuiască realul său sufletesc. - Când totul
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
chiar iscoditor - a constat dintr-o succesiune de imagini, suprarealiste, ce apar și dispar, dând curs ideii de „finaluri frânte, scindate” conținută în subtitlul uneia dintre cele patru secvențe - Splitting ends. Conform prezentării datorate regizorului, semnificația spectacolului e legată de filosofica, eterna, dramatica problemă a individului - niciodată rezolvată cu adevărat -, de a-și căuta propria identitate prin proiectarea în celălalt: „sufletul neliniștit orbitează în jurul sentimentului pierderii de sine în adâncul întunecat al celuilalt, atunci când drumul înapoi nu mai poate fi întrezărit
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Aici, actele lăcomiei chiar contribuie la deriva catastrofică, mondială (susținând astfel titlul acestui episod). Iar inocentul, galeșul mit al Atlantidei, adică al oricărui paradis sau utopie socială (nu doar un mit reprezentativ - dacă nu chiar fondator - al gândirii sociale și filosofice europene, dar inclusiv o permanență a culturii reflexive și sociopolitice a ultimelor două milenii europene), este demantelat aici tocmai de numirea lăcomiei ca sursă apocaliptică. Desigur, în ultimii 15-20 de ani ne-am obișnuit să punem numeroase necazuri ale Europei
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
în "Revista Cercului Literar" în 1945 și euphorionismul postcerchist, niciodată concretizat, rămas în stadiul de proiect, așa cum apare în scrisorile dintre Radu Stanca și I. Negoițescu din anii 1946-1947, ca o pură utopie morală (prietenia totală, pusă în slujba creației), filosofică și estetică (resuscitarea idealului clasic goethean, combinat cu spiritul romantic, într-o sinteză germanică). Principalele temeri ale fazei cerchiste sunt cantonarea în tradiționalismul naționalist, în blagianism și regionalism, de aceea le vor fi contrapuse acestora opțiunile simetrice pentru modernism, lovinescianism
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
clasic și romantic, dintre apolinic și faustic, în fața acuzei de reducție la estetic. Dacă I. Negoițescu este preocupat în faza pe care o numesc postcerchistă (1946-1948) de o definiție mai complexă a euphorionismului ca un cerchism îmbogățit prin cultural și filosofic, Radu Stanca este preocupat să concretizeze proiectul unui Teatru al Cercului Literar, pe care îl construiește ca o instituție solidă, pentru care scrie propriile piese, angajează traduceri, alcătuiește deci un repertoriu, caută actori și fonduri, plănuiește o strategie a sediului
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
la îndoială ("E un păgân și Dumnezeu, / E un păgân"), sancționată de reacția mulțimii: "Grăbit poporul cruci făcea / De mila ei, și sta-ngrozit". Un sfetnic bătrân, care-și ridică sprâncenele cu mâna, o va dăscăli pe regină cu sentințe filosofice - pe cât de solemne, pe atât de comune. Revin la răsfoirea operei poetice coșbuciene. "Pe lângă boi", spune Adrian Fochi în lucrarea citată: "poate avea ca punct de pornire un text din colecția Jarnik-Bârseanu" - pe care îl transcriu din studiul său: Când
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
a întîlnirilor cu camarazii de odinioară: "Cînd se întîlnea totuși cu ei, era evaziv și distant. Mircea Nicolau l-a vizitat odată pe Noica în apartamentul lui din str. Ornamentului nr. 4, rugîndu-l să-i spună părerea despre un eseu filosofic pe care îl scrisese. Noica nu l-a primit în casă, au vorbit în pragul apartamentului în șoaptă și, numai după lungi ezitări și rețineri, a acceptat să-i citească manuscrisul". În rest, rămîne un gen de aliniere tristă la
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
nici partitura lui Mahler nu a mai avut răgazul să respire! Dar, desigur, e destul de dificil să găsești ceva care să consune cu dimensiunile ample și complexitatea sofisticată a arhitecturii componistice a simfoniilor mahleriene, fără a le știrbi din semnificațiile filosofice intrinseci. Una dintre cele mai masive simfonii ale lui Mahler, cea de-a II-a, ”Reînvierea”, pentru cor, soprană și mezzosoprană, a fost precedată - în seara zilei de 26 Septembrie, când Orchestra Națională Rusă l-a avut la pupitru pe
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]