6,294 matches
-
umanismului epocii contemporane, a generalizării experienței construcției socialiste, a participării la fundamentarea teoretică a programului de dezvoltare economică și social-culturală a Republicii Socialiste România. Științele sociale au sarcina să contribuie la formarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii, la dezvoltarea gîndirii filozofice și social-politice din țara noastră, a patrimoniului spiritual al națiunii noastre socialiste, la realizarea programului ideologic al partidului. Pentru creșterea contribuției cercetătorilor și cadrelor didactice la accelerarea progresului economic și social al țării noastre, în vederea participării efective a potențialului din
DECRET nr. 689 din 1973 cu privire la aprobarea Statutului pentru organizarea activităţii şi promovarea personalului de cercetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106383_a_107712]
-
scris, cred că formula eseului, așa cum a practicat-o primarul din Bordeaux, corespunde propriilor mele aspirații. N-am să ating niciodată profunzimea și nu voi avea nicicând suflul celui care și-a complexat cititorii cu amestecul de confesiune și meditație filozofică, creând iluzia că dacă el a spus " C'est moi que je peins" și "Je suis moi-męme la matičre de mon livre" poți s-o faci și tu, și că efectele sunt identice. Din păcate, nu sunt! Dar să mă
Ce-am citit în 2009 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6588_a_7913]
-
vagabonzi și curve pe post de protagoniști nu poți să scrii Muntele vrăjit, în schimb poți să scrii Un veac de singurătate. Deosebirea dintre cele două cărți ține de o ruptură de orizont, adică de un alt rang al educației filozofice, iar cine afirmă că ambele cărți sînt capodopere împărtășește superstiția estetică a creatorului care nu numai că este independent de tema asupra căreia se apleacă, dar care nici măcar nu trebuie să aibă o viziune pentru a scrie despre ea. În
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
speculativă a unui scriitor îl predispune spre alegerea anumitor teme, interzicîndu-i în același timp să se apropie de altele. În schimb, cînd ținuta ideilor lipsește, apare literatura de cîrtiță, de pildă Un veac de singurătate. Căci un scriitor fără filon filozofic e ca o cîrtiță săpînd orbește în gîlmele limbii. A te entuziasma pe seama virtuozității cu care cîrtița sfredelește cotloane e semn de pierdere a discernămînului, căci cotlonul e steril și nu duce nicăreri. Acesta e cazul romanelor românești inspirate de
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
inspira capodopere literare. Căci dintr-o colcăială pestilentă nu se poate extrage un mesaj uman decît pentru cei care fac parte din aceeași categorie. Altfel spus, lumea mahalalei nu poartă înțelesuri universal valabile, și asta tocmai din cauza lipsei unui orizont filozofic. Dar cartea Georgianei Sîrbu este peste nivelul romanelor pe care le comentează, grație fineței ochiului cu care privește sordidele arătări ale maidanului orășenesc. Pînă la urmă nu contează mahalaua, ci reacțiile pe care le provoacă autoarei. Te încîntă tresăririle Georgianei
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
ești pus în fața întrebării, ca și bărbat poți încerca anumite manevre, iar succesul acestora depinde de partenera ta. Întrebarea se referă la un domeniu mult prea larg și poate oferi căi de ieșire. Poți încerca să scapi într-un mod filozofic: “Ce înseamnă pentru tine a fi infidel?”. Apoi o implici într-o dezbatere teoretică și speri că o să uite ce te-a întrebat. Un bărbat poate încerca și o contră: “Nu ai încredere în mine? Cum mă poți întreba așa ceva
Cum mint bărbaţii. Ce manevre şi strategii folosesc by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/65971_a_67296]
-
studiaseră la Roma, Pisa, Buda sau Pesta. Acesta e și unul din motivele pentru care, în miezul filozofiei de aici, există o nostalgie mocnită după rădăcini teologice apusene. E de prisos atunci a spune că cei care au întemeiat învățămîntul filozofic de limbă română nu au aparținut generației lui Vasile Conta sau Maiorescu, ci celei a lui Eufrosin Poteca (la școala „Sfîntul Sava" din București, 1821-1828) și Eftimie Murgu (la Academia Mihăileană din Iași, 1834-1836). Pentru aceste fețe bisericești, filozofia nu
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
a numărăt printre adepții celor 21 de articole cîte numărau Constituția revoluționarilor. Vroia desființarea sclaviei, dar nu și împărțirea averilor mînăstirești, vroia ajutorarea elevilor nevoiași, dar nu și desproprietărirea moșierilor. Drept compensație la ura nutrită față de turci, arhimandritul cu deprinderi filozofice a arătat o stranie simpatie față de ruși, chiar dacă rusofilia sa nu l-a împiedicat pe generalul Kiseleff ca, la sugestia mitropolitului Neofit, să-l mazilească pe Poteca din catedra de la „Sfîntul Sava". Paradoxul este că, deși înăcrit pînă la revoltă
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
surghiun a Gurii Motrului, se gîndea la lumea capitalei. Egumen fără stofă de schimnic și filosof fără gîndire proprie, Eufrosin Poteca a fost totuși un onest profesor al epocii, îndeplinindu-și cu răbdare canonul pedagogic. Cursurile lui nu au posteritate filozofică, fiind aride în conținut și impersonale în ton, dar în schimb au valoare lexicală. La fel ca în cazul lui Eftimie Murgu sau Vasile Lucaciu, privirea cititorului se lovește de șantierul primordial al unei limbi care, la acea vreme, se
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
nivel cultural. Conceptul, de asemenea, se regăsește pretutindeni, independent de mode. Se adaptează tuturor științelor, ia în posesie toate artele. Optând pentru el, Andrei Cornea intră în literatură fără ambiții gratuite și în același timp fără să iasă din eseistica filozofică. Iată de ce nu m-aș lăsa luat de val și de ușurătatea formulelor de întâmpinare. Vor fi fiind destui care să vadă aici o violon d'Ingres. Eu unul cred că și în cartea aceasta Andrei Cornea e pe teritoriul
Pensula lui Ingres by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6494_a_7819]
-
și, de aceea, textele lor nu pot fi gustate decît, de cei a căror minte e însuflețită de credința în Hristos. Scolastica este apoteoza tehnică a credinței, adică forma pe care o ia pietatea atunci cînd e transpusă în jargon filozofic. Potrivit lui Mathaeus, cunoașterea este un periplu în cursul căruia mintea omului urcă treptat de la partea sensibilă a lumii la partea ei inteligibilă, stația terminus fiind ființa divină. Dar în timp ce lumea de aici poate fi cunoscută prin simțuri, esențele de dincolo
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
de vedere suntem perfect sincronizați. Inconsistența, mărunțișul, aberația, mizeria, simplitatea naivă, gargara veselă și găunoasă fac ravagii nu doar în mediile ne-culturale, ci și în rândul elitei occidentale. Privesc de-o vreme, cu un amestec de uimire perplexă și filozofică apatie, succesul unui oarecare Ion Bârlădeanu. Pot înțelege că o generație de tocilari, pentru care aventura maximă o reprezintă călătoria cu metroul, cade retezată sub farmecul unui personaj cu o biografie desprinsă din romanele lui Eugène Sue. Ce nu înțeleg
Triumful neroziei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6385_a_7710]
-
personaj e înclinația spre problematizare. Autorului i se poate ghici o sănătoasă vână irascibilă în virtutea căreia orice temă pe care o atinge devine o problemă. Din acest motiv, genul confesiv al volumului nu are atât o valoare mărturisitoare, cât una filozofică: până la urmă nu te preocupă dezvăluirile intime ale autorului, ci tribulațiile lui. Nu cât a suferit are întâietate, ci ideile la care a ajuns suferind. Mai mult, văzându-l cum se frământă pe seama unor distincții la care majoritatea oamenilor reacționează
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
de confesiune pe care o citești cu ochii îndreptați spre tine, atenția cititorului fiind absorbită de felul cum ar reacționa el însuși în cazul în care ar fi pus în fața acelorași întrebări. Volumul e un catalog de teme cu virtuți filozofice. De pildă, afli că, pentru spiritul uman, noutatea absolută trece neobservată, având nevoie de o latură de vechime previzibilă, că prea multă memorie dăunează creației, blocând libertatea izbucnirii spontane (omniscienții sunt în genere sterili), că uitarea e corespondentul biologic al
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
atenția cititorului se poticnește, de unde și senzația de înghesuire a vorbelor pe unitatea de suprafață a zațului de pagină. O stufoșenie de labirint având aspectul noduros al coardelor de viță de vie. Una peste alta, un volum de bogată latență filozofică, scris în arabescurile idiopatice ale condeiului lui Gheorghe Grigurcu.
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
citit e tocmai din aceste motiv: ai prilejul de a asista la o declarație de credință făcută în numele nobleței neomenești a poeziei. În rest, eterogen prin conținut și pestriț prin genurile atinse în paginile lui, volumul nu înduplecă ochiul cititorului. Filozofic vorbind, volumul suferă de platitudine speculativă, notele de lectură avînd netezimea previzibilă a poncifelor știute și răsștiute, Ilie Constantin făcînd figura unui școlar sîrguincios care își trece în caiet comentarii, recenzii anoste sau pagini de corespondență al căror singur punct
Dicteu din înalt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6355_a_7680]
-
roman religios” al acestuia, Roman d’Evast e Blaquerna, care face din evoluția Bisericii un personaj cu avataruri prezentate narativ. Asemenea amestecuri de literatură, teologie și filozofie fuseseră adesea adoptate în epocă, pentru a da viață doctrinelor - sub influența „romanelor filozofice” și a celor cavalerești arabe. Introducerea semnată de Joan Santanach i Suñol reamintește cititorului că Ramon Llull, care după treizeci de ani s-a consacrat exclusiv misionarismului creștin, își trăise prima parte a vieții la Curtea infantelui Jaume de Mallorca
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
mai interesate de clasicii români. Ar trebui să fie invers, dar este un fenomen pe care deocamdată trebuie să-l acceptăm ca atare. * Traduc acum al doilea roman de Dan Lungu, Cum să uiți o femeie și, de asemenea, thrillerul filozofic al lui Vasile Ernu, Ultimii eretici ai Imperiului. Apoi, mai sunt câteva cărți pe care aș vrea să le traduc într-un viitor apropiat și sper că aceste proiecte se vor concretiza. Marina Gessner, tânără traducătoare din Croația, în prezent
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
Măștile lui M.I., București, Editura Humanitas, Seria „Portrete în dialog”, 252 pag. Certat cu filozofia, în ultimele două decenii Gabriel Liiceanu s-a lăsat tot mai atras de literatura subiectivă. Rezultatele au fost uneori notabile, deși departe de charismaticul Bildungsroman filozofic din Jurnalul de la Păltiniș, prin care ucenicul și-a imortalizat, memorabil, maestrul. S-ar zice că acest moralist specializat în „exerciții de admirație” e atras de relația dialogală cu un alter aflat în proximitatea sa afectivă, fie că e vorba
Măștile adevărului poetic by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4766_a_6091]
-
doar la scriitori) sunt în stare să-și reprime tentația de a da sfaturi. De a trage concluzii înalte. Aproape toți „văd idei”. Și, văzându-le, țin să le împărtășească. Doct și, fatalmente, plictisitor. Este, probabil, vorba de o vocație filozofică (sau, oricum, metafizică) îndelung reprimată. Nu spun că învățăturile acestora n-ar fi demne de atenție. Ci numai că, discursiv, prelegerile explicite pe teme etice devin, imediat, susceptibile. Cu mai bine de un an în urmă, pe aceste considerente, comentam
Un spectacol desăvârșit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5036_a_6361]
-
Irons din acest film, un chip emaciat, pergamentos, ars din interior de o flacără rece și vicioasă, un chip animat de o mimică aparte și de privirea ce se fixează ironic asupra tuturor. Deși vorbește în parabole, prelungindu-și aproape filozofic momentul critic, testându-și subordonații, verificându-le loialitatea, speculându-le vulnerabilităț ile, decizia lui este luată din primul moment. Îi revine lui Sam ca mesager divin să-i convingă pe angajați contra unui bonus substanțial să se autodesființeze cu tot cu companie
Firma și blazonul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5044_a_6369]
-
lui Jacques LeRider despre Modernitatea vieneză și crizele identității . Există însă și alte deschideri teoretice avenite. În a doua jumătate a anilor ’90, Mircea A. Diaconu amorsa, cu trimiteri la Matei Călinescu (din Cinci fețe ale modernității, și Postmodernismul. Deschideri filozofice) sau Virgil Nemoianu (O teorie a secundarului), o problematică europeană ajunsă la modă în ultimii ani prin filtrul cărții lui Antoine Compagnon despre „antimoderni”... Că Mircea A. Diaconu are vocație de „pionier” în studiile literare autohtone o dovedește și modul
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
Herman van Rompuy, n. 1947. Într-adevăr, este vorba de Herman van Rompuy care a fost nu numai prim-ministru belgian, ci și președinte al Consiliului European (dovedind astfel că nu e imposibil ca un om de cultură, cu formație filozofică și economică, ba chiar cu liceu de limbi clasice la bază, să conducă destinele politice la cel mai înalt nivel). Dar pasiunea pentru literatură a lui van Rompuy a precedat implicarea politică, iar această selecție îi dă prilejul revenirii la
„Omul cu broaște țestoase“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4976_a_6301]
-
ar fi prima jumătate a paharului. Cea goală. S-o vedem, un rând mai jos, și pe cealaltă: „S-au refugiat în tehnicismul analitic de mare finețe, în eseistică, au dezvoltat - în chip remarcabil - metodologiile, au făcut loc stilisticii, meditației filozofice sau contribuțiilor estetice ori s-au întors cu toată puterea spre rezervația textelor primitive, paraliterare sau neliterare în intenție, unde nimeni nu-ți poate răpi plăcerea cutreierării libere printre ruine de-a lungul desenelor neobosite ale pereților igrasioși, printre formațiuni
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
și un „plan B”, prudenții realiști și, din acest motiv, antipatici. Fără îndoială, lumea e împinsă înainte de visători, de indivizii cu imaginație înaripată. Dar mă consolez constatând că și scepticii au un rol. Ei nu sunt nici Diogene, nici butoiul filozofic în care-și exersa cinicul grec harul. Dar măcar chingile care împiedică destrămarea butoiului tot ar putea să fie! Rezultă din cele de mai sus că răspunsul meu la întrebarea din titlu e negativ: nu, nu sunt mulțumit de mine
Ești mulțumit de tine? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4351_a_5676]